BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Apar primele semne de revenire în piaţa de birouri din Capitală: cresc tranzacţiile de pre-închiriere şi scad renegocierile

    Volumul tranzacţiilor de închiriere pe piaţa birourilor din Bucureşti s-a ridicat la 48.000 de metri pătraţi în primul trimestru din 2021, în scădere cu 9% faţă de perioada similară a anului precedent.

    Totuşi, faţă de cea de-a doua parte a anului 2020, când piaţa a înregistrat o activitate redusă a tranzacţiilor de închiriere, companiile amânând pe cât posibil luarea unor decizii importante cu privire la sediul lor de birouri, ceea ce a determinat o scădere anuală a volumului tranzacţionat de 40%, se observă primele semne de stabilizare, ţinând cont că ponderea contractelor de reînnoire a fost de 29%, faţă de o medie anuală de 45% în 2020, notează o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Mai mult, ponderea contractelor de preînchiriere a crescut de la 20% la 46%, ceea ce arată faptul că unele companii şi-au creionat politica de lucru post-pandemie şi sunt în poziţia de a-şi asuma decizii pe termen mediu şi lung.

    „Considerăm că primele trei luni ale anului curent au adus semne pozitive, în sensul în care vedem un număr important de tranzacţii de pre-închiriere ale unor spaţii aflate în construcţie, după un an 2020 marcat în general de consolidări şi de amânări ale unor decizii cu privire la ocuparea de spaţii noi de birouri”, spune Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

    În ceea ce priveşte livrările, în primul trimestru al anului au fost finalizate clădirile Campus 6.2, parte a proiectului Campus 6 dezvoltat de Skanska în zona Politehnica, şi Millo Offices, un proiect realizat de Forte Partners în zona centrală a Bucureştiului, cele două imobile având o suprafaţă cumulată de aproape 30.000 mp.

    Comparativ, în primul trimestru al anului 2020 au fost date în folosinţă în Bucureşti spaţii noi de birouri cu o suprafaţă de 79.000 de metri pătraţi. Cu toate acestea, livrările din acest an vor fi peste nivelul din 2020, când au fost finalizate proiecte de 155.000 mp, ţinând cont că până la finalul anului în curs sunt aşteptate alte noi livrări de spaţii de birouri moderne de aproximativ 220.000 de metri pătraţi, estimează consultanţii de la Cushman & Wakefield Echinox.

    Stocul comercial (destinat închirierii) de clădiri de birouri din Bucureşti se ridică la circa 2,98 milioane de metri pătraţi, alte imobile cu o suprafaţă de aproximativ 150.000 de metri pătraţi fiind ocupate de către proprietari, în vreme ce proiecte cu o suprafaţă totală de 370.000 de metri pătraţi se află în acest moment în construcţie, fiind programate pentru livrare în perioada 2021-2023.

    În acest context, rata de neocupare (contractuală) a spaţiilor se situează la 13,5%, remarcându-se o diferenţă semnificativă între spaţiile de clasa A (10,7%) şi cele de clasa B (22,1%).

    „Deşi asistăm la o revenire etapizată a angajaţilor la birou, gradul de utilizare a acestora a rămas momentan la un nivel relativ scăzut, de circa 40 – 50%, în condiţiile în care majoritatea companiilor preferă să funcţioneze în continuare în sistem Work from Home sau hibrid”, spun consultanţii de la Cushman & Wakefield Echinox.

    Printre cele mai importante proiecte de birouri aflate în construcţie în Bucureşti se află One Cotroceni Park, J8 Office Park, Globalworth Square, U Center, Miro Offices, Ţiriac Tower, Dacia One, Equilibrium II, @Expo sau Sema London & Oslo, dezvoltatorii având semnate contracte de preînchiriere pentru circa 60% din spaţii.

  • Când acceptăm criptomonedele? Unde este astăzi piaţa din România, câţi români investesc şi ce aşteaptă platformele locale de exchange de la autorităţi?

    În timp ce câteva sute de mii de români investesc deja în criptomonede, iar piaţa capătă o nouă dimensiune pe plan local, fintech-urile româneşti care intermediază astfel de tranzacţii spun că nu prea au putut să-şi ţină conturile deschise la băncile din România. Joi, 15 aprilie, BNR a dat un semnal pozitiv prin care a transmis clar că nu le interzice băncilor să accepte tranzacţii cu fonduri provenite din monede virtuale. Ce urmează?

    Marius începea dimineaţa zilei de 16 aprilie înarmat cu un biblioraft roşu, plin cu acte, şi cu speranţa că momentul pe care îl aştepta de mai bine de patru ani a venit.

    Asta era ziua în care fintech-ul său avea posibilitatea să îşi deschidă un cont bancar în România, fără ca acesta să fie închis în scurt timp. Momentul părea unul bun, cu bitcoin în jurul pragului de 60.000 de dolari, cu un interes din ce în ce mai mare al românilor pentru fenomen şi cu poziţia actualizată a Băncii Naţionale.El a luat biblioraftul în mână şi a intrat în biroul unui director de bancă. 

    „Am plecat aşa cum am venit. În aplicaţia băncii era o bifă mare de excludere în cazul în care compania noastră face tranzacţii cu criptomonede”, relata Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange – o platformă cu aproape 20.000 de utilizatori.

    El a explicat pentru Business MAGAZIN că nu se va lăsa descurajat nici de această dată, însă alinierea pieţei la noua poziţie a BNR pare că va mai dura.

    „Din păcate, nu se propagă atât de uşor informaţiile sau directivele de la BNR, băncile sunt şi ele nişte instituţii şi trebuie să îşi schimbe politicile. Cel mai probabil e în continuare un semnal bun, dar se pare că e un proces de durată”.

    «Reglare» de conturi

    Poziţia din 2021 este prima poziţie a băncii centrale a României după cea din 2018 în care clasifica criptomonedele drept „active speculative foarte volatile şi extrem de riscante, cu un potenţial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor”. 

    Deşi această clasificare s-a păstrat, instituţia a specificat clar de data aceasta că „reglementările administrate de BNR nu conţin prevederi care să interzică instituţiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorilor de portofele digitale”.

    Concret, nu le interzice băncilor să menţină conturi ale companiilor care operează tranzacţii cu criptomonede, cât timp respectă legislaţia europeană referitoare la cunoaşterea clientelei şi la regulamentul împotriva spălării banilor. Toate cele trei exchange-uri cu care a discutat Business MAGAZIN aplică deja aceste reglementări.

    Problema pe care au reclamat-o în mod constant operatorii de platforme de exchange pentru monede virtuale ţine de faptul că băncile din piaţa locală refuză să le deschidă conturi, sau ajung să le închidă într-un termen foarte scurt. Trebuie menţionat că poziţia BNR din 2018 sublinia apăsat că banca centrală „descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale”.

    Absurdul subliniat de cei care conduc platforme fondate în România ţine de faptul că s-au văzut nevoiţi să-şi deschidă conturi în alte ţări europene pentru a plăti taxele pe businessul din România, în contextul în care nu au reuşit să menţină conturi deschise în ultimii ani în piaţa locală nici măcar pentru plăţi curente, precum salarii şi chirii.

    Din această cauză, platformele controlate de antreprenori români operează prin conturi în euro deschise în ţări precum Lituania sau alte state din Uniunea Europeană.

    „Decizia BNR este un lucru foarte bun pentru întreaga comunitate crypto din România, sunt convins că aceasta a venit şi în urma unei oarecare presiuni din partea oamenilor, pentru că toată lumea dorea să tranzacţioneze criptomonede. (…) Sper ca lucrurile să revină pe un făgaş normal, adică să ni se deschidă conturi şi să ni se dea dreptul să folosim aceste servicii de necesitate publică, să zicem aşa. Societăţile noastre nu pot exista, nu pot plăti taxe dacă nu avem conturi bancare”, a spus George Rotariu, CEO şi cofondator al Bitcoin România.

    Lansat în 2014, Bitcoin România este primul şi cel mai mare exchange din piaţa locală. Înregistrează peste 200.000 de utilizatori, operează trei platforme de tranzacţionare şi construieşte o reţea de ATM-uri crypto care urmează să ajungă la 300 de unităţi până la finalul anului.

    „Din păcate, nu avem niciun cont bancar în România, toate băncile ne-au închis conturile, pe rând, am fost anunţaţi că ni se închid conturile. Reuşim să ne desfăşurăm activitatea prin conturi din UE. Noi nu am renunţat la a încerca să deschidem conturi în România, mereu am încercat, însă, la un moment dat, nu ne mai deschidea nicio bancă şi am fost nevoiţi să ne uităm în alte ţări.”

    În ceea ce priveşte legislaţia europeană de cunoaştere a clientelei (KYC – know your customer), respectiv cea împotriva spălării banilor (AML – anti-money laundering), platformele de exchange din piaţa locală aplică deja aceste reglementări. Bitcoin România spune că are chiar şi un departament de conformitate.

    „Aplicăm absolut pentru toţi clienţii KYC şi AML. (…) În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacţiile pentru că toţi clienţii noştri sunt verificaţi şi trecuţi prin proceduri de cunoaşterea clientelei şi antispălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă şi nu înţeleg de unde provine această reticenţă, când lucrurile ar putea fi foarte clare şi profesioniste în relaţia dintre noi şi bancă”.

    Trebuie menţionat că la întâlnirile pe care le aveau micii investitori de crypto din România încă din 2018 se discuta despre aplicarea regulilor KYC şi AML ca o normalitate a pieţei.

    Marius Morra, CEO, LDV Exchange
    „Din păcate, nu se propagă atât de uşor informaţiile sau directivele de la BNR, băncile sunt şi ele nişte instituţii şi trebuie să îşi schimbe politicile.”

    Ce spune legislaţia

    Poziţia BNR menţionează obligaţia furnizorilor de servicii de schimb şi de portofele digitale din această piaţă de a se conforma prevederilor Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului – actualizată anul trecut prin ordonanţă de urgenţă.

    Concret, guvernul a emis anul trecut OUG 111/2020, privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 – cea la care se referă şi Banca Naţională – prin care se oferă un cadru de reglementare bazat pe avize tehnice şi înregistrare la Ministerul de Finanţe. Deşi această ordonanţă a intrat în vigoare încă de anul trecut, senatul a respins atunci legea de aprobare.

    „Legile sau ordonanţele de urgenţă menţionate nu au încă norme de aplicare. Am depus eforturi mari în ultimele luni pentru obţinerea unui aviz/licenţă in România. Atât Ministerul Finanţelor cât şi ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României) nu oferă încă o procedură clară de înregistrare ca şi crypto exchange sau pentru obţinerea avizului tehnic menţionat în OUG 111/2020”, a explicat Sergiu Drăgănuş, cofondator al CryptoCoin.PRO, un exchange lansat în piaţa locală, cu aproape 60.000 de utilizatori.

     Mai exact, ordonanţa prevede ca aceşti operatori să fie autorizaţi sau înregistraţi de Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valuar. Totodată, OUG-ul numeşte Autoritatea pentru Digitalizarea României drept entitatea care trebuie să emită aviz tehnic de funcţionare pentru aceste platforme.

     „Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite un aviz tehnic pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale, cu plata unei taxe”, se menţionează în OUG 111/2020.

    Business MAGAZIN a contactat şi ADR pentru a afla când ar putea începe autorităţile implementarea prevederilor care ar putea permite platformelor de exchange să opereze fără probleme şi în relaţia cu băncile şi în cea cu clienţii. Concluzia? Se lucrează la elemente de «fine tunning».

    „Colaborăm în momentul de faţă cu oficiul pentru combaterea spălării banilor (ONPCSB). Există câteva opinii venite din piaţă şi mai avem câteva chestii de fine tunning de făcut, pentru modificarea acestei OUG. Această OUG va trebui aprobată într-o şedinţă de guvern, nu aş putea să vă dau un orizont de timp în acest moment, din păcate”, a declarat Octavian Oprea, preşedinte interimar al ADR.

    George Rotariu, CEO, Bitcoin România
    „În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacţiile pentru că toţi clienţii noştri sunt verificaţi şi trecuţi prin proceduri de cunoaşterea clientelei şi anti spălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă.”

    El a explicat că aceste „chestii de fine tunning” sunt lucrate în acest moment în comisiile din Parlament, întrucât survin mai multe modificări de obicei în urma consultării şi reconsultării pieţei şi actorilor implicaţi. „Cu siguranţă va ajunge la o finalitate anul acesta, dar nu aş putea să vă zic exact când pentru că parcursul actelor normative în Parlament este ceva mai lung”.

    Până atunci, operatorii din România îşi iau licenţe din ţări care şi-au pus deja la punct cadrul de reglementare. Din cauza neclarităţii, CryptoCoin.PRO explica încă de la începutul lui 2018 că se regăseşte în situaţia de a deschide conturi în alte ţări, pentru că băncile le închideau conturile la foc automat.

    „CryptoCoin.PRO are conturi in euro deschise la un EMI (Electric Money Institution) din Lituania şi firma este înregistrată in Estonia, de unde am obţinut şi licenţa de funcţionare. (…) Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor şi/sau a taxelor la stat”, a adăugat Sergiu Drăgănuş.

     El scoate în evidenţă şi o situaţie nefericită, în care zeci de platforme din SUA, Canada şi alte ţări pot vinde criptomonede utilizatorilor din România, fără a trece prin măsurile de conformitate adecvate pieţei locale. „În timp ce noi ne încurcăm în procesul de înregistrare/avizare/licenţiere, firme licenţiate sau nelicenţiate din jurisdicţii externe, neînregistrate în România, oferă nestingherite servicii de schimb de criptomonedă clienţilor români”.

    Câţi români investesc în criptomonede

    Conform discuţiilor purtate cu reprezentanţii exchange-urilor locale, aflăm că Bitcoin România are 200.000 de utilizatori, CryptoCoin.PRO are aproape 60.000 de utilizatori, iar LDV Crypto Exchange are aproape 20.000 de utilizatori. Este de menţionat că aceste cifre nu se referă în întregime doar la utilizatori din România.

    „Eu sunt convins că românii au în criptomonede valori totale de ordinul miliardelor de euro”, a spus George Rotariu, care situa această cifră la 1 miliard de euro la începutul anului.

    Între timp, valoarea bitcoin a crescut de la circa 35.000 de dolari până la peste 60.000 de dolari, iar grupurile create de români în platforme de social media precum Facebook sau Telegram câştigă noi utilizatori în fiecare zi.

    Marius Morra de la LDV Crypto Exchange consideră că numărul românilor care tranzacţionează depăşeşte pragul de 100.000 de investitori, „cu rezerva că poate fi o mică cifră faţă de realitate”, în contextul în care estimarea lui pleacă de la grupurile din social media, unde nu sunt neapărat toţi oamenii. Sergiu Drăgănuş de la CryptoCoin.PRO este optimist şi estimează un număr mult mai mare de români care au intrat în piaţa criptomonedelor în ultimii ani.

     „Mă aştept să fie între 500.000 şi 1 milion de români în această piaţă acum”, a concluzionat el.

    Odată cu definitivarea cadrului de reglementare în ceea ce priveşte exchange-urile de criptomonede, logica implementării legislaţiei de cunoaşterea clientelei ne arată că datele ar putea deveni din ce în ce mai clare, iar autorităţile ar trebui să ştie cu exactitate câţi români sunt implicaţi în această piaţă, de fapt.

    Pe lângă platformele locale de exchange, românii tranzacţionează şi pe câteva platforme internaţionale mari, care listează mult mai multe din cele câteva mii de monede virtuale din piaţă. Printre acestea se numără Binance, Kraken, Coinbase, Bitstamp sau KuCoin.

    Sergiu Drăgănuş, cofondator, CryptoCoin.PRO
    „Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor şi/sau a taxelor la stat.”

    Cum investesc în criptomonede?

    „Poate părea o întrebare simplă, dar o vedem în continuare destul de des. În acest caz, se folosesc foarte mult platformele precum LDV Exchange pentru aşa-numitele intrări în lumea crypto. Concret, oamenii depun euro sau lei şi îi schimbă în bitcoin, ether sau usdt, pe care îi mută ulterior pe alte platforme care nu au perechi de schimb cu lei sau euro. Acolo tranzacţionează multe tipuri de criptomonede, asta dacă nu vor să se rezume doar la cele câteva pe care le avem noi”, a explicat Marius Morra.

    La înrolare, intervine exact procesul de cunoaşterea clientelei (KYC) adus în discuţie în plan legislativ.

    „Se solicită un act de identitate, un extras pentru contul din care clientul vrea să trimită bani sau în care vrea să primească, şi se trimite un selfie cu buletinul în mână. Aceasta este o măsură suplimentară de siguranţă, care trebuie să prevină impersonarea, în cazul în care cineva vrea să facă un cont cu un buletin care nu îi aparţine”.

    Cum scoţi banii din criptomonede – este a doua întrebare care a prins avânt în ultimele luni, în contextul în care unii utilizatori din piaţa locală au întâmpinat întârzieri la transferul unor sume.

     „Multă lume ne întreabă, că ar fi suspiciuni că ar fi mai greu să scoţi banii. Tehnic este un proces instant, noi eliberăm şi vindem imediat crypto către valută, dar mai sunt probleme cu băncile care sunt reticente în a primi bani. Foarte mulţi folosesc fie Revolut, fie fintech-uri din străinătate precum Transfer Wise, fintech-uri care nu au probleme cu zona crypto. Dar se scot bani încă şi prin băncile din România. Chiar dacă băncile nu sunt chiar pro crypto, dacă clientul are o relaţie ok cu banca, a mai tranzacţionat şi este un client fidel al băncii, se poate. Adică sunt şi destul de multe excepţii”.

    În acelaşi timp, George Rotariu spune că cei peste 200.000 de utilizatori ai Bitcoin România îşi pot scoate banii atât prin reţeaua de ATM-uri, cât şi prin bănci, dar recunoaşte că ruta bancară prezintă dificultăţi pentru unii utilizatori.

     „În primul rând, pot fi folosite ATM-urile noastre pentru a primi direct cash pe criptomonede sau prin transfer bancar în euro. Noi facem plăţile în euro, în conturile de euro ale utilizatorilor, dar într-adevăr întâmpină dificultăţi în a primi banii cu anumite bănci unii dintre ei. Sunt bănci care sunt mai prietenoase şi nu sunt probleme. E o chestie dificilă fără motiv”, a detaliat Rotariu.

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au scăzut cu 8.000 de euro peste noapte

    Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Capitală au crescut, în medie, la nivelul lunii februarie 2021 faţă de luna ianuarie la 98.700 de euro, în creştere cu 100 de euro sau 0,1% potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    „Începutul de an a fost foarte dinamic pentru piaţa rezidenţială din Bucureşti, cu o creştere anuală de peste 36% a numărului de tranzacţii înregistrată în ianuarie. Fundamentele sunt bune, iar livrările de locuinţe ating noi recorduri, într-un con­text de îmbunătăţire a accesibilităţii, ca urmare a temperării creşterii preţurilor“, a spus Andrei Sârbu, CEO al SVN Romania.

    În februarie au existat creşteri puternice în Berceni, de 3.000 de euro, de 6.000 de euro în Colentina, 5.000 de euro în zona mallului Vitan şi de 2.000 de euro în Militari. De partea cealaltă, cea mai mare scădere, de 8.000 de euro, s-a înregistrat în zona Iancului, în timp ce la Moşilor declinul a fost de 3.000 de euro, iar în Crângaşi de 2.000 de euro.


     

  • Tranzacţiile cu cardul de credit au ajuns în 2020 la 13,9 mld. lei, cu 1,5% sub nivelul din 2019

    ♦ În decembrie 2020 erau emise peste 2,88 milioane de carduri de credit. În ultimii şase ani cumpărăturile cu cardul s-au dublat.

    Românii au efectuat în anul 2020 tranzacţii cu cardul de credit în valoare de 13,9 mld. lei, în scădere cu 1,53% faţă de anul 2019, după cum reiese din datele centralizate de BNR.

    Tranzacţiile cu cardul de credit au încetinit uşor în 2020, surprinzător, cu toate că majori­tatea activităţilor s-a mutat în mediul online în condiţiile blocajului determinat de pandemia de coronavirus.

    Comparativ, pe întregul an 2019 ritmul de creştere a operaţiunilor cu cardurile de credit a fost de 17,6%, comparabil cu avansul înregistrat în anul 2018.

    Faţă de nivelul din 2015, cumpărăturile pe cardul de credit sunt de peste două ori mai mari.

    Numărul de carduri de credit a scăzut cu circa 4,7% în ultimul an şi a ajuns la finalul lunii decembrie 2020 al peste 2,88 milioane de unităţi.

    Numărul total de carduri din România era la finalul anului trecut de 18,8 milioane, majoritatea fiind carduri de debit.

    În ultimii ani, cumpărăturile pe cardul de credit au crescut în condiţiile avântului consumului, dar şi ca urmare a promovării tot mai intense a acestor produse de către bănci.

    Volumul tranzacţiilor cu cardul de credit raportat la nivel local nu este însă comparabil cu cel de la nivelul ţărilor din Europa de Vest, unde utilizarea cardului de credit la cumpărături este uzuală, iar cardul de credit este folosit mai degrabă ca un instrument de gestionare a finanţelor proprii, respectiv de a cumpăra în rate fără a plăti dobândă.

    Europenii din ţările vestice, în general, se încadrează în tipologia de clienţi care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să îşi blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenţei înapoiază integral datoria.

    Cardurile de credit permit plata în rate la comercianţi fără dobândă în cazul în care clienţii plătesc rata integral în perioada de graţie, astfel că acestea pot fi privite şi ca un instrument de gestionare eficentă a finanţelor personale (cu condiţia ca ratele să fie plătite în perioada de graţie). Însă, mulţi dintre clienţii care fac cumpărături cu cardul de credit nu reuşesc să achite integral sumele utilizate în perioada de graţie, ajungând astfel să plătească dobânzile ridicate, de circa 20-30% pe an.

    Această categorie de clienţi a transformat cardul de credit într-unul dintre cele mai profitabile produse bancare la nivel local.

    Pentru bancă, cardul de credit aduce câştiguri din două surse. Pe de o parte, banca câştigă ca urmare a comisioanelor plătite de comercianţi, iar pe de altă parte câştigă şi mai mult în momentul în care clientul nu plăteşte rata în perioada de graţie şi ajunge să suporte dobânzile ridicate.

    Comerciantul plăteşte băncii un comision din valoarea fiecărui bun vândut.

    La momentul realizării tranzacţiei suma totală este dedusă din disponibilul cardului, însă în factura lunară apare doar o fracţie, proporţională cu numărul de rate agreate. Pe lângă comisioanele plătite de comerciant, există şi comisioane de administrare plătite de client. Aceste comisioane sunt mai mari decât cele cu funcţii de bază.

    Modelul de rate fără dobândă a fost lansat pe piaţa locală de turcii de la Credit Europe Bank (fosta Finansbank) la începutul anilor 2000, dar programul a fost preluat şi de celelalte bănci care activează pe piaţa locală.

     

  • Dragoş Popa, Citibank România: „Mutaţiile SARS-CoV-2 şi evoluţia pandemiei ar putea genera o posibilă recesiune dublă”

    Cele mai dificile decizii bancare în pandemie s-au legat de poziţionarea în piaţă, timingul şi preţul tranzacţiilor de pe piaţa de capital, volumul, durata şi mai ales beneficiarii creditelor acordate în această perioadă. După un 2020 complex şi dificil este tentant să privim la 2021 cu multă speranţă, ca la un an al revenirii economice. Cu toate acestea, datele curente arată că volatilitatea va rămâne foarte ridicată în 2021, iar elementele legate de evoluţia pandemiei în general vor fi transpuse într-o evoluţie economică cu risc crescut, cu o posibilă recesiune dublă sau chiar o traiectorie de revenire economică în valuri, este de părere Dragoş Popa, care face parte din echipa de top management a Citibank România.

    România are un potenţial investiţional foarte mare, însă acest potenţial este în mod constant subvalorificat. Dacă vrem să trecem dincolo de eticheta de «low labor cost country», povestea pe care o prezentăm în faţa investitorilor trebuie să pună mult accent pe investiţii productive, pe încurajarea spiritului antreprenorial şi pe simplificare şi predictibilitate. E suficient să ne uităm de jur împrejur ca să vedem ce nevoie uriaşă de infrastructură performantă avem, iar, ca să citez un coleg de la Londra, problema României nu este neapărat accesul la bani, ci lipsa unor proiecte viabil structurate şi voinţa de a le executa”, consideră Dragoş Popa, director corporate bank şi companii multinaţionale la Citi România. Impactul pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2 s-a resimţit atât la nivel global, precum şi asupra economiei româneşti. „Motorul economic al României a fost semnificativ încetinit, atât prin perioada de carantină, cât şi prin restricţiile ulterioare impuse asupra unor activităţi sau industrii. Un alt doilea vector de influenţă s-a manifestat prin diminuarea exporturilor cu toate implicaţiile în termeni de scădere a veniturilor, a gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, oprirea investiţiilor noi şi, implicit, creşterea şomajului.“

    Această criză este diferită de cele anterioare, fiind provocată de virusul SARS-CoV-2 şi măsurile de limitare a răspândirii sale, cu toate necunoscutele aferente, şi a arătat cât de interconectată şi interdependentă este societatea actuală, mai spune Dragoş Popa.

    „Complexitatea sistemului economic global şi variabilele legate de evoluţia pandemiei au făcut foarte dificile orice fel de predicţii cu privire la revenirea economiei şi acest lucru a semănat multă incertitudine la nivel decizional. Mai ales în trimestrul al doilea şi începutul celui de-al treilea din 2020, această incertitudine a reprezentat probabil cel mai dificil obstacol de surmontat, cu efecte punctuale atât asupra creditării, cât şi a pieţelor de capital. Cred că cele mai dificile decizii au fost cele legate de poziţionarea în piaţă, timingul şi preţul tranzacţiilor de pe piaţa de capital, volumul, durata şi mai ales beneficiarii creditelor acordate în această perioadă.“

    După un 2020 complex şi dificil este tentant să privim la 2021 cu multă speranţă, ca la un an al revenirii economice, în opinia lui Dragoş Popa. „Lichiditatea pompată în sistem de către băncile centrale are cu siguranţă un efect semnificativ, de creştere, asupra valorii diverselor active, fie că vorbim de acţiuni sau alte câteva clase de active, o dinamică ce nu reflectă pe deplin fundamentele evoluţiei economiei reale şi pericolele evoluţiei pandemiei COVID-19. Cu această notă importantă, putem totuşi observa o piaţă de capital foarte activă, cu multipli la nivel record, o piaţă a eurobondurilor cu marje extrem de reduse şi o cerere foarte mare din partea investitorilor care sunt puternic concuraţi de către Banca Centrală Europeană (BCE) pe diversele emisiuni.” Despre piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A), directorul corporate de la Citi spună că „există cantităţi record de capital investiţional disponibil („dry powder”) la nivelul investitorilor instituţionali, aceştia având un apetit ridicat pentru a investi în diverse ţinte de achiziţie.” De asemenea, activitatea SPAC-urilor (Special Purpose Acquisition Company) continuă creşterea accelerată din 2020, consolidând ceea ce pare a fi un trend sistemic în 2021. Cu toate acestea, datele curente arată că volatilitatea va rămâne foarte ridicată în 2021, iar elementele legate de succesul sau întârzierea campaniilor de vaccinare, mutaţiile SARS-CoV-2 şi evoluţia pandemiei în general vor fi transpuse – prin variile restricţii impuse – într-o evoluţie economică cu risc crescut, cu o posibilă recesiune dublă sau chiar o traiectorie de revenire economică în valuri, explică bancherul de la Citi. Referindu-se la activitatea Citi pe partea de advisory şi acces la pieţele de capital, Dragoş Popa spune că banca a pus la dispoziţia clienţilor expertiza unei reţele globale ce acoperă aproape 100 de ţări precum şi leadershipul în structurarea şi executarea unor produse complexe, fie că este vorba de emisiuni de obligaţiuni, tranzacţii de M&A, finanţări de achiziţii sau tranzacţii pe pieţele de capital. „Această expertiză în a găsi structurile, condiţiile şi timingul adecvate a fost pusă în evidenţă din plin în condiţiile incerte.” Nevoile clienţilor Citi au fost legate de repoziţionarea în contextul pandemiei, plecând de la adaptarea procedurilor operaţionale pentru «work from home», digitalizarea documentaţiei şi a semnăturilor, până la finanţări flexibile cu un accent puternic pe tot ce înseamnă perspective cu valoare adăugată, advisory şi accesul la pieţele de capital, menţionează Dragoş Popa. „La partea de finanţare aş vrea să pun accentul pe creşterea semnificativă a finanţării furnizorilor (supplier chain finance), unde Citi, din poziţia de lider pe piaţa serviciilor bancare pentru companii multinaţionale, a putut ajuta furnizorii acestora să beneficieze de accesul la finanţare flexibilă, cu o structură şi un preţ competitiv în perioada pandemiei.”

    Pe partea de debt capital markets, Citi a fost în 2020 coordonator global şi joint bookrunner pentru cea mai mare emisiune de obligaţiuni a unei companii din România, cele 850 mil. euro emise de RCS RDS/Digi în ianuarie, a fost joint bookruner pe Green Bondul inaugural de 500 mil. euro emis de NEPI Rockastle în luna iulie 2020 şi a fost joint bookrunner în emisiunile de obligaţiuni ale guvernului României, pe tranşa duală de 3 mld. euro din ianuarie 2020, pe emisiunea de 3,3 mld. dolari din iulie 2020, precum şi pe emisiunea de 2,5 mld. euro din luna noiembrie 2020, a amintit Dragoş Popa. Pe piaţa de capital Citi a fost în luna septembrie 2020 joint bookrunner pe vânzarea de către Fondul Proprietatea a 1,7 miliarde de acţiuni existente în OMV Petrom SA printr-o ofertă de plasament privat accelerat. Pe partea de M&A, în luna octombrie 2020, Citi a fost advisor pentru Macquarie Infrastructure and Real Assets, în tranzacţia, anunţată de achiziţie a activelor grupului CEZ în România, structurarea finanţării aferente precum şi co-underwriter şi participant în această finanţare. „Această achiziţie, odată aprobată, va fi una dintre cele mai importante tranzacţii pe piaţa de M&A din ultimii ani”. Citi a fost implicată şi în sindicatul bancar pentru cele două împrumuturi în valoare totală de 150 mil. euro pentru Digi, anunţate pe 15 decembrie 2020, mai spune directorul corporate de la Citi. În perspectivă, la nivelul României, Dragoş Popa se aşteaptă să beneficiem de impactul pozitiv al lichidităţii din pieţele globale, atât pe bursă cât şi în costul emisiunilor obligatare sau al multiplilor de evaluare utilizaţi în potenţialele tranzacţii de M&A. El consideră că paşii făcuţi în direcţia reluării proceselor de listare a companiilor de stat sunt necesari şi bineveniţi, atât ca vizibilitate/ lichiditate sporită pentru BVB, cât şi în contexul în care investitorii sunt foarte dornici să plaseze fonduri în oferte atractive. „Acestea fiind spuse, aş rămâne în continuare foarte atent la evoluţia SARS-CoV-2, la impactul unui alt val recesionar, efectul pandemiei în 2020 nefiind încă în întregime vizibil, cu anumite sectoare având o traiectorie incertă de revenire, şi mai ales la efectul de contagiune, la mişcările abrupte ale capitalului pe nişte pieţe supraînfierbântate.” Vorbind despre adaptarea băncilor la contextul pandemic, Dragoş Popa susţine că acestea vor resimţi impactul pandemiei în portofoliul de credite, în creşterea rezervelor şi a volatilităţii, în rolul lor de finanţatori ai unei economii ce a suferit o cădere bruscă, iar în perspectivă instituţiile de credit vor continua să finanţeze, poate mai selectiv, anumite sectoare, însă bankingul va trebui să se reinventeze în acest context şi să accelereze digitalizarea.

    Băncile va trebui să înveţe din agilitatea, creativitatea şi modularitatea fintech-urilor, să conlucreze cu acestea, ca să scurteze perioada de lansare a unor produse, acel „time to market“.  Iar cel mai mult vor avea de câştigat băncile care vor şti să folosească în mod agil şi eficient datele disponibile pentru a se integra în fluxurile clientului şi a acţiona simbiotic şi sincronizat cu acesta, răspunzând rapid nevoilor sale, în opinia lui Dragoş Popa. „Băncile vor continua să finanţeze, poate mai selectiv, anumite sectoare, însă bankingul va trebui să se reinventeze în acest context, să accelereze procesele de digitalizare end-to-end şi să-şi structureze procedurile operaţionale astfel încât să împace agilitatea cu siguranţa crescută necesară pentru a opera într-un mediu digital. Timpul de răspuns, personalizarea soluţiei şi flexibilitatea capătă o importanţă sporită, iar câştigătorii vor fi acele bănci care vor putea să-şi organizeze în mod constant datele existente în sistemele interne în jurul unor valori acţionabile care să le permită să răspundă primii şi în mod complet nevoilor clienţilor“, a mai spus directorul corporate bank şi clienţi companii multinaţionale al Citi.

    Odată cu venirea pandemiei de coronavirus, munca de-acasă a devenit noul normal la care a trebuit să ne adaptăm din luna martie 2020 şi până acum şi, în mod evident, a venit la pachet cu bune şi mai puţin bune. Dacă programul a devenit aparent mai flexibil, prin evitarea timpului petrecut pe drumul dus-întors până la birou, orice comunicare cu colegii a ajuns mult mai laborioasă, programul zilnic fiind umplut cu o avalanşă de tele/videoconferinţe care au suplinit conversaţiile spontane în echipă. Dincolo de eficienţa mai scăzută a acestei comunicări, a generat noi teme cărora le acordăm multă atenţie acum legate de motivarea la distanţă, rezilienţă mentală şi, mai ales, cultură corporativă, povesteşte Dragoş Popa. „Echipele bine formate şi eficiente au acel «je ne sais quoi» când lucrează în acelaşi spaţiu fizic, o coeziune inefabilă ce se simte în aer la nivel de microsemnal. Acest lucru se întâmplă şi în lucrul la distanţă, însă eficienţa scade şi anumite tipuri de persoane resimt în mod acut lipsa energiei creative pe care grupul o genera şi din care se alimentau. Un alt impact major al muncii de acasă este asupra formării juniorilor şi mai ales a noilor angajaţi. Bankingul, ca să împrumut un citat, este un fel de ucenicie, meseria «se fură» stând pe lângă bancherii cu experienţă, suntem obişnuiţi de mici copii să învăţăm prin expunere directă, prin exemplu imediat, lucru care devine mult mai dificil lucrând prin soluţii surogate, la distanţă.” Directorul corporate de la Citi mărturiseşte că nu se îndoieşte că schimbările seculare determinate de pandemie vor impacta şi modul de lucru în banking. „Cred că vom asista la o combinaţie între lucrul de la birou şi de acasă, iar acelaşi lucru se va întâmpla şi cu clienţii noştri. Am început să valorificăm şi avantajele unor astfel de situaţii – de exemplu este mult mai uşor să organizezi o întâlnire virtuală cu managementul unei companii şi experţii băncii aflaţi în Londra sau New York.”

    Dragoş Popa crede că această pandemie, prin care încă trecem, ne-a învăţat că economia globală este mai interconectată decât credem şi că reguli pe care le consideram imuabile se pot schimba peste noapte. „Flexibilitatea, adaptabilitatea şi bunul simţ trebuie să primeze în astfel de condiţii şi, ca să-l parafrazăm pe Sir Winston Churchill, nici o criză nu ar trebui irosită, ea ar trebui folosită atât pentru oportunităţile pe care le aduce cât şi pentru a învăţa lucruri noi. Despre Citi, Dragoş Popa spune că are o abordare selectivă şi flexibilă a pieţelor ţintă, însă va rămâne în continuare concentrată pe consolidarea leadershipului în segmentele principale, pe clienţii globali ai băncii, companiile multinaţionale din România, pe companiile private mari/companiile de stat, precum şi pe un registru select de IMM-uri. „Strategia noastră, pe partea de banking, capital markets and advisory, rămâne în continuare axată pe valorificarea reţelei noastre globale construite în jurul companiilor multinaţionale, pe expertiză şi leadershipul dovedit în advisory şi produse complexe. Obiectivele noastre sunt legate de densificarea ecosistemului de produse pentru susţinerea clienţilor noştri, de o ofertă care să acopere întreg spectrul de nevoi ale acestora, de la cele operaţionale de zi cu zi la dezvoltarea strategică a companiilor.“  În opinia lui Dragoş Popa, strategia Citi va trebui să fie adaptată la schimbările constante şi la incertitudinile din această perioadă. „Cu toţii ne dorim ca vaccinurile anunţate să fie soluţia ce permite revenirea rapidă la situaţia anterioară, însă, personal, cred că această pandemie este un eveniment unic la nivel generaţional şi că schimbările profunde prin care am trecut şi lecţiile pe care ni le-am însuşit cu un cost ridicat vor genera sau accelera anumite modificări sistemice. Am trecut şi încă trecem printr-o perioadă ce presupune redefinirea şi uneori restricţionarea drepturilor şi libertăţilor, în care camera de zi a devenit birou, Zoom, Netflix şi Glovo portalurile prin care interacţionăm cu lumea, social distancing o nouă normă, iar sănătatea, sectorul medical şi biotehnologia de vârf noi puncte de reper.“

    Fie că este vorba de digitalizare, comerţ şi entertainment online, soluţii pentru work from home, educaţie interactivă dar şi de supraveghere individuală, biotehnologie şi servicii medicale personalizate, vorbim de noi tendinţe care prezintă multiple oportunităţi de dezvoltare. Pe lângă acestea, se remarcă şi accelerarea masivă a curentului de Environmental, Social and Corporate Governance (ESG), precum şi impactul  fondurilor uriaşe puse la dispoziţie de UE prin Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă şi preluate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a României, mai spune directorul din Citi.

  • Cum au ajuns doi tineri din România să devină milionari în dolari chiar acum, în perioada în care pandemia distruge tot ce îi iese in cale

    Încă o misiune reuşită pentru emisiunea ZF IT Generation – al cărei obiectiv este să-i descopere pe viitorii milionari din IT: unul dintre primele start-up-uri tech prezentate – MorphL, a fost cumpărat de americanii de la Algolia, transformându-i pe cei doi fondatori din doi tineri cu visuri de expansiune globală în milionari în dolari, parte dintr-o poveste şi mai mare.

    Ciprian Borodescu, cofondator al start-up-ului, şi cel care în ianuarie 2020 a fost prezent în emisiune, a povestit pentru Business MAGAZIN cum a ajuns să vândă compania după ce în prima parte a anului trecut echipa se aflase în postura de a fi refuzată de investitori. În a doua parte a anului, deja investitorii se băteau pe întâlniri cu românii. „Am avut şi noroc”, spune Borodescu. Cum şi de ce puteţi citi în continuare.

    Cum aţi ajuns să discutaţi cu Algolia şi cât au durat negocierile?

    Noi am început fundraisingul în anul 2020 după ce am revenit în ţară de la Techstars Montreal AI – unul dintre acceleratoarele de top din lume cu focus pe AI. Am fost în discuţii avansate însă a venit pandemia şi, cel puţin pentru una-două luni au fost sistate, după care în cea de-a doua jumătate a anului, investitorii şi-au dat seama că ceea ce facem cu AI şi e-commerce este extrem de interesant aşa că ne-am găsit în situaţia de a fi curtaţi de investitori comparativ cu situaţia de dinainte de pandemie, unde noi eram cei care să spunem insistam.

    Au fost mai multe discuţii, cu investitori atât din România, cât şi din afară care au produs în toamnă chiar nişte oferte concrete şi am fost extrem de aproape de a semna. La momentul respectiv ridicam o rundă de un milion de dolari. Însă lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată fiindcă am fost abordaţi de Algolia (şi acum pot spune că nu au fost singurii de-a lungul timpului) cu o ofertă de achiziţie.

    Evident, noi nu eram deloc în acest mindset, focusul nostru era absolut în altă parte – respectiv să închidem runda de investiţie şi să ne vedem de creştere. Însă cei de la Algolia au fost foarte, foarte, foarte convingători din toate punctele de vedere: de la viziune, cultura organizaţională şi bineînţeles, financiar. Aşa că, după foarte multe analize şi discuţii cu echipa, investitorii noştri şi adviserii am hotărât să dăm curs acestei oportunităţi, mai ales că oferta a fost una de nerefuzat din partea unei companii care îşi doreşte în următorii ani să facă IPO. Discuţiile le-am început pe final de octombrie şi am semnat în ianuarie 2021.  

    Cât a fost valoarea tranzacţiei? Cu un an în urmă vorbeai de o evaluare de minim 4 milioane euro.

    Ce pot să vă spun este că la momentul în care Algolia ne-a abordat noi ridicam o rundă de 1 mil. dolari la o evaluare a companiei noastre de 4,5 mil. dolari. Din păcate nu vă pot furniza mai multe detalii pentru că sunt strict confidenţiale, însă vă pot spune că au fost foarte, foarte, foarte generoşi şi a fost greu de refuzat.

    Aţi vândut 100% din acţiuni?

    Corect. La momentul achiziţiei fondatorii, adică Alexandra Anghel (CTO) şi Ciprian Borodescu (CEO) deţineam o majoritate covârşitoare, rar întâlnită la acest nivel, având în vedere dimensiunea tranzacţiei. Singurii investitori, minoritari de altfel, fiind Techstars.

    De ce vânzare şi nu investiţie pentru expansiune, cum aţi ajuns în această direcţie?

    Am fost foarte aproape să semnăm unul din termsheeturile pe care le-am primit în toamnă, doar că nu a mai fost cazul. Dinamica anului trecut a fost foarte ciudată din acest punct de vedere: dacă în prima parte a anului noi eram cei refuzaţi, în a doua parte noi ne-am aflat în situaţia privilegiată în care să refuzăm oferte concrete, încă o dată, e adevărat, situaţie neaşteptată totuşi având în vedere criza provocată de pandemie prin care încă trecem.

    Am avut şi noroc, trebuie spus. Aşadar, am pornit la drum cu gândul de a lua o investiţie pentru expansiune însă am finalizat, neaşteptat, printr-o achiziţie cu acelaşi obiectiv: expansiune, la un nivel mult mai accelerat, global, în cadrul unei companii pre-IPO. Nu te întâlneşti prea des cu asemenea ocazii. Un alt aspect pe care îl pot împărtăşi, ca antreprenor sunt câteva moduri în care poţi avea cu adevărat succes, iar unul dintre acestea este exitul (atunci când ai posibilitatea să vinzi compania pentru că există un cumpărător).

    Noi ne gândeam că vom ajunge acolo peste câţiva ani, după ce am fi închis runda de investiţie despre care discutam. Însă acest exit a venit mult, mult mai devreme, iar pentru noi ca şi founderi a fost o alegere foarte bună din toate punctele de vedere şi nu a mai fost nevoie să luăm o investiţie.

    Ce urmează mai departe?

    Odată cu achiziţia MorphL, Algolia a deschis practic un centru R&D în Bucureşti, axat în mare parte pe inteligenţă artificială. Planurile sunt să creştem echipa la 15-20 până la finalul acestui an, motiv pentru care suntem în căutare de machine learning engineers şi DevOps. Din acest punct de vedere se aliniază cu restul companiilor gen Fitbit care a cumpărat Vectorwatch şi a deschis aici un R&D center, GoPro şi alţii. Urmează de asemenea, chiar foarte curând (în februarie) lansarea unui produs Algolia care are la baza tehnologia MorphL.

    Ce s-a mai întâmplat din ianuarie 2020 până în prezent cu Morphl, cum arată businessul ?

    Am avut ocazia să lucrăm cu nişte clienţi extrem de deschişi spre inovaţie precum Orange, Otter, Mobexpert sau Republicabio. La început de 2020 aveam undeva la 3 modele de machine learning în producţie şi 2 în testare. La finalul anului aveam 15 modele de AI. Strategia noastră de dezvoltare a fost una orizontală, ceea ce înseamnă că în MorphL găseşti nu doar un model de machine learning care face un task specific, aşa cum se vîntâmplă pe mai toate platformele de genul nostru, ci găseşti astăzi în jur de 15 modele ML, care pot fi utilizate individual sau în combinaţie cu scopul final de a personaliza experienţa utilizatorilor în magazinele online – ceea face platforma MorphL extrem de puternică şi unică din acest punct de vedere.

    Toate acestea, cumulat cu faptul că în 2020 o mare parte din clienţii Algolia au fost (şi încă sunt) magazinele online mari, branduri globale, au făcut că MorphL să fie atractiv pentru Algolia datorită complementarităţii tehnologiei: Algolia este lider de piaţă pe zona de motor de căutare integrat în site-ul sau aplicaţia proprie, iar noi venim cu experienţă pe zona de a predicţiona comportamentul utilizatorilor folosind AI/ML. Aceasta complementaritate a dat naştere unui nou produs în cadrul Algolia, lansare programată în februarie, care are practic la bază tehnologia MorphL.

    Până la această discuţie apucaserăţi să luaţi investitii şi de la alte companii, fonduri etc?

    Atât pipeline-ul de vânzări, cât şi de investiţii, era în plină creştere, iar vânzarea MorphL a intervenit la momentul oportun, respectiv atunci cand nu ţinteam acest lucru. Din 2018 până la vânzare am fost finanţaţi de către Google DNI, European Data Incubator (ambele fără cedare de acţiuni) şi Techstars Montreal AI.

  • De luni, ANAF primeşte zilnic informaţii despre toate mişcările din conturile bancare ale populaţiei şi firmelor

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a operaţionalizat de luni un registru electronic în care băncile vor transmite zilnic informaţii legate de conturile bancare şi plăţile populaţiei şi firmelor. Actul normativ (OUG 111/2020) transpune în legislaţia românească o directivă europeană.

    ANAF a avut acces până acum la cerere la aceste date, noutatea este însă, explică consultanţii fiscali, că datele vor fi transmise de acum zilnic de către bănci şi vor conţine informaţii precum titularul de cont, beneficiarul real, persoana cu drept de semnătură sau concesionarul casetei de valori.

    „Informaţiile legate de titularii conturilor bancare au fost furnizate de ani de zile. Elementul de noutate constă în faptul că sunt furnizate informaţii privind beneficiarii reali ai conturilor şi beneficiarii împuterniciţi pe cont. Aceste informaţii nu erau disponibile ANAF decât la cerere. În acest moment se colectează informaţiile într-o bază de date administrată de ANAF”, a spus Emilian Duca, partener la BDO Tax, companie de consultanţă fiscală.

    Legea are scopul de a preveni infracţiunile fiscale, precum spălarea banilor sau evaziunea fiscală. De asemenea, registrul central electronic pentru conturi bancare şi conturi de plăţi identificate prin IBAN pune la dispoziţie informaţii pentru instituţiile financiare, precum şi pentru autorităţi din ţări terţe, implicate în combaterea infracţiunilor de spălare de bani sau finanţarea terorismului, arată reprezentanţii ANAF.

    Adrian Benţa, consultant fiscal, este de părere că noua lege nu schimbă nimic în relaţia dintre clienţi şi bănci, iar băncile aveau până acum obligaţia să raporteze tranzacţiile suspecte: „Din punctul meu de vedere nu există nicio schimbare în relaţia bancă-client. Şi până la această lege tranzacţiile suspecte erau supuse raportării. Legislaţia împotriva spălării banilor este încă din 2002, ea a fost supusă revizuirii în mai multe rânduri“.

    Actul normativ care a intrat în vigoare luni este de fapt transpunerea unei directive europene în legislaţia naţională. Emilian Duca este de părere că informaţiile vor fi utile din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei.

    „Această legislaţie este determinată şi impusă de o directivă europeană. Din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei, fără îndoială că aceste informaţii sunt utile şi aş zice că sunt utile în mod special pentru analiză de risc atunci când se determină zonele cu potenţial de evaziune fiscală şi fraudă fiscală.“

    România are la nivel european una dintre cele mai mici ponderi ale colectării de taxe şi impozite în PIB. Media europeană este undeva la peste 40%, în vreme ce România colectează 26% din PIB taxe şi impozite. De asemenea, Gap-ul de TVA (diferenţa între cât îşi propune statul să încaseze din TVA şi cât încasează efectiv) este cel mai mare din Uniunea Europeană – 35%.

    Bugetul de stat este strâmtorat puternic de criza Covid-19, dar şi de cheltuielile rigide ale statului – salariile bugetarilor şi pensiile. Guvernul caută soluţii pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat în 2021 şi pentru a reduce deficitul bugetar, care a sărit de 9% din PIB în 2020 şi în 2020 este prognozat la peste 7% din PIB.

    Analiştii economici şi consultanţii fiscali sunt de părere că cea mai sănătoasă modalitate de a aduna mai mulţi bani la bugetul de stat este o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor în România. Emilian Duca este de părere că registrul electronic operaţionalizat luni poate avea un efect pentru bugetul de stat prin acţiunea ANAF, iar legea doar creează cadrul şi instrumentul.

    „Efectul la bugetul de stat este generat de acţiunile pe care le realizează ANAF. Legislaţia creează doar cadrul şi instrumentul. În ultimă instanţă contează voinţă au­to­rităţilor.”

  • Ce antreprenori locali şi-au vândut afacerile în 2020? Din cele mai mari 10 tranzacţii oamenii de afaceri români au încasat aproape 250 mil. euro

    În ultima lună, pe piaţa locală de M&A s-au parafat două tranzacţii importante ce au avut la vânzare antreprenori locali care şi-au construit afacerile în capitalism. La cumpărare s-a aflat de fiecare dată un grup străin – e vorba de unul suedez şi de un altul german.

    Ambele dealuri – cel prin care Doina Cepalis a vândut producătorul de scaune auto pentru copii către suedezii de la Holmbergs şi cel prin care nemţii la DKV au cumpărat afacerea din energie Smart Diesel de la mai mulţi antrepenori locali – îşi fac loc în top zece cele mai mari tranzacţii din 2020 care au avut oameni de afaceri români la vânzare. Ba mai mult, vânzarea Smart Diesel se află, conform estimărilor ZF, pe prima poziţie în acest clasament, fiind vorba de un business cu afaceri de 1,5 mld. lei şi profit net de 31 mil. lei în 2019.

    Podiumul este completat de preluarea de către Kingspan Group a diviziei Steel a TeraPlast Group pentru 85 mil. euro şi achiziţia a 70% din SanoVita de către fondul de investiţii Highlander Partners, de la Soare Cornel, Dan Ion, Dan Dumitru. Aceasta din urmă a avut o valoare de peste 18 mil. euro. În cazul dealului Teraplast, el a fost inclus în top pentru că deşi compania e listată la BVB, acţionar principal în business este Dorel Goia, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali.

    Au fost luate în calcul în acest top doar exiturile totale sau vânzările unor pachete majoritare. De asemenea, au fost excluse tranzacţiile imobiliare, fie de active, fie de pachete de acţiuni.

    În acest context, cele mai mari zece acorduri din 2020 care au avut oameni de afaceri locali la vânzare au o valoare cumulată de aproape 250 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor din piaţă şi a cifrelor oficiale. O bună parte dintre ele au fost semnate pe final de an, ridicând astfel piaţa afectată puternic de pandemia de Covid-19.

    În total, chiar şi în 2020, au existat peste 20 de tranzacţii prin care antreprenorii locali şi-au vândut afacerile, însă multe dealuri au fost de mici dimensiuni. La cumpărare s-au situat aproape întotdeauna investotori străini – financiari sau strategici – care au căutat oportunităţi în România în domenii variate, de la energie la agricultură şi de la retail la IT.

    De-a lungul anilor au fost câteva sute de dealuri prin care antreprenorii au cedat controlul afacerilor lor, an de an nume noi adăugându-se pe listă. Acestora li se alătură şi acele acorduri prin care oamenii de afaceri au vândut doar parţial – pachete majoritare sau chiar minoritare – companii.

    Istoric, sunt cel puţin 13 tranzacţii în România, evaluate la 100 de milioane de euro sau peste acest prag, care au avut la vânzare antreprenori locali, oameni de afaceri care au făcut exit total din businessurile pe care le-au creionat în capitalism. Acestora li se adaugă preluarea Smart Diesel de către DKV. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, însă aceasta este unul dintre cele mai mari acorduri prin prisma cifrei de afaceri a companiei.

    Povestea businessului Smart Diesel începe să se scrie acum circa un deceniu, în 2010, an pe care compania l-a încheiat cu afaceri de nici 10 milioane de lei, pierderi şi opt salariaţi. În fiecare dintre anii ce a urmat compania a crescut, intrând totodată pe profit chiar din al treilea an (2012). Apoi, treptat, firma arădeană s-a dezvoltat ajungând cel mai mare benzinar independent, titlu obţinut în 2015. „Cursa” nu s-a oprit însă aici, businessul dezvoltat de Ovidiu Ioan Andrieş şi alţi antreprenori locali ajungând anul trecut pe locul al nouălea în topul celor mai mari afaceri antreprenoriale româneşti.

    Smart Diesel a avut în 2019 o cifra de afaceri de 1,5 mld. lei, în urcare cu 14,5% faţă de anul anterior. În linii mari, businessul Smart Diesel este croit pentru clienţii comeciali, nu pentru persoane fizice, compania arădeană având parteneriate cu benzinării de pe plan extern pe pieţe precum Austria, Slovenia, Belgia, Spania sau Cehia. De asemenea, firma are, conform celor mai recente date, şi o reţea proprie de circa 30 de benzinării în România. Astfel, alimentarea cu carburant de către clienţi se poate face atât pe teritoriul României, cât şi în alte 19 ţări, printre care Austria, Slovenia, Belgia, Spania, Franţa, Germania, Cehia, Ungaria sau Luxemburg, potrivit site-ului companiei.

    Compania Smart Diesel era până la momentul tranzacţiei controlată de Transport Service Group (cu 49% din acţiuni), care la rândul ei este controlată de Ovidiu-Ioan Andrieş (70% din acţiuni), potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Din structura acţionariatului Smart Diesel mai fac parte şi Daniel-Mihai Imbre (25%), Ovidiu-Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

  • Tranzacţiile care au conturat piaţa românească de M&A în capitalism

    Tranzacţia, estimată la peste 1 miliard de euro, este a patrulea cel mai mare «deal» din istoria pieţei locale de M&A care a adunat de-a lungul a trei decenii de capitalism câteva mii de fuziuni şi achiziţii. Dintre acestea, cele mai importante 100 de acorduri sunt acelea care au creionat piaţa de tranzacţii din România în capitalism, având o valoare cumulată de peste 33 de miliarde de euro, potrivit estimărilor şi calculelor Business MAGAZIN.

    Vânzarea operaţiunilor CEZ din România, pe final de 2020, este a patra tranzacţie de peste 1 miliard de euro care s-a semnat vreodată pe piaţa locală, această mutare fiind aşteptată timp de mai bine de 12 ani, anticipată de multe ori şi discutată constant. Deşi nu se cunoşteau detalii despre acest «deal», multe voci au spus că există doar două domenii care pot da un acord de asemenea amploare – energie şi telecom. De altfel, două dintre cele trei achiziţii evaluate local peste acest prag au provenit din aceste sectoare.

    Istoric, economia României a văzut până în această toamnă doar trei tranzacţii de peste un miliard de euro – preluarea a 65% din BCR de către Erste, achiziţia de către Vodafone a 79% din MobiFon-Connex şi cumpărarea a 75% din Rompetrol de către kazahii de la KazMunaiGaz – cea mai recentă datând din 2008, ultimul an de boom economic.

    Este interesant însă de observat că, în ultimii ani, consideraţi a fi cei mai prolifici pentru piaţa locală de M&A, s-au semnat multe dealuri majore, însă niciunul care să intre în clubul select al miliardarilor în euro. Piaţa de fuziuni şi achiziţii merge mână în mână cu economia, astfel că de 4-5 ani există interes pentru România din partea fondurilor de investiţii, dar şi a investitorilor strategici. Nume noi şi-au pus piaţa locală pe harta proprie, semn că aici s-au dezvoltat businessuri suficient de interesante pentru a atrage atenţia unora dintre cei mai mari jucători din lume.

    Această efervescenţă se remarcă şi în topul celor mai importante tranzacţii din istoria capitalistă a României. Mai exact, din top 100, trei acorduri au fost parafate în 2020, o treime după 2017 şi aproape jumătate în ultimii şase ani (2015-2020). Pragul de intrare în top 100 a ajuns la 125 de milioane de euro, valoarea cumulată a acestor «deal-uri» sărind de 33 de miliarde de euro, conform calculelor Business MAGAZIN. Aceste mutări din domenii variate, de la IT şi telecom la agricultură şi de la energie la servicii medicale, sunt cele care au creionat piaţa de fuziuni şi achiziţii în capitalism. Sunt cele care au adus în prim-plan companii locale, fie ele afaceri antreprenoriale, fie operaţiunile din România ale unor multinaţionale, cum a fost acum cazul operaţiunilor CEZ.

    Analiza Business MAGAZIN a celor mai importante 100 de «deal-uri» din istoria pieţei de M&A din România a luat în calcul mutările anunţate după 2000, mai exact în cea mai prolifică perioadă a economiei locale. Analiza a pornit de la valorile anunţate ale tranzacţiilor, iar în cazul în care acestea nu sunt publice, a fost făcută o estimare pe baza informaţiilor din piaţă. Datele centralizate arată că trei dintre cele 100 de tranzacţii au fost semnate în acest an. Este vorba în primul rând de vânzarea operaţiunilor CEZ către Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA), un fond de investiţii gigant, cu active mai ales în infrastructură şi imobiliare.

    Grupul ceh nu face exitul total din România, rămânând activ pe partea de trading şi de oferire de servicii energetice. Cehii sunt prezenţi pe piaţa locală din 2005, când au preluat compania de distribuţie de energie electrică Electrica Oltenia SA. În luna mai a anului trecut, CEZ, controlat în proporţie de 70% de statul ceh, a anunţat că îşi va vinde operaţiunile din România, Turcia şi Polonia pentru a se concentra pe piaţa-mamă, fiind vorba de o schimbare a modelului de business. CEZ România este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de energie, având în 2019 o cifră de afaceri cumulată (pe mai multe firme) de 1,9 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro) şi un profit net de 12 milioane de lei. Tot în 2020 s-au mai semnat două mutări majore, de această dată în sectorul imobiliar, şi anume preluarea portofoliul de birouri al NEPI Rockcastle de către israelienii de la AFI şi achiziţia unui pachet minoritar în dezvoltatorul imobiliar Globalworth (prin tranzacţii succesive) de către CPI Property Group SA. Este interesant că aceste «deal-uri» s-au semnat în 2020, un an total atipic pentru economia mondială, marcat de pandemia de COVID-19. Dacă tranzacţia ce implică acţiunile Globalworth s-a parafat fix înainte ca acest eveniment să lovească Europa, celelalte două au fost semnate ulterior. A fost însă vorba de concretizarea unor acorduri negociate cu multă vreme înainte, încă dintr-o perioadă în care creşterea consumului pe de-o parte şi a economiei în ansamblul său pe de alta, au făcut ca investitorii – strategici şi financiari – să îşi întoarcă privirea către România.

    Spre exemplu, anul trecut s-au semnat pe piaţa din România 150 de tranzacţii cu o valoare cumulată de 4 miliarde de euro, potrivit unui raport al Mergemarket şi al casei de avocatură CMS. Totuşi, deşi pe un trend ascendent şi mult peste nivelul din 2009-2012, piaţa locală de profil este în continuare mică şi uşor de influenţat de câteva «deal-uri» mari.Astfel, o singură tranzacţie, cea privind activele CEZ în România, reprezintă un sfert din total, iar asta dacă raportăm la un an bun pentru piaţa locală de M&A, dat fiind că 2019 a fost o perioadă propice pentru domeniu. Spre comparaţie, în 2020 piaţa s-a prăbuşit, în prima jumătate de an fiind semnate doar circa 20 de tranzacţii mai mari – fie strict pe România, fie regionale, dar cu operaţiuni locale care au jucat un rol important. Evoluţia pieţei în semestrul doi era considerată a fi decisivă. Mai exact, piaţa era estimată să se înjumătăţească în 2020 la 2 mld. euro dacă nu se semna vânzarea CEZ. În contextul actual, acest «deal» reduce semnficativ declinul, demonstrând încă o dată cât de mult poate influenţa o tranzacţie de asemenea amploare cifrele totale.

    Deşi ultimii ani au fost prolifici pentru piaţa de M&A nu s-a mai semnat nicio mega-tranzacţie, mai exact nicio mutare de peste 500 de milioane de euro, din 2016. Cea mai recentă tranzacţie de acest gen este finanţarea UiPath, însă „unicornul” este deja un business global, deşi a pornit din România. O mutare cu impact strict local datează din toamna lui 2016 când fondul de investiţii Mid Europa Partners a cumpărat de la Enterprise Investors (un alt fond de investiţii) retailerul Profil pentru 533 de milioane de euro. Tranzacţia a fost finalizată în primăvara lui 2017.

    Mai mult, spre deosebire de alte pieţe din regiune, România nu mai avusese de multă vreme – de mai bine de un deceniu – o mutare de peste un miliard de euro pe piaţa fuziunilor şi achiziţiilor, iar jucătorii din domeniu o doreau, dar erau prudenţi în afirmaţii privind momentul şi domeniul exact. „Am spus-o şi în anii anteriori, tranzacţiile de 1 miliard euro plus vor veni curând, sunt cel puţin două în curs în acest moment, în energie şi în telecomunicaţii. (…) există potenţial şi în retail şi chiar imobiliare”, spunea încă din 2018 Florian Niţu, managing partner al casei de avocatură Popovici, Niţu, Stoica & Asociaţii.

    În România s-a mai discutat în ultimii doi ani şi despre vânzarea operaţiunilor Enel, primele informaţii apărând aproape simultan cu cele privind exitul CEZ de pe plan local şi de pe alte pieţe din regiune. Între timp însă, italienii de la Enel au renunţat la tranzacţia ce putea depăşi la rândul său pragul de 1 miliard de euro, potrivit datelor din piaţă.

    În telecomunicaţii pe de altă parte, se discută de mai mulţi ani despre vânzarea Telekom, dar până în prezent nu s-a avansat cu acest «deal». Totodată sunt voci care spun că o nouă tranzacţie de un miliard de euro ar putea avea loc odată cu vânzarea eMAG, cel mai mare retailer online local, deşi nu este înaintată o dată pentru un asemenea «deal». Este interesant că afacerile din aceste domenii – energie, telecom sau comerţ online – sunt cel mai puţin afectate de pandemie, ba sunt chiar favorizate, astfel că preţurile la care se parafează un asemenea acord nu sunt trase în jos de evenimentele care au dat peste cap o lume întreagă.

    Deşi pentru România reprezintă un eveniment marcant, în Polonia şi chiar Cehia, astfel de achiziţii de peste 1 miliard de euro au existat, însă aici şi economiile sunt mai puternice şi businessurile mai mari ca în România.

    Totuşi, piaţa locală are o populaţie de 20 de milioane de oameni, fiind a doua cea mai mare după Polonia care are de două ori mai mulţi locuitori. Acest indicator joacă un rol important în decizia companiilor şi fondurilor de investiţii de a face pariuri pe piaţa locală, fiind însă doar un criteriu, alături de puterea de cumpărare, de mărimea economiei. Decizia este influenţată într-o anumită măsură de aceiaşi factori indiferent de domeniul de activitate al companiei vizate, însă, există şi o serie de factori „variabili”. Mai exact, în FMCG sau retail contează evoluţia consumului şi puterea de cumpărare mai mult decât în IT spre exemplu. În domeniul tehnologiei, România este cunoscută pentru competenţele sale, iar investitorii vin după idee, calificarea oamenilor, după potenţialul de dezvoltare a businessului peste hotare. În timp ce majoritatea afacerilor româneşti sunt gândite pentru a fi dezvoltate pe plan local, cele din IT sunt pornite cu ideea de le dezvolta global. Tocmai de aceea, în ultimii ani tot mai multe mutări au loc în IT-ul românesc, unele sunt de mici dimensiuni, altele evaluate la zeci de milioane de euro. Poate cel mai cunoscut exemplu este UiPath, o companie pornită din România şi ajunsă în toată lumea.

    Primul unicorn românesc din IT, compania UiPath, specializată în dezvoltarea de roboţi software, a ajuns să fie evaluată la peste 10 mld. dolari după mai multe finanţări primite de la marile fonduri de investiţii ale lumii. UiPath este o companie care s-a specializat în ultimii ani în cea mai în vogă tehnologie la nivel global, dezvoltarea de roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii. Start-up-ul s-a desprins în 2015 dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor.

    Odată cu această specializare şi mai ales din 2015, UiPath a crescut puternic. Un alt business din IT „made in România” care a ajuns global este Bitdefender care la rândul său a atras atenţia marilor investitori. Conform celor mai recente evaluări, şi acest business pornit de pe plaiuri mioritice se apropia de primul miliard, urmând a devenit la rândul său unicorn.

    Dacă în primii ani ai economiei capitaliste cele mai mari tranzacţii aveau loc în domenii clasice precum energie, bancar sau comerţ, în ultima perioadă focusul s-a schimbat, iar IT-ul a ajuns în prim-plan. Ce va urma însă şi de unde ar putea să răsară o nouă tranzacţie record sunt momentan doar discuţii şi speculaţii. Cert e că pandemia a lovit piaţa de fuziuni şi achiziţii din România şi de pretutindeni, astfel că cifrele ar putea arăta complet diferit de cele estimate iniţial. Cert e totodată că anumite «deal-uri» – mari sau mici – vor continua să se parafeze pentru că orice criză aduce oportunităţi, câştigători şi perdanţi. Astfel, topul celor mai mari 100 de tranzacţii din România se va schimba an de an, fie criză, pandemie sau vreme de boom economic.

  • Mihai Murgu, Partener, PCF Investment banking: „Vrem să deblocăm accesul la structuri financiare complexe pentru antreprenori”

    Rol ocupat în companie: Sunt partener în cadrul PCF Investment Banking – cea mai mare companie locală independentă de consultanţă, axată pe consultanţă financiară, cu o concentrare puternică pe servicii de corporate finance, tranzacţii sindicalizate, M&A şi private equity investments, cu un portofoliu de tranzacţii închise cu succes de peste
    1,5 miliarde de euro. Am fost numit în această poziţie la începutul acestui an, după doi ani  în care am activat în cadrul companiei în calitate de project manager. În această perioadă am fost implicat în multiple tranzacţii de atragere de capital, a căror valoarea cumulată depăşeşte un sfert de miliard de euro. Principalul obiectiv a fost cel de a ajuta companiile antreprenoriale româneşti să îşi realizeze strategia investiţională, prin crearea de structuri de finanţare tailor-made care să le permită o dezvoltare eficientă şi sustenabilă. Fie că vorbim despre dezvoltare organică sau prin achiziţii, fie că ne referim la eficientizarea operaţiunilor curente sau investiţii de tip greenfield, am urmărit ca finanţările atrase să genereze efecte puternice în economia reală, contribuind în mod direct nu doar la transformarea companiilor beneficiare, ci şi a comunităţilor din care fac parte. Cel mai recent exemplu pe care îl am în minte este tranzacţia realizată pentru MG Tech Industry – finanţarea de la zero a unei fabrici de hârtie şi produse asociate în judeţul Cluj. După finalizare, aici vor lucra peste 400 de oameni, peste 400 de familii vor avea o altă perspectivă. Aceasta este economia reală şi este poate cel mai plin de satisfacţii proces pe care poţi să îl parcurgi în carieră – să fii parte din procesul prin care ideile ajung să schimbe comunităţi şi să îmbunătăţească vieţile unor oameni. Obiectivul pe care ni-l propunem în prezent este acela de a debloca accesul la structuri financiare complexe, care momentan sunt apanajul companiilor multinaţionale, pentru antreprenorii români.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Încă de la începutul pregătirii mele academice am vrut să descopăr cum pot fi scalate companiile mici, astfel încât să devină organizaţii puternice. Pentru toate acele organizaţii care au reuşit să facă acest pas, există un singur numitor comun, anume accesul la resurse şi expertiză în accesarea acestora. Pentru toate aceste companii viziunea, capacitatea de înţelegere a pieţei, valorificarea resursei umane au fost susţinute prin finanţare corectă. Fără acest element vital, toate ideile ar rămâne patente sau planuri pe hârtie. Iar aceste finanţări sunt obţinute de către companiile de consultanţă. De aceea, încă de la începutul traseului meu profesional am ţintit către o carieră în zona de corporate banking. Primul pas a fost un internship în BCR în cadrul departamentului lor de corporate. Aici am înţeles cu adevărat cât de importante sunt finanţările pentru companii, indiferent de dimensiune Următoarea etapă a fost în Big 4 în departamentul de audit al PwC. Aici am putut să văd cum diferitele structuri produc rezultate diferite în business. În cadrul PwC am luat decizia crucială de a mă îndrepta către corporate finance. Am început cu analiza în cadrul BT Capital Partners. 
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi propun să aduc cât mai multe premiere în piaţă. Îmi propun ca PCF Investment Banking să devină liderul local pe zona de consultanţă financiară, nu doar pe nişa companiilor locale, ci în competiţie directă cu companiile internaţionale cu expertiză în această zonă.
    CEO/Antreprenor admirat: Unul dintre oamenii pe care îi admir cel mai mult în această industrie este Doru Lionăchescu, unul dintre cei care au setat standardele pieţei de investment banking din România. Membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania şi al BT Capital Partners, acesta se numără printre cei mai fini cunoscători ai mediul de afaceri din România. Din diversele poziţii pe care le-a ocupat, a înţeles foarte bine modul în care piaţa avea nevoie de consultanţă financiară la cel mai înalt nivel. Doru Lionăchescu este cel care a fost mereu the thought leader.