În termeni anuali, cele mai mari avansuri au fost consemnate de cifra de afaceri în activităţile de servicii informatice şi tehnologia informaţiei (25,5%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (3,7%), comunicaţii (2,9%) şi transporturi (2,1%). Activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune, difuzare şi transmitere de programe au scăzut cu 0,8%.
În semestrul I, comparativ cu semestrul I 2013, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate, a crescut în ansamblu cu 5,4%.
Această evoluţie s-a datorat în principal creşterilor înregistrate în activităţile de servicii informatice şi tehnologia informaţiei (19,3%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (15,1%), transporturi (4,9%), comunicaţii (4,6%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (3,6%).
Un singur şofer a fost concediat în 2014 de conducerea companiei de transporturi International Lazăr Company, cu sediul la Piteşti, contractul de muncă încetând din cauza prejudiciilor create, o cifră semnficativ mai mică faţă de cele înregistrate în anii precedenţi.
Angajaţii companiei au devenit în acest an mult mai precauţi în a sustrage din bunurile societăţii sau în a săvârşi alte abateri, după ce în ultimii patru ani 94 de angajaţi au fost concediaţi pentru furt de motorină, lipsa mărfurilor transportate, accidente grave, conduită iresponsabilă în trafic sau acte grave de indisciplină.
Numele celor 94 de angajaţi concediaţi pentru indisciplină în perioada 2011-2014 a fost făcut public pentru ca aceştia să fie cunoscuţi de către toate companiile de transporturi din România.
Omul de afaceri Ion Lazăr controlează în prezent cel mai mare transportator de pe piaţa locală, business de peste 90 milioane de euro, câteva sute de angajaţi şi peste 1.000 de camioane.
Rutele transportatorului International Lazăr Company, compania care transportă autovehiculele Dacia produse la Mioveni, ajung pe lângă Maroc şi in Turcia, Iran sau Moscova, iar în portofoliu intra pe plan local cei trei producători de anvelope Michelin, Pirelli şi Continental şi companii precum P&G, Saint Gobain şi distribuitorul de bunuri de larg consum Elgeka Ferfelis.
4.08
INSEE difuzează bilanţul călătoriilor internaţionale la frontierele României în primul semestru
4-5.08
Alianţa Creştin-Liberală îşi anunţă candidatul la alegerile prezidenţiale
4.08
Eurostat publică datele pe luna iunie ale preţurilor producţiei industriale în UE şi zona euro
4-10.08
Festivalul ARTmania (Sibiu)
5.08
Eurostat anunţă bilanţul comerţului cu amănuntul în UE şi zona euro în luna iunie
7.08
Reuniunea de politică monetară a Consiliului BCE (Frankfurt)
8.08
INSEE publică statistica migraţiei externe în anul 2013
9-10.08
Summer Well Festival (Domeniul Ştirbey, Buftea)
10-15.08
Conferinţa europeană pentru statistica robustă – ICORS 2014 (Halle/Saale, Germania)
până la 8.09
Expoziţia “Costume tradiţionale din Banatul de Câmpie” (Muzeul Satului, Bucureşti)
Preţurile pentru modelul lansat la Berlin pornesc de la 18.000 de euro, au anunţat oficialii Daimler.
Mercedes Vito are o capacitate de încărcare de până la 1369 kg, însemnând cea mai mare sarcină utilă din clasa sa. Indiferent de varianta de motorizare, fiecare Vito necesită intervale de service de până la 40.000 km sau doi ani. În medie, consumul de motorină este cu aproximativ 20 procente mai mic decât în cazul variantei precedente. Pe piaţa locală, Mercedes-Benz România comercializează anual câteva sute de unităţi ale modelului Vito.
Vito dispune de o masă maximă admisă între 2.5 şi 3.2 tone
Citiţi mai multe despre evoluţia vânzărilor Daimler AG în segmentul vehiculelor comerciale şi strategia din anii următori în ediţia tipărită a revistei Business Magazin, începând de luni, 18 august 2014.
“Obiectivul meu este de a aduce fiecare companie din Ministerul Transporturilor pe profit, dat fiind faptul că extrem de multe dintre ele sunt pe pierderi, lucru anormal cu dotările pe care unele le au – multe nu le au şi trebuie îmbunătăţite -, şi este anormal în contextul economic actual. (…) Într-o piaţă concurenţială este extrem de complicat să exişti câtă vreme nu funcţionezi pe profit”, a afirmat marţi Rus, în cadrul unei scurte declaraţii de presă susţinută la Aeroportul Otopeni.
Oficialul a avut întâlniri cu reprezentanţii Aeroclubului Român, Autorităţii Aeronautice Române şi Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, în cadrul unui program de vizite care vizează toate companiile din subordinea instituţiei.
În subordinea Ministerului Transporturilor funcţionează şi CFR SA, CFR Călători, CFR Marfă, Metrorex, Tarom, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Autoritatea Rutieră Română, Registrul Auto Român, Autoritatea Navală Română.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministerul Transporturilor precizează că, în condiţii normale de trafic, luând ca exemplu anul 2013, media aeronavelor pentru care regia asigură servicii de trafic aerian, pe o perioadă de 24 de ore, este de 2.000 – 2.200, pe perioada verii şi 1.600 – 1.800, pe perioada iernii.
Având în vedere recentele evenimente din Ucraina legate de posibilul pericol în care se pot afla aeronavele civile care survolează spaţiul aerian al Ucrainei, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a recomandat ca până când vor fi luate decizii la nivel internaţional privind utilizarea acestuia, toate aeronavele operate de către operatorii aerieni români să evite folosirea rutelor ce traversează acest spaţiu aerian.
În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe a recomandat cetăţenilor români să evite deplasările pe teritoriul Ucrainei, dacă acestea nu sunt necesare.
Ministerul Afacerilor Externe îşi menţine recomandarea adresată cetăţenilor români, inclusiv reprezentanţilor mass-media, să nu se deplaseze pe teritoriul Peninsulei Crimeea.
Totodată, având în vedere situaţia din unele regiuni din estul şi sudul Ucrainei (Harkov, Doneţk, Nikolaiev, Lugansk şi Odessa), cetăţenii români sunt sfătuiţi să evite deplasările cu precădere în zonele sus-menţionate, dacă acestea nu sunt strict necesare.
Cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev la numărul de urgenţă +380 93 6252717, Consulatului General al României la Cernăuţi la numărul de urgenţă +380 93 2709260 şi Consulatului General al României la Odesa la numărul de urgenţă +380 95 5412788.
“Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister şi mă refer atât la resursele materiale, cât şi la cele umane. Cu acest rezultat, probabil că vom deveni mai competitivi în ceea ce facem, în întreaga activitate a ministerului. Fiind mai competitivi, la un moment dat s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre de-a devăratelea în ceea ce se întâmplă în Europa”, a declarat joi oficialul într-o scurtă declaraţie de presă la sediul Ministerului Transporturilor, după preluarea portofoliului.
Rus a arătat că va avea nevoie de puţin timp pentru a-şi da seama ce are de făcut, “mai bine eventual decât până acum”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister şi mă refer atât la resursele materiale, cât şi la cele umane. Cu acest rezultat, probabil că vom deveni mai competitivi în ceea ce facem, în întreaga activitate a ministerului. Fiind mai competitivi, la un moment dat s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre de-a devăratelea în ceea ce se întâmplă în Europa”, a declarat joi oficialul într-o scurtă declaraţie de presă la sediul Ministerului Transporturilor, după preluarea portofoliului.
Rus a arătat că va avea nevoie de puţin timp pentru a-şi da seama ce are de făcut, “mai bine eventual decât până acum”.
Noul ministru al Transporturilor a declarat că în acest minister este foarte mult de lucru, că va încerca să înţeleagă care sunt problemele şi să identifice soluţiile.
La finalul declaraţiei de presă, de câteva minute, el nu a acceptat întrebări din partea jurnaliştilor.
Dan Şova a fost numit ministru al Transporturilor după ieşirea PNL de la guvernare, el conducând anterior, vreme de peste un an, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.
La o lună de la preluarea mandatului, Şova a abordat cu cifre, date, planuri şi variante de finanţare unul dintre cele mai sensibile subiecte cotidiene – construcţia de autostrăzi – , capitol unde România nu a reuşit să performeze sub nicio guvernare post-decembristă.
Potrivit informaţiilor anunţate de Şova la acel moment, România va avea o reţea de 2.440 kilometri de autostradă în anul 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri faţă de nivelul actual, de aproximativ 650 kilometri.
În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri.
Tot în aprilie, întrebat dacă a găsit contractul încheiat cu compania americană Bechtel, că documentul este căutat de Parchet “de vreo şase luni”. În noiembrie, Şova afirma, în calitate de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură, că nu a căutat niciodată contractul cu Bechtel, ci l-a cerut Ministerului Transporturilor, şi că nu are informaţii dacă documentul a fost găsit, dar constructorul american a promis să trimită o copie legalizată.
Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român plătind companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.
Pe de altă parte, Şova nu a reuşit să semneze în perioada mandatului său contractul pentru una dintre cele mai aşteptate autostrăzi, respectiv Comarnic – Braşov.
Premierul Victor Ponta şi Dan Şova s-au întâlnit la jumătatea lunii ianuarie, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii asocierii Vinci – Strabag – Aktor, care a câştigat licitaţia pentru construcţia acestui tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, prilej cu care cele două părţi au semnat un memorandum de înţelegere.
Ponta afirma atunci că autostrada Comarnic-Braşov, în lungime de 53 kilometri, va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA, lucrările de construcţie urmând să înceapă la finalul lunii aprilie.
La sfârşitul lunii martie, ministrul Transporturilor anunţa că acordul pentru construcţia autostrăzii va fi semnat în iunie, nu în aprilie, aşa cum se anunţase iniţial, amânarea termenului fiind un lucru “eminamente pozitiv” întrucât statul a reuşit să obţină angajamentul ferm din partea BEI, BERD şi Băncii Mondiale pentru susţinerea proiectului.
CNADNR se află sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, condus de Şova înainte de venirea la Transporturi, dar este în coordonarea operaţională a Ministerului Transporturilor, a spus ministrul în martie.
Pagina de internet a instituţiei care răspunde de facto de CNADNR, denumită în prezent Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public – Privat şi Promovarea Exporturilor www.dpiis.ro, afişează de ceva vreme mesajul “Webpage Under Construction”.
În perioada mai-iunie, CNADNR a lansat licitaţii pentru studii de fezabilitate necesare construcţiei a aproximativ 1.700 de kilometri de autostradă.
Totodată, CNADNR a scos la licitaţie în acest interval construcţia tronsonului Ogra – Câmpia Turzii, finalizarea lotului 2 al autostrăzii Nădlac – Arad şi al tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău – Borş.
În aprilie, CNADNR a semnat contractele pentru proiectarea şi execuţia loturilor 3 şi 4 ale autostrăzii Sebeş – Turda, constructorii italieni şi austrieci selectaţi urmând să primească, în total, 1,1 miliarde lei (aproape 250 milioane euro), inclusiv TVA, pentru aceste proiecte.
Unul dintre cele mai controversate subiecte pe perioada mandatului lui Şova la Transporturi a fost legat de schimbările de management în cadrul companiilor subordonate.
Şova a înlocuit în intervalul mai – iunie conducerea mai multor companii din subordine, precum CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti sau Tarom.
Ministerul comunica la începutul lunii mai, într-un răspuns remis la solicitarea MEDIAFAX, că pe perioada mandatului lui Şova la conducerea instituţiei au fost schimbări de management la AACR, CFR SA, ISCTR, ARR, CFR Marfă şi ROMATSA.
Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI, principiile guvernanţei corporative fiind stabilite prin OUG 109/2011.
Demiterile Consiliilor de Administraţie ale companiilor CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti şi Tarom au fost impuse de “chestiuni de legalitate, imperative”, iar înlocuitorii sunt provizorii, a declarat acum două săptămâni ministrul Transporturilor, arătând că Ministerul Transporturilor va iniţia selecţia noilor manageri privaţi.
El a precizat că în cazul Aeroporturi Bucureşti şi CFR Marfă, AGA a respins situaţiile financiare pentru anul trecut, iar consecinţa legală a fost destituirea administratorilor. În plus, Corpul de Control al ministerului a sesizat foarte multe nereguli la cele două companii, rapoartele fiind înaintate DNA.
În cazul CFR Marfă, DNA a fost sesizată şi pentru licitaţia de transport cărbune organizată de Complexul Energetic Oltenia, unde transportatorul feroviar de stat a oferit un preţ foarte apropiat faţă de competitorii de la GFR, înscrişi în cadrul procedurii în cadrul unei asocieri.
La Tarom, CA-ul trebuia să depună planul de management în 90 de zile, potrivit prevederilor legale, lucru care nu s-a întâmplat nici în 150 de zile, a pus Şova, precizând că acesta a fost motivul înlocuirii.
Şova ceruse anterior FMI scoaterea unor entităţi din transporturi de sub management privat, întrucât au existat cazuri în care managerii nu au respectat hotărâri AGA luate în conformitate cu acordul cu Fondul, însă răspunsul finanţatorului extern a fost negativ.
Alte subiecte care aşteaptă răspuns în instanţă sunt legate atât de destinaţia hotelurilor Societăţii Feroviare de Turism (SFT), aflată în insolvenţă, Şova declarând în aprilie că se va adresa Parchetului în legătură cu soarta acestora, cât şi de scrisoarea de garanţie de 10 milioane euro emisă către Grup Feroviar Român de Raiffeisen pentru participarea la privatizarea CFR Marfă, Ministerul Transporturilor anunţând că, după ce banca a refuzat executarea scrisorii, a decis să sesize DIICOT pentru a stabili dacă instituţia este în culpă sau decizia băncii este nelegală.
În scurtul mandat la conducerea Ministerului Transporturilor, Şova a criticat în mod repetat presa, dar a fost mai activ în relaţia cu mass-media faţă de predecesorul său, utilizând în anumite momente chiar blogul personal pentru a transmite anunţuri, comentarii sau informaţii detaliate legate de anumite proiecte. În prezent, site-ul său, www.dansova.ro, nu poate fi accesat.
Şova este doctor în drept, membru PSD din 2003 şi senator din 2008. El a fost avocat, asociat al Casei “Şova şi Asociaţii”.