BusinessMagazin

Tag: tratament

  • Viaţa după tranzacţie

    “Primul semestru al acestui an a marcat o perioadă de dezvoltare solidă pentru Dent Estet, fapt ce consolidează poziţia noastră de lider absolut pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România”, descrie Oana Taban, CEO şi fondator al Dent Estet, rezultatele obţinute recent de grupul pe care îl conduce.

    Dent Estet (din care fac parte Dent Estet Clinic, Green Dental Clinic, Dentist 4 Kids şi Aspen Laborator) a încheiat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri la nivelul grupului de 4,8 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a a anului trecut.

    În primele şase luni ale acestui an, unele divizii au înregistrat creşteri şi de 25-30%, „ceea ce transformă în certitudine faptul că suntem în continuare pe un trend crescător”, spune Taban. Rezultatele din acest semestru au fost generate de circa 14.800 de pacienţi, care au efectuat peste 48.000 de vizite şi intervenţii în cabinet.

    „Raportându-ne la piaţa de servicii stomatologice, obiectivul nostru este să păstrăm avansul accelerat şi consistent faţă de competitori şi faţă de evoluţia pieţei şi la finalul anului 2018”, descrie CEO-ul Dent Estet obiectivele de business fixate pentru anul în curs.

    În 2017, reţeaua Dent Estet a înregistrat o creştere organică de peste 30%, până la o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de lei – „un ecart aproape dublu faţă de evoluţia pieţei şi un avans de peste 56% faţă de următorii competitori”, spune Taban. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului citate de ea, piaţa de servicii stomatologice este evaluată de analiştii financiari din România la aproximativ 1 miliard de lei.

    „Deşi fragmentată, are un potenţial foarte mare de dezvoltare. Estimăm că nivelul de creştere va fi de aproximativ 15%-16% în acest an, la o valoare care va depăşi cu siguranţă un miliard de lei”, descrie ea potenţialul de dezvoltare a pieţei în continuare.

    Rezultatele vin la aproximativ doi ani după ce MedLife a anunţat cumpărarea pachetului majoritar al grupului Dent Estet, care la vremea aceea număra şapte clinici stomatologice, cu afaceri de 5,5 milioane de euro. Tranzacţia este descrisă de Oana Taban drept „cea mai mare tranzacţie de pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România şi singura relevantă din ultimii doi ani”; ea nu oferă însă detalii despre valoarea acesteia.

    Ca urmare a finalizării tranzacţiei, Taban, fondator şi managing partner al grupului Dent Estet, a păstrat integral atribuţiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi extindere a reţelei. De asemenea, ea a preluat şi managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife. Taban spune că strategia de dezvoltare şi extindere a companiei, precum şi creşterile constante de la an la an au fost motivele care au stat în spatele deciziei de achiziţie de către MedLife.

    Înfiinţată în 1999, reţeaua deţine în prezent opt clinici stomatologice multidisciplinare în Bucureşti şi Timişoara, un laborator de tehnică dentară digitală şi două studiouri foto digitale specializate, precum şi peste 50 de cabinete stomatologice.

    Din rândul proiectelor realizate după tranzacţie, Oana Taban menţionează inaugurarea la Bucureşti a unei unităţi stomatologice cu cel mai înalt grad de digitalizare de pe plan local, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, cea mai mare investiţie în dotări tehnologice dintr-o clinică dentară din ţară. „Din punctul nostru de vedere, unul dintre criteriile cele mai importante de creştere constă în inovaţii şi într-o politică de (re)investiţii permanente în tehnologie premium, în materiale exclusive, în tehnici de tratament pe care le aducem de cele mai multe ori în premieră în ţara noastră şi în digitalizarea tratamentelor şi proceselor din clinică”, descrie ea reperele de dezvoltare a companiei.

    În ultimii doi ani, investiţiile pe care le-au făcut la nivelul clinicilor din reţea în tehnologii, materiale, echipamente şi achiziţii de aparatură se ridică la aproximativ 2 milioane euro.

    De altfel, potrivit CEO-ului Dent Estet, mare parte din profitul obţinut este reinvestit constant în digitalizare şi în tehnologiile viitorului, în achiziţii de aparatură, echipamente şi tehnici avansate de tratament, dar şi în educaţia medicilor şi a echipei de management, „astfel încât pacienţii să poată fi trataţi la standarde internaţionale, pe teritoriul ţării”. „Pentru următorii doi ani, ne vom păstra şi cel mai probabil vom depăşi nivelul investiţiilor”, spune ea.

    Extinderea la nivel naţional reprezintă un alt pilon de dezvoltare; după clinica deschisă anul trecut în Bucureşti, Dent Estet continuă seria de inaugurări anul acesta cu două clinici la Sibiu, una dedicată serviciilor pentru adulţi, iar cea de-a doua dedicată exclusiv copiilor. Odată cu deschiderea celor două clinici de la Sibiu, compania va ajunge la un număr total de 56 de unităţi dentare până la finalul acestui an.

    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, în cadrul Dent Estet lucrează 250 de specialişti, dintre care 90 sunt medici, majoritatea certificaţi internaţional în toate ramurile medicinei dentare, potrivit reprezentaţilor companiei. „Stabilitatea echipei joacă un rol esenţial în evoluţia noastră. Chiar şi acum avem alături medici care sunt cu noi încă de la începuturile noastre, de acum 19 ani”, spune Taban. Potrivit ei, o direcţie de investiţii a companiei este în dezvoltarea unor echipe multidisciplinare, care colaborează în vederea descoperirii unor tratamente pentru pacienţi, precum şi în educaţia lor, în formare şi supraspecializare.

    În ceea ce priveşte lipsa de personal de pe piaţă, Oana Taban observă că aceasta nu este specifică doar României, ci este pregnantă la nivelul întregii regiuni şi la nivelul Europei în general. „Nu cred că există domeniu de activitate care să nu sufere într-un fel sau altul de acest deficit de angajaţi şi este cu siguranţă cea mai mare provocare pe care companiile o au de traversat pe termen scurt şi mediu.”

    Particularizând pe piaţa de servicii medicale, CEO-ul Dent Estet subliniază că sănătatea şi asistenţa socială rămân în topul sectoarelor în care s-au făcut cele mai multe angajări, iar cererea de candidaţi este în continuare foarte mare.

    „Piaţa serviciilor medicale private rămâne unul dintre cele mai active sectoare de business din România şi este nevoie de personal suplimentar, având în vedere dinamica cu care se deschid centre medicale private, clinici de mici sau de mari dimensiuni.” Spune însă că la Dent Estet au încă de unde recruta: „Primim cereri de angajare şi asta ne bucură, ne dorim ca medicii să rămână în România şi să facă performanţă aici.” Prin intermediul Asociaţiei Dental Office Managers (ADOM), sunt implicaţi în proiecte de educaţie în domeniul medical, prin care şi-au propus să contribuie la dezvoltarea pieţei de profil, dar şi să stimuleze retenţia personalului medical şi non-medical din acest domeniu. Taban oferă ca exemplu un curs de resurse umane dedicat clinicilor dentare care a apărut în urma unui studiu ce releva faptul că 9 din 10 clinici dentare se confruntă cu probleme de integrare şi retenţie a personalului. Anul acesta au lansat, în premieră în ţara noastră şi ca răspuns la cererea managerilor medicali, un program de training dedicat personalului din recepţiile acestor clinici (front desk officer). „Este un proces natural de evoluţie pe care categoric îl vom continua şi în următorii ani”, spune executivul.

    „Ţara noastră are medici foarte bine pregătiţi şi supraspecializaţi, iar acest lucru se reflectă tot mai mult şi în comportamentul pacientului. Observăm că românii manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru tratamente digitale complexe şi se informează dinainte despre tehnologiile şi tratamentele folosite, dar şi despre echipa medicală”, descrie ea comportamentul pacienţilor.

    În plus, Oana Taban observă că aceştia se informează tot mai mult despre cum să aleagă corect un furnizor de servicii medicale şi apreciază calitatea actului medical, cât şi posibilitatea de a fi tratat de o echipă multidisciplinară, supraspecializată. Ei caută astfel să găsească soluţii complete la probleme fără să fie nevoiţi să se deplaseze în mai multe locuri şi preferă să găsească serviciile de care au nevoie sub acelaşi acoperiş. „În acelaşi timp, stomatologia digitală cunoaşte o evoluţie din ce în ce mai accelerată, creşte numărul românilor care solicită tratamente complexe şi planuri complexe de tratament”, spune Taban.

    În ceea ce priveşte MedLife, planurile de achiziţie ale companiei de anul acesta au ajuns la final, după efectuarea unor achiziţii printre care se numără Polisano, Centrul Medical Ghencea şi Solomed Group. „Suntem, probabil, operatorul medical cu cea mai mare expertiză de cumpărare şi integrare a unui grup de companii sau firme medicale”, spune Mihai Marcu, preşedintele executiv al MedLife, subliniind că până în acest moment şi-au extins prezenţa în aproape toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori. Potrivit unui interviu acordat anterior, Marcu previzionează o cifră de afaceri la nivel de grup de circa 180 de milioane de euro, reprezentând 12-13% din piaţa locală a serviciilor medicale private.

    Preşedintele executiv al MedLife spune că, în afara proiectelor de achiziţie, vor să investească în proiecte de amploare atât în zona de tehnologie medicală, cât şi pe partea de soluţii medicale digitalizate. Oferă ca exemplu în acest sens achiziţia a şase RMN-uri noi, care au dublat astfel numărul de RMN-uri prezente în reţea.

    Totodată, şi-au propus să investească în extinderea unităţilor deja existente şi au demarat în acest sens lucrările pentru extinderea a trei unităţi spitaliceşti: Humanitas Cluj, Life Memorial Hospital Bucureşti şi Spitalul MedLife Braşov. Se pregătesc să inaugureze o nouă hyperclinică în Oradea şi vor mai urma şi alte proiecte de tip greenfield. „De asemenea, analizăm posibilitatea unor eventuale investiţii limitate în perioada următoare pentru extinderea în zonele de proximitate din afara ţării, în Bulgaria, Ungaria şi Serbia”, spune Marcu.

  • Încotro se îndreaptă piaţa farmaceutică din România. Cum ar putea avea românii acces la tratamente noi şi mai ieftine

    Christian Rodseth, Managing Director Janssen Companie Farmaceutica a Johnson & Johnson România, spune că piaţa farmaceutică din România se îndreaptă către o dinamică echilibrată şi că a remarcat un progres constant raportat la cadrul în care producătorii îşi desfăşoară activitatea. Observă totuşi că în anumite zone pot fi aduse îmbunătăţiri pentru a ajunge la acel nivel de predictibilitate şi sustenabilitate pentru toate părţile implicate – pacienţi, autorităţi şi industria farmaceutică deopotrivă.

    Una dintre zonele de interes al companiei este cea a parteneriatelor public-private, pe care reprezentanţii Janssen o consideră o soluţie pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor români diagnosticaţi cu tuberculoză, spre exemplu.

    „Angajamentul nostru este să identificăm soluţii sustenabile alături de autorităţi pentru a adresa eventuale obstacole privind accesibilitatea pacienţilor români la medicamente inovatoare. Este necesar să cooperăm pentru a face trecerea către un sistem de sănătate care pune pacientul în centrul său şi care este dezvoltat pe baza măsurării rezultatelor obţinute. Acest lucru poate fi realizat prin adresarea eventualelor zone ineficiente din sistem şi prin recunoaşterea rezultatelor îmbunătăţite pentru pacienţi, în ansamblu prin cost-eficienţă”, argumentează Rodseth.

    La fel de importante consideră că sunt şi schemele de acces facilitat, care permit producătorilor să adreseze eventualele semne de întrebare pe care le pot avea autorităţile statului, care plătesc pentru medicamente, cu privire la valoarea şi accesibilitatea medicamentelor noi.

    „Aceste mecanisme sunt o soluţie «win-win» deoarece permit un acces mai larg sau timpuriu la medicamentele noi, în paralel cu controlul costurilor; generează scheme flexibile de preţ care sunt specifice sistemelor de compensare din ţări şi reflectă nivelul local de accesibilitate, precum şi prevalenţa afecţiunilor.” El spune că, recent, au avut loc o serie de discuţii importante între autorităţi şi industrie despre modul în care poate fi crescut bugetul alocat medicamentelor, fapt care „demonstrează că se pot dezvolta soluţii într-un mediu al dialogului în care sunt implicate toate părţile”.

    O provocare pe care Christian Rodseth o remarcă la nivelul industriei este taxa claw-back, introdusă iniţial în 2009 ca măsură temporară. „Trebuie să vedem cum putem ajunge alături de autorităţi la o versiune mai predictibilă şi mai transparentă a acesteia. Propunerea ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – n. red.) pe termen scurt pentru acest an este fixarea taxei claw-back la 15% pentru medicamentele originale.

     

     

  • Un sfert de secol de inovaţie pentru pacienţii români

    Compania Janssen a venit în România în 1993, când piaţa farmaceutică locală se afla încă la început, prin intermediul unui distribuitor, având un număr redus de medicamente, printre care se numărau primele tratamente pentru managementul schizofreniei, precum şi singurul produs de la acea vreme care avea o indicaţie pediatrică pentru refluxul gastroesofagian.

    Anul acesta, compania sărbătoreşte 25 de ani de activitate pe piaţa locală. A fost una dintre dintre primele companii internaţionale care au deschis birou în România, contribuind activ la dezvoltarea industriei farmaceutice locale, iar în prezent are un portofoliu de medicamente inovatoare în oncologie, neuroştiinţe, imunologie şi boli infecţioase. În ultimii cinci ani, compania a lansat pe piaţa locală 11 terapii inovatoare pentru pacienţii diagnosticaţi cu afecţiuni grave precum leucemia limfocitară cronică, mielomul multiplu, cancerul de prostată, HIV/SIDA sau schizofrenie, iar în 2017 a încorporat portofoliul Biogen de medicamente – care se adresează pacienţilor din România diagnosticaţi cu scleroză multiplă. În prezent, Janssen deţine în portofoliul local peste 30 de medicamente inovatoare.

    Analizând structura şi evoluţia actuale ale pieţei farmaceutice, reprezentantul Janssen spune că aceasta se îndreaptă spre o zonă de maturitate, cu mai multe opţiuni terapeutice disponibile pentru anumite afecţiuni deservite, până nu demult, parţial sau deloc. „În România, şi în egală măsură la nivelul Uniunii Europene, rata populaţiei de vârsta a treia este în creştere şi deopotrivă observăm această tendinţă şi în privinţa speranţei de viaţă. Datorită medicamentelor inovatoare, oamenii pot continua să lucreze sau se pot reîntoarce la locul de muncă, în acest mod fiind redus impactul financiar pe care îl au afecţiunile.

    De exemplu, datorită terapiilor inovatoare, peste 75% dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer au capacitatea să îşi reia activitatea profesională. Avem speranţa că piaţa va continua să se dezvolte, astfel încât pacienţii să poată beneficia de standarde în domeniul sănătăţii precum cele de la nivelul Uniunii Europene”, spune Christian Rodseth, Managing Director Janssen Companie Farmaceutica a Johnson & Johnson România.

    Compania a contribuit anul trecut la salvarea şi îmbunătăţirea vieţii a 960.000 de pacienţi, faţă de 841.000 în anul 2016, la nivelul regiunii EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), în care este inclusă şi România, prin intermediul portofoliului de medicamente inovatoare pe care îl deţine. De asemenea, investiţiile în cercetare şi dezvoltare realizate în 2017 la nivel global au fost cu 12% mai mari faţă de anul precedent, suma ridicându-se la 7,9 miliarde de dolari.

    Anul acesta, Janssen a adus pe piaţa locală un medicament inovator pentru mielomul multiplu, precum şi noi terapii pentru pacienţii diagnosticaţi cu HIV/SIDA sau cu psoriazis. „În perioada următoare ne vom concentra să susţinem local aceste noi produse. Inovăm atât în dezvoltarea terapiilor, cât şi în privinţa modului lor de administrare pentru a creşte rata de aderenţă la tratament a pacienţilor şi implicit, odată cu aceasta, pacienţii să aibă şansa unui răspuns mai bun la terapie. Sperăm să putem aduce noi medicamente pentru depresie, scleroză multiplă, cancer de prostată, precum şi pentru afecţiuni imunologice în anii următori”, descrie Rodseth planurile companiei pentru următoarea perioadă.
    Printre structurile menite să contribuie la sprijinul pacienţilor şi dezvoltarea sistemului creat în cei 25 de ani de activitate a companiei pe piaţa locală se numără programele şi sprijinul financiar pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer de prostată, cu schizofrenie sau cu leucemie limfocitară cronică, precum şi susţinerea financiară acordată pentru dezvoltarea primei curricule de îngrijire paliativă din România.
    „În cele 150 de ţări în care suntem prezenţi, precum şi în România, de 25 de ani, ne-am asumat misiunea de a schimba în mod pozitiv vieţile oamenilor din perspectiva sănătăţii şi nu numai. Din acest motiv, contribuim activ prin expertiza şi cunoştinţele noastre la acele discuţii al căror obiectiv este sprijinirea dezvoltării sistemului de sănătate în direcţii precum digitalizarea – registrele electronice ale pacienţilor şi creşterea nivelului de accesibilitate la medicamentele inovatoare prin diferite modalităţi de colaborare dintre domeniul privat şi cel public, schemele de acces facilitat sau parteneriatele public-private. Toate acestea au ca scop avansarea spre obiectivul final, acela de a crea un sistem de sănătate bazat pe rezultate”, spune Christian Rodseth.

    În ceea ce priveşte strategia de viitor, Rodseth spune că „Janssen va continua să dezvolte proiectele al căror scop este creşterea accesului pacienţilor români la inovaţie şi la medicamente la standarde europene. Facem acest lucru independent sau prin colaborare cu asociaţiile din industrie ai căror membri suntem, ori în parteneriat cu autorităţile şi cu specialiştii cu care lucrăm în diverse domenii.”
    Citând ultimele date ale Cegedim publicate în Pharma & Hospital Report în septembrie 2018, reprezentantul Janssen spune că piaţa de medicamente a evoluat cu 6,2% în perioada iulie 2017 – iunie 2018 faţă de iulie 2016 – iunie 2017, valoarea medicamentelor pe bază de reţetă crescând în intervalul menţionat cu 8,9%: „Acest lucru este explicat de actualizările periodice ale listei de medicamente compensate, precum şi de măsurile care au fost luate pentru creşterea acurateţii diagnosticării şi evidenţei pacienţilor”.
    El spune că piaţa farmaceutică din România se îndreaptă către o dinamică echilibrată şi că a remarcat un progres constant raportat la cadrul în care producătorii îşi desfăşoară activitatea. Observă totuşi că în anumite zone pot fi aduse îmbunătăţiri pentru a ajunge la acel nivel de predictibilitate şi sustenabilitate pentru toate părţile implicate – pacienţi, autorităţi şi industria farmaceutică deopotrivă.
    Una dintre zonele de interes al companiei este cea a parteneriatelor public-private, pe care reprezentanţii Janssen o consideră o soluţie pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor români diagnosticaţi cu tuberculoză, spre exemplu.
    „Angajamentul nostru este să identificăm soluţii sustenabile alături de autorităţi pentru a adresa eventuale obstacole privind accesibilitatea pacienţilor români la medicamente inovatoare. Este necesar să cooperăm pentru a face trecerea către un sistem de sănătate care pune pacientul în centrul său şi care este dezvoltat pe baza măsurării rezultatelor obţinute. Acest lucru poate fi realizat prin adresarea eventualelor zone ineficiente din sistem şi prin recunoaşterea rezultatelor îmbunătăţite pentru pacienţi, în ansamblu prin cost-eficienţă”, argumentează Rodseth.

    La fel de importante consideră că sunt şi schemele de acces facilitat, care permit producătorilor să adreseze eventualele semne de întrebare pe care le pot avea autorităţile statului, care plătesc pentru medicamente, cu privire la valoarea şi accesibilitatea medicamentelor noi.
    „Aceste mecanisme sunt o soluţie «win-win» deoarece permit un acces mai larg sau timpuriu la medicamentele noi, în paralel cu controlul costurilor; generează scheme flexibile de preţ care sunt specifice sistemelor de compensare din ţări şi reflectă nivelul local de accesibilitate, precum şi prevalenţa afecţiunilor.” El spune că, recent, au avut loc o serie de discuţii importante între autorităţi şi industrie despre modul în care poate fi crescut bugetul alocat medicamentelor, fapt care „demonstrează că se pot dezvolta soluţii într-un mediu al dialogului în care sunt implicate toate părţile”.

    O provocare pe care Christian Rodseth o remarcă la nivelul industriei este taxa claw-back, introdusă iniţial în 2009 ca măsură temporară. „Trebuie să vedem cum putem ajunge alături de autorităţi la o versiune mai predictibilă şi mai transparentă a acesteia. Propunerea ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – n. red.) pe termen scurt pentru acest an este fixarea taxei claw-back la 15% pentru medicamentele originale.

    În plus, consumul de medicamente de la nivelul spitalelor şi produsele cu un preţ sub 25 de lei ar trebui eliminate din calculul taxei. Aceste măsuri ar asigura sustenabilitate şi predictibiltate la nivelul industriei, astfel încât companiile să poată continua să aducă pe piaţă în continuare noi opţiuni terapeutice în beneficiul pacienţilor români, sau să le menţină pe cele actuale.”

    Alţi paşi prin care reprezentantul Janssen crede că sistemul poate fi îmbunătăţit sunt: standardizarea datelor colectate, respectiv strângerea şi analizarea acestora în cadrul unor infrastructuri create anume în acest sens, un proiect pe care mai multe companii din industria inovatoare şi-au exprimat interesul de a-l susţine, dar şi „o abordare holistică“ în care beneficiile sunt măsurate raportat la criterii internaţionale şi per arie terapeutică. Este nevoie să fie realizată trecerea de la bugete separate, care reprezintă abordarea actuală în sănătate şi în sistemele sociale, spre o perspectivă integrată a costurilor asociate sănătăţii”.
    Johnson & Johnson România are peste 170 de angajaţi direcţi şi contractori pentru cele trei divizii active pe piaţa locală: medicamente inovatoare (Janssen), Johnson & Johnson – medicamente fără prescripţie (OTC-uri) şi produse pentru consumatori şi Ethicon – dispozitive medicale. Dintre acestea, echipa Janssen pe care Christian Rodseth o coordonează direct este alcătuită din 130 de persoane.
    Janssen deţine 8 centre de cercetare şi dezvoltare în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (regiunea EMEA) alături de 9 unităţi de producţie.
    De-a lungul celor 25 de ani de activitate pe piaţa locală, Janssen s-a alăturat unei serii de asociaţii reprezentative ale industriei farmaceutice şi mediului de afaceri din România, ocupând poziţii-cheie sau chiar fiind membu fondator; printre acestea, se numără ARPIM, Local American Working Group (LAWG), Camera de Comerţ Americană în România (AMCHAM), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi Institutul Aspen România. De asemenea, a organizat sau a fost implicată în peste 15 campanii şi proiecte de conştientizare a pacienţilor.

  • Ministerul Sănătăţii a depus un proiect de finanţare europeană pentru tratamentul pacienţilor cu HIV

    Proiectul vizează solicitarea de rambursare a sumelor plătite de Ministerul Sănătăţii prin Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al bolnavilor cu infecţie HIV/SIDA, în perioada ianuarie 2015 – decembrie 2018, destinate acoperirii tratamentului pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA.

    “Această finanţare va aduce o contribuţie majoră la degrevarea bugetului de stat. Continuăm astfel seria de proiecte depuse de Ministerul Sănătăţii prin care sistemul de sănătate va beneficia de fonduri nerambursabile. Luna trecută, în Cadrul Programului Operaţional Regional, s-au depus proiecte în valoare de aproximativ 261 milioane euro pentru dotarea cu echipamente medicale a unităţilor sanitare din România. Vom folosi toate oportunităţile financiare oferite de Comisia Europeana care pot determina îmbunătăţiri ale sistemului de sănătate”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Staţiunea din România comparată cu Evian, din Franţa! Investiţii de peste 50 milioane euro pentru a ajunge la acelaşi nivel cu staţiunile din Europa

    Techirghiolul vrea să arate că este la acelaşi nivel cu staţiunile balneare din Europa.Peste 400 de locuri de cazare pentru turişti vor fi create în următorii ani. Investiţiile se ridică la peste 50 de milioane de euro, bani europeni şi fonduri private, iar majoritatea unităţilor de cazare vor fi de patru şi cinci stele.
     
     
    Vor fi construite noi hoteluri, pensiuni, şi centre de tratament care se vor ridica la standardele staţiunii Evian din Franţa. Acolo sunt cunoscutele izvoare termale cu proprietăţi curative. Unul dintre investitorii din Techirghiol a cumpărat o vilă din staţiune care a funcţionat ca sanatoriu balnear al marinarilor în perioada interbelică. Acolo va fi construit un centru medical axat pe tratamente.
     
    Andrei Dimancea, investitor: „Deschidem un centru medical, multispecialitate cu focus pe dermatologie, recuperare medicală şi nutriţie. Undeva la 74 de locuri şi o bază de tratament de 1000 de metri pătraţi.”
     
    Techirghiolul va avea şi un centru de excelenţă în sănătate, care va oferi turiştilor şi pacienţilor, tratamente pe baza de nămol pentru afecţiuni reumatice şi ale structurilor osoase”.
     

  • Bătălia jucătorilor privaţi din sănătate

    Anul următor mă aştept la una două tranzacţii foarte mari, chiar între primii cinci jucători. Companiile de private equity se apropie de maturitate. Acolo ar putea să fie o schimbare majoră, o tranzacţie. Nu doar datorită maturităţii, ci şi datorită comportamentului pieţei”, descrie Mihai Marcu aşteptările sale legate de evoluţia pieţei de profil în 2019. El anticipează o scădere a tranzacţiilor cu valoare mică şi spune că piaţa se consolidează mai greu, deoarece în momentul de faţă au rămas la vânzare doar 4-5 companii „care mai contează în dinamica marilor jucători”.

    Potrivit estimărilor sale, valoarea pieţei de servicii medicale private, neincluzând zona farma, se situează între 1,2 şi 1,4 miliarde de euro. „Urmează un an tare”, spune Marcu, adăugând că după MedLife, lider de piaţă în prezent, „Medicover atacă puternic poziţia Reginei Maria. Sunt foarte activi în piaţă, ţintesc să ia poziţia a doua. Achiziţionează o dată la o lună între una şi trei companii locale mari. Sanador se dezvoltă iarăşi foarte frumos, organic.”

    În ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri a grupului MedLife până la sfârşitul lui 2018, el prevede că aceasta va ajunge la circa 180 de milioane de euro, revenindu-i astfel 12-13% din piaţă.

    Marcu spune că, pentru anul acesta, planurile de achiziţie ale grupului au ajuns la final, după tranzacţiile deja efectuate, printre care se numără Centrul Medical Ghencea şi compania Polisano. „Vom achiziţiona în continuare companii, dar la o scară mai mică” şi asta deoarece MedLife este deja prezentă pe aproape întreg teritoriul României, în oraşele cu peste 150.000 de locuitori, aşa că nu prea mai au unde să se extindă, explică el.

    Pe viitor, Marcu spune că pe piaţă vor funcţiona cu două branduri: pe segmentul de high-end va funcţiona MedLife, iar pe mid-low market, Sfânta Maria, care va include Centrul Medical Ghencea şi Anima. Ca plan de extindere, el spune că toamna aceasta vor deschide prima clinică Anima în afara Bucureştiului, la Bacău.

    Aşteptările sale pentru brandul Sfânta Maria sunt ca acesta să genereze cam 5% din cifra de afaceri a MedLife: „Companiile care vor funcţiona sub brandul Sfânta Maria se îndreaptă spre 10 milioane de euro. Există anumite zone, cum ar fi cea de Casă (casa de asigurări n.red.), în care Sfânta Maria este competitorul Medlife”. 

    Potrivit lui Marcu, cele două branduri vor avea interese divergente şi vor funcţiona cu echipe de vânzări, board, laboratoare, puncte de recoltare şi preţuri diferite. „Spitale vor exista doar pe brandul MedLife, nu şi pe Sfânta Maria. Probabil că farmaciile din toate clinicile mari ale Sfintei Maria vor fi tot Pharmalife”, adaugă el. Printre principalii competitori ai brandului Sfânta Maria se numără companiile Sante şi Medas, în Bucureşti.

    Reprezentantul grupului medical crede că este foarte greu ca un alt jucător să intre pe o piaţă dominată deja la nivel naţional de MedLife, urmată de Regina Maria şi Medicover la nivel regional. În ceea ce priveşte Capitala, Marcu spune că Sanador este un jucător foarte puternic, dar că pentru a deschide o reţea naţională ar dura 10 ani.

    Comparativ cu statele vecine, el plasează România mult peste pieţele din Bulgaria, Serbia sau Ungaria. „Piaţa e la un nivel de maturitate mult mai mare faţă de toţi vecinii. Distanţa faţă de aceştia este nu mare, ci uriaşă. Cel mai mare operator din Ungaria sau Serbia are undeva la 20 de milioane de euro cifra de afaceri. De 9-10 ori mai mică.” Totuşi, admite că decontările din Serbia, Bulgaria sau Ungaria sunt mai bune decât în România.

    Chiar dacă momentan nu au un plan concret legat de intrarea pe o piaţă străină, reprezentantul MedLife spune că, pe viitor, nu exclude această posibilitate: „Vom intra probabil cu 2-5 milioane de euro într-o ţară şi vom vedea cum funcţionează în 12-18 luni. Nu în forţă, pentru că nu ştim dacă funcţionează. Simt că în oraşele mari de tip Budapesta, Sofia şi Belgrad merită intrat. Nu şi în est, în Moldova şi Ucraina”.

    Bariera lingvistică şi reglementările diferite legate de decontările de la casele de asigurări sunt principalele impedimente cu care el crede că s-ar putea confrunta un jucător român la intrarea pe o piaţă internaţională. „Dar cu siguranţă veţi vedea firme româneşti care vor trece graniţa. România şi-a depăşit vecinii la o distanţă uriaşă şi poate deveni un pol care să atragă pacienţi străini.” Cu toate că pacienţii străini nu se înghesuie încă să vină la tratament la noi în ţară, Marcu crede că în 4-5 ani vom vedea mulţi pacienţi, nu bulgari, unguri sau sârbi, ci din ţări cu liste lungi de aşteptare.

    Printre tendinţele pieţei, Marcu remarcă şi faptul că o mare parte dintre pacienţii români „se mută din avionul pentru Viena sau Istanbul în taxi” şi aleg să se trateze la clinici ca Monza, Sanador şi Regina Maria, „nu doar MedLife”, şi asta pentru că mulţi care „s-au tratat la Viena sau Istanbul au făcut recidive. Eu prevăd că în perioada următoare pacienţii vor reveni în spitalele private româneşti”.

    Marcu spune că „moda” tratamentelor în străinătate a apărut în urma greşelilor unor politicieni „cu un comportament arogant”, care au ales serviciile unor clinici private din afară pentru intervenţii simple, care s-ar fi putut efectua lejer la noi în ţară. Totuşi, adaugă că lucrurile se schimbă: „Există o migraţie a pacientului, a turistului medical către spitale private româneşti care încep să lucreze pe nişte nişe medicale foarte bine puse la punct”.

    Anul acesta, numărul de pacienţi din clinicile MedLife a crescut cu 10-15%, iar în spitalele grupului, cu 30-40%. Preşedintele executive al MedLife crede că majorarea numărului de români care aleg serviciile private locale se datorează în egală măsură faptului că mulţi renunţă să plece în afară, dar şi că din ce în ce mai mulţi pacienţi aleg să plece de la stat la privat: „Cred că cei cu operaţii foarte scumpe nu mai pleacă afară. Iar cei cu operaţii de linie se mută din sistemul public către cel privat”.

    Totuşi, spune că sistemul privat nu îl poate înlocui pe cel public, mai ales în oraşele unde sunt centre universitare puternice, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Mureş sau Iaşi. „E nevoie de spitale de urgenţă regionale – au o importanţă strategică pentru ce înseamnă urgenţă. Fie şi pentru simplul motiv că este interzis să faci urgenţă la privat.”

    De ce pleacă tot mai mulţi pacienţi de la stat la privat? „Într-un stat în care, din total cheltuieli într-un spital, 90% sunt salariile, nu e rău că medicii sunt plătiţi, dar este necesar ca aceşti bani să fie luaţi de undeva. Acest undeva se regăseşte în adresabilitatea oamenilor”, încheie el.

  • Oraşul din România care va reveni pe harta mondială a turismului, după investiţii masive

    Ocna Mureş, oraş care a fost zeci de ani pe harta turistică a României prin Băile Sărate, revine în rândul staţiunilor balneare. Aici vor fi investiţi aproape şase milioane de euro în amenajarea unei baze de tratament şi agrement, cu centre de sănătate, recuperare şi bazine cu apă dulce şi sărată.  

    Primarul oraşului Ocna Mureş, Silviu Vinţeler, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că lucrările la Băile Sărate vor începe în circa o săptămână.

    ”Avem o sare foarte benefică pentru tratamentele neurologice şi reumatice periferice. Vom folosi saramura din zona Ocna Mureş pentru Băile Sărate. Vor fi două bazine cu apă dulce, unul cu apă sărată, destul de mare, va fi saună umedă, saună uscată şi şase cabinete de tratament cu mai multe proceduri. Băile sunt gândite pentru 700 de oameni pe zi pe timp de vară şi 400 de oameni pe timp de iarnă. Este un parteneriat pe zece ani cu Consiliul Judeţean atât la construcţia băilor, cât şi la gestionarea de după. Se merge până la faza de declarare a staţiunii balneare şi promovarea pe viitor a acesteia. Saramura de la Ocna Mureş are cea mai mare puritate de sare, de 98%”, a spus Silviu Vinţeler.

    Primăria Ocna Mureş a semnat, recent, contractul în valoare de 5,9 milioane de euro pentru revitalizarea ”Băilor Sărate”, banii fiind alocaţi de administraţia locală şi Consiliul Judeţean Alba, fiecare în procent de 50%. Licitaţia a fost câştigată de Asocierea S.C. TCI Contractor General S.A. (Cluj-Napoca) – S.C. Iasicon S.A. (Iaşi).

    Investiţia presupune construirea unui complex turistic cu spaţii cu destinaţii multiple, printre care bază de agrement, sală de fitness, restaurant, săli de tratament terapeutice, recuperare medicală, înfrumuseţare şi sănătate, magazin de echipamente şi produse balneare şi cosmetice, piscină, locuri de joacă pentru copii.

    De asemenea, obiectivul va avea o bază proprie de cură balneară, cu piscină de tratament, săli de consultaţii medicale şi masaj, dar şi spaţii pentru practicarea de activităţi sportive cu piscine exterioare, saune şi săli de gimnastică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Comunism + capitalism + comunism = Soluţia cehă

    Recrutul Andrej Babiš, spun documente de arhivă, era îngrijorat că cineva îl va vedea în compania ofiţerilor de securitate şi-i va compromite cariera la o companie de stat de comerţ extern care-i permitea o viaţă bună, privilegii şi călătorii în străinătate.

    De atunci, Babiš a urcat sus pe scara socială, ajungând un prosper om de afaceri, al doilea cel mai bogat om din Cehia şi premierul celei mai mature economii est-europene. Însă soarta face ca miliardarul să nu poată reteza complet legăturile comuniste. Păcatele trecutului comunist încă îl bântuie pe Babiš şi-i pătează imaginea de capitalist pursânge. Iar fără comuniştii prezentului, Babiš, întruparea capitalismului ceh, nu ar fi putut fi premier. Despre acest din urmă aspect scrie Financial Times.

    Abia după aproape nouă luni de când partidul lui Babiš a câştigat alegerile parlamentare din Cehia, magnatul a reuşit să formeze un guvern, mulţumită unei înţelegeri cu Partidul Comunist, rămas mult timp în umbră.

    În dimineaţa zilei de 12 iulie, la şase luni de la eşecul primei încercări, Babiš a câştigat un vot de încredere care a permis guvernului său să-şi asume oficial funcţia, punând astfel capăt unei perioade de impas politic într-una dintre economiile cu cele mai rapide creşteri din UE.
    Babiš încheiase în urmă cu două săptămâni o înţelegere în care Partidul Comunist urma să susţină o coaliţie minoritară între Ano şi social-democraţi. Deşi comuniştii rămân în afara guvernului, afacerea lor cu Babiš îi aduce cel mai aproape de putere de când liderii lor politici au fost înlăturaţi prin Revoluţia de Catifea din 1989  o perspectivă care divizează opinia publică din Republica Cehă.

    În urmă cu două luni au avut loc proteste împotriva acestei propuneri de alianţă în mai multe oraşe cehe.

    „Aveţi oameni care descriu comuniştii ca fiind încă periculoşi; nu se poate avea încredere în ei, că au trecutul întunecat“, spune Jiri Pehe, directorul Universităţii New York din Praga. „Şi apoi aveţi oameni care spun: «Dar acest partid comunist nu mai este acel partid care a existat înainte de 1989».“

    În pofida faptului că a câştigat cele mai multe voturi la alegerile din octombrie anul trecut, ANO (Acţiunea Cetăţenilor Nemulţumiţi  partidul lui Babiš) s-a chinuit să formeze o coaliţie, în parte pentru că alte partide au fost reticente să se alăture unui guvern condus de miliardar acuzat de poliţie de fraudă cu fonduri europene. Omul de afaceri a negat orice nelegiuire. După mai multe starturi ratate, în luna mai, Andrej Babiš i-a convins pe social-democraţi să i se alăture la guvernare. Cu toate acestea, deoarece ANO şi social-democraţii controlează doar 93 din 200 de locuri din camera inferioară a parlamentului ceh, el a trebuit să convingă comuniştii să-i acorde sprijinul celor 15 deputaţi ai lor. În schimb, a promis că le va sprijini o parte din politici, cum ar fi taxarea bisericilor pentru compensaţiile primite în locul bunurilor confiscate de regimul comunist. Acordul marchează prima dată când un partid de guvernământ cooperează cu comuniştii la nivel naţional de la înfiinţarea Republicii Cehe. Comuniştii au fost implicaţi până acum în coaliţii doar la nivel regional.

    Paradoxal, comuniştii ajung să aibă cea mai mare influenţă de după 1989 într-un moment în care cota lor de popularitate printre alegători este în declin dramatic. În primii ani de existenţă ai Republicii Cehe, Partidul Comunist  care, spre deosebire de partidele surori din Europa Centrală şi de Est, nu a renunţat niciodată la eticheta comunistă din numele său  a obţinut constant procente duble. Punctul de maxim a fost în alegerile parlamentare din 2002, când a ajuns la 18,5%.

    Anul trecut însă, partidul  care rămâne ostil faţă de NATO şi doreşte să reducă implicarea Republicii Cehe în misiunile străine ale alianţei nord-atlantice – a obţinut doar 7,8% din voturi, cel mai rău rezultat din istoria sa. „Acordul cu Babiš ar putea fi ultima şansă pentru acest partid să se implice într-o formă de împărţire a puterii“, spune Milan Nic, de la Consiliul German pentru Relaţii Externe.

    Problema comuniştilor are două aspecte, crede Pehe, directorul Universităţii New York din Praga. Alegătorii lor mai în vârstă dispar.

    Generaţia lor se stinge. Unii votanţi, pe care partidul i-a atras anterior, sunt mai interesaţi acum de partidele mai noi, mai extremiste, cum ar fi SPD-ul lui Tomio Okamura. Partidul lui Okamura a ajuns al patrulea în sondajul de anul trecut, propulsat de o platformă fără compromisuri împotriva imigranţilor, şi a cerut un referendum cu privire la retragerea Republicii Cehe din Uniunea Europeană.

    Având în vedere ostilitatea comuniştilor faţă de NATO, perspectiva ca guvernul Babiš să se bazeze pe aceştia pentru susţinere politică a provocat îngrijorări cu privire la faptul că orientarea pro-occidentală a Cehiei ar putea fi subminată. Însă diplomaţii spun că Andrej Babiš a făcut eforturi pentru a scoate cât mai în evidenţă acreditările prooccidentale ale administraţiei sale  inclusiv prin impunerea unui plan de creştere a numărului de trupe cehe în misiuni străine.

    Analiştii spun că un guvern minoritar care se bazează pe sprijinul comuniştilor este fragil. Cu toate acestea, instabilitatea ar putea aduce jocul politic în avantajul lui Babiš, oferindu-i şansa de a încheia înţelegeri cu diferite grupuri parlamentare pe diferite probleme. „Babiš este om de afaceri, merge de la o afacere la alta, e orientat spre înţelegeri“, a spus Nic. „Această afacere pune mai multă putere în mâinile premierului, dar şi în ale preşedintelui Milos Zeman ca negociator cheie în fundal.“ Zeman este un politician cu tendinţe puternice proruse.
    În timp ce cu prezentul comunist Babiš pare că se descurcă, cu trecutul comunist stă mai prost.

    La începutul anului, o instanţă din Bratislava, capitala Slovaciei independente, născută împreună cu Republica Cehă prin dizolvarea Cehoslovaciei în 1993, i-a dat premierului o puternică lovitură politică şi juridică respingându-i argumentul că a fost identificat în mod greşit ca fost agent.

    Verdictul părea să fi marcat eşecul final al unei campanii de câţiva ani a lui Babiš  premierul ceh s-a născut în Slovacia  de a dovedi că a fost victima unei campanii murdare a duşmanilor săi pentru a-i distruge cariera politică şi imperiul de afaceri, care cuprinde aproximativ 230 de companii într-un vast conglomerat numit Agrofert.

    Babiš a argumentat că în realitate, departe de a fi fost colaborator al serviciilor de securitate comuniste, cunoscute sub numele de StB, el a fost de fapt victima acestora. Politicianul susţine că StB-ul l-a şantajat să colaboreze, ameninţând cu întreruperea educaţiei copiilor şi cu retragerea dreptului de a călători în străinătate. Babiš a mers până la a-l aduce pe locotenentul Julius Suman, agentul care l-a recrutat la întâlnirea din 1982, pentru a spune în instanţă că dosarul său de securitate a fost falsificat deliberat pentru a ascunde adevărata identitate a lui Bureš.

    Ideea a fost iniţial acceptată de un tribunal din Bratislava, care a decis în 2014 că Babiš fusese incorect identificat ca agent comunist. Însă decizia a fost anulată anul trecut de către instanţa constituţională a Slovaciei, care a declarat că mărturia lui Suman este inadmisibilă deoarece StB a fost o „organizaţie criminală“.

    De asemenea, instanţa a decis că Babiš a greşit când a dat în judecată Institutul Memoriei Naţiunii din Slovacia, care doar a ţinut documentele în arhiva sa. Verdictul este definitiv şi irevocabil.

    Noua situaţie a adâncit problemele unui politician care se confrunta deja cu acuzaţii de fraudă după ce a fost acuzat de poliţia cehă că a obţinut ilegal fonduri europene pentru una dintre afacerile sale. Un raport al instituţiei antifraudă a UE, Olaf, arată că mai multe legi europene şi cehe au fost încălcate pentru obţinerea a aproape 2 milioane de euro pentru hotelul şi centrul de conferinţe Cuibul Berzei din afara Pragăi. Frauda şi trecutul de colaborator al securităţii au complicat viaţa de politician a lui Babiš, după cum s-a văzut când acesta a încercat să-şi formeze un nou guvern. Doar comuniştii l-au susţinut.

    În timp ce simpatiile comuniste pot părea nepotrivite pentru un om cunoscut astăzi pentru averea de 4 miliarde de dolari, un stil de viaţă generos şi o abordare politică pragmatică, lipsită de ideologie, nu ar fi părut neobişnuite în Cehoslovacia la începutul anilor 1980, când sfârşitul războiului rece părea doar un vis.

    Babiš, în vârstă de 63 de ani, este fiul unui înalt funcţionar comunist care a servit ca reprezentantul Cehoslovaciei la Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT) de la Geneva. Se crede că fiul s-a alăturat de bunăvoie partidului comunist  în 1980, o mutare care ar putea fi motivată deopotrivă de ambiţiile carieristice şi de convingeri politice.

    Radek Schovánek, expert în dosarele securitătii din era comunistă pentru ministerul ceh al apărării, a declarat că Babiš a servit StB ca un „om de încredere“ informal înainte de a deveni un agent cu drepturi depline. Nimic din cele 12 dosare de securitate ale lui Babiš  altele au fost distruse – nu a dat de înţeles că actualul premier nu s-a alăturat serviciilor de bunăvoie, a spus Schovánek.

    Printre activităţile înregistrate ale lui Babiš s-au aflat şi informările despre o persoană care a importat în mod ilegal video recordere occidentale, cu care şi-a „corupt“ colegii.

    Schovánek, care a vorbit ca martor împotriva lui Babiš în procesul original din Slovacia, a declarat că activităţile politicianului ar fi putut fi mult mai extinse decât cele revelate de dosarele care au fost puse la dispoziţia cercetătorilor la începutul anilor 1990.

    „Este o glumă să pretinzi că fost o victimă“, a spus Schovánek. Falsificarea dosarelor era imposibilă. Au existat reguli foarte stricte cu privire la documentele colaboratorilor secreţi. Am analizat toate informaţiile pe care le-a oferit Babiš securiştilor. Au fost exacte şi în conformitate cu regulile, totul a fost în ordine.“

    Indiferent de ce le-a spus Babiš ofiţerilor din barul din Bratislava cu privire la sentimentele colegilor faţă de Brejnev  un lider urât de foarte multă lume în fosta Cehoslovacie pentru ordonarea invaziei din 1968 prin Pactul de la Varşovia care a zdrobit Primăvara de la Praga  este pierdut pentru posteritate. Cercetătorii cred că natura sensibilă a problemei a făcut ca răspunsurile să fie trimise unui departament special de informaţii care le-a transmis mai departe biroului politic; acesta se temea că moartea lui Brejnev ar putea declanşa o nouă revoltă.
    Guvernările comuniste din Cehoslovacia şi din ţările vecine din estul Europei s-au încheiat în 1989. Îngijorările lui Babiš că activităţile sale clandestine ar putea ajunge într-o bună zi să-l bântuie au fost întemeiate.

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente, apel către MS pentru calculul diferenţiat al taxei clawback

    “Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferenţiat al acestei taxe (clawback, n.r), care poate asigura accesul la tratament a milioane de români în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor publice”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de APMGR.

    Sursa citată mai precizează că taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră agricolă: Îngrăşăminte şi erbicide din saci sau bidoane, înlocuite cu tablete efervescente

    În prima fază, produsul este destinat pieţelor din România, Spania şi Croaţia. Pentru realizarea tabletei efervescente, producătorii români au colaborat cu cercetători din Marea Britanie, Croaţia, Ungaria şi Lituania.

    „Noul produs utilizează tehnologia BioChain, care permite prezenţa a 4-6 substanţe active într-o tabletă, se dizolvă complet în maximum 60 de secunde, fără depuneri sau reziduuri şi nu prezintă risc de fermentare şi degradare la căldură, cum se întâmplă în cazul majorităţii inputurilor ecologice. Un alt avantaj major al tabletei efervescente constă în eficientizarea transportului în câmp şi reducerea semnificativă a spaţiului de depozitare – un flacon de 1,2 kilograme devine o tabletă efervescentă de 250 de grame. În plus, termenul de valabilitate al produselor poate creşte de la 3-6 luni la 5-7 ani”, se arată în comunicat.

    „Gama noastră completă de produse conţine tratament de sămânţă, tratamente fitosanitare, îngrăşământ de sol şi îngrăşăminte foliare şi poate acoperi toate nevoile unei culturi ecologice. Fiecare agricultor care va folosi aceste produse va beneficia de consiliere de la momentul însămânţării şi până la recoltat”, a precizat Vlad Popescu, director general Norofert Organics.