BusinessMagazin

Tag: Timisoara

  • Wizz Air a anunţat redeschiderea bazelor din Craiova, Sibiu şi Timişoara

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat redeschiderea bazelor din Craiova, Sibiu şi Timişoara. Pasagerii pot face rezervări pe 35 de rute spre ţări precum Germania, Austria şi Elveţia.

    Potrivit unui comunicat remis joi presei, compania şi-a redechis bazele din Sibiu şi Timişoara şi a anunţat redeschiderea bazei din Craiova pentru 19 iunie.

    Pasagerii pot face rezervări pentru 35 de rute spre Germania, Austria şi Elveţia.

    „Suntem încântaţi să redeschidem bazele noastre din Sibiu, Craiova şi Timişoara şi să reluăm zborurile către mai multe destinaţii pentru a le permite pasagerilor din România să îşi viziteze rudele care locuiesc în străinătate, să călătorească în interes de afaceri sau pentru relaxare. Preocuparea noastră principală este sănătatea, siguranţa şi bunăstarea pasagerilor şi a echipajului nostru. Am implementat o serie de măsuri de protecţie pentru a asigura cele mai bune condiţii sanitare posibile”, a declarat Paulina Gosk, Corporate Communication Manager Wizz Air.

    Printre măsurile anunţate de companie se numără obligativitatea purtării măştilor de protecţie în timpul zborurilor. De asemenea, echipajul va distribui şerveţele de igienizare fiecărui pasager, în timp ce eliminarea revistelor de la bord şi încurajarea plăţii contactless în timpul cumpărăturilor la bord sunt măsuri introduse pentru minimizarea contactului fizic. „Pe zborurile unde gradul de încărcare permite, echipajul va supraveghea distanţarea locurilor între pasageri”, se mai arată în comunicat.

    Aeronavele Wizz Air vor fi dezinfectate în timpul nopţii, în conformitate cu indicaţiile oficiale.

  • Dezastru la un aeroport din Romania: 94% dintre angajaţi, în şomaj tehnic. Traficul s-a redus cu 99%

    Aeroportul Timişoara se resimte după măsurile de suspendare a zborurilor. 94% dintre angajaţi sunt încă în şomaj tehnic, din cauza traficului care a scăzut cu 99 la sută.

    Directorul Aeroportului Internaţional Timişoara, Dan Idolu, spune că anul trecut traficul de pasageri a depăşit 1,5 milioane. În medie, aeroportul din Banat era tranzitat zilnic de până la 2.000 de pasageri, faţă de numai 80 în prezent.

    Declinul a început în 20 martie, când s-au întrerupt toate zborurile comerciale cu pasageri. Directorul susţine că deşi acum s-a deschis traficul pe ruta Timişoara – Bucureşti, numărul pasagerilor este extrem de redus. iar ridicarea restricţiilor este necesară.

    Conducerea Aeroportului din Timişoara susţine că în acest moment pasagerii români au fost preluaţi de aeroporturile din Budapesta, Belgrad şi Sofia.

    În prezent, la Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara mai lucrează doar 6% din personal, restul fiind în şomaj tehnic, iar ca urmare a scăderii traficului instituţia mai are bani în conturi pentru a supravieţui doar până pe 1 iulie.

    „Noi am funcţionat ca o societate comercială pe acţiuni pe principii economice şi, neavând venituri, începând din 20 martie, cu 98% s-au redus veniturile, este evident că este o situaţie dezastruoasă. Traficul a scăzut undeva la 99%”, a declarat Dan Idolu, directorul Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara.

  • Wizz Air extinde perioada de suspendare a zborurilor către Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Spania, Olanda şi Marea Britanie până pe 28 mai şi amână redeschiderea bazei de la Timişoara pentru 29 mai

    Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, a anunţat astăzi că zborurile spre Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Spania, Olanda şi Marea Britanie vor fi suspendate până pe 28 mai inclusiv, ca urmare a prelungirii restricţiilor de călătorie introduse de autorităţile române.

    Totodată, redeschiderea bazei de la Timişoara este amânată pentru 29 mai.

    “Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informaţi automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicaţia pentru mobil. Clienţii vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, sumă care poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziţia de produse şi servicii Wizz Air”, transmit reprezentanţii Wizz Air.

    Pasagerii pot alege rambursarea banilor – care va dura mai mult – şi vor fi informaţi despre paşii necesari pentru un transfer bancar sau transferul către un card bancar printr-un e-mail separat. În acest caz, clienţii vor putea primi doar 100% din suma achitată iniţial. Pasagerii care şi-au făcut rezervările prin intermediul agenţiilor de turism – inclusiv agenţiile de turism online – trebuie să ia legătura cu agenţia de unde şi-au cumpărat biletele.

  • În timp ce majoritatea lumii medicale se concentrează pe coronavirus, doi medici români continuă lupta împotriva cancerului printr-o inovaţie tehnologică. Şi-au investit economiile în proiect

    Medicii se confruntă deseori cu lipsa de dotări, nu doar la nivel de echipamente şi consumabile, dar şi la nivel de aplicaţii software care să îi ajute în munca de cercetare atât de importantă pentru tratarea bolilor. Iar unii dintre ei nu se dau bătuţi şi nu lasă lucrurile aşa, ci încearcă să le schimbe. Un astfel de exemplu este OncoChain, un start-up din Timişoara creat de doi medici care şi-au propus să realizeze o platformă de cercetare pentru îmbunătăţirea colectării de date despre pacienţii oncologici.

    „Practic, softurile din spitalele româneşti sunt în momentul de faţă doar nişte aplicaţii de contabilitate, dar lipseşte partea de cercetare, nu poţi exporta date utile pentru cercetare în niciun fel, nu poţi selecta pacienţii după diferite criterii de diagnostic, după diferite criterii de date clinice, nu poţi face comparaţii între cohorte de pacienţi, deci eşti foarte limitat dacă vrei să faci cercetare. Aici intervenim noi“, a spus Mădălin Margan, CEO şi cofondator al OncoChain, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. De profesie medic, el a pus bazele OncoChain alături de soţia sa, tot medic, cu obiectivul de a crea o platformă care să ajute la îmbunătăţirea tratamentelor împotriva cancerului, boală cu care se luptă câteva sute de mii de români.


    „Ideea mi-a venit acum un an şi jumătate. Eram medic în Secţia de Obstetrică – Ginecologie a Spitalului Judeţean din Timişoara şi de asemenea pregăteam lucrarea de doctorat la Universitatea de Medicină şi Farmacie Babeş Bolyai din Timişoara şi sufeream din cauza lipsei de softuri medicale de calitate, în care să pot introduce datele despre pacienţi şi să export date utile în cercetarea medicală. Şi am spus că trebuie să fac ceva, să schimb situaţia. Aşa am început acest proiect împreună cu soţia mea, care este de asemenea implicată în cercetarea medicală şi este medic şi a avut aceleaşi probleme. Cumva am suferit împreună în timpul rezidenţiatului şi am spus că trebuie să schimbăm lucrurile”, a explicat el ce l-a determinat să pornească proiectul OncoChain.


    Investiţia iniţială, din resurse proprii, s-a situat la 30.000 euro, iar apoi cei doi medici au obţinut şi circa 25.000 de euro din granturi nerambursabile de la diferite companii. „Am primit două granturi nerambursabile din partea a două companii, Total şi Johnson & Johnson, în cadrul unor competiţii de start-up-uri. A fost greu la început, dar simţim că există dorinţă şi în rândul ecosistemului de start-up-uri, dar mai ales din partea posibililor clienţi şi posibililor parteneri. Am continuat să lucrăm, chiar am adus oameni noi în echipă şi am ajuns de la o schemă pe o tablă albă la o companie care acum este în două acceleratoare – HealthInc în Amsterdam şi Techcelerator în România, probabil cel mai cunoscut accelerator de tech din România la ora actuală. În continuare dezvoltăm compania, dezvoltăm produsul.”
    Fondatorii OncoChain se află acum în discuţii pentru a obţine o finanţare astfel încât să se poată extindă pe plan internaţional şi să continue dezvoltarea aplicaţiei.
    „Am observat că de multe ori echipa şi conexiunile şi partenerii pe care ţi-i alegi sunt mai importante decât finanţarea propriu-zisă, decât banii. Pentru a scala rapid şi pentru a realiza planul de dezvoltare a soft-ware-ului în următorul an am avea nevoie undeva la 450.000 de euro. Noi vom continua oricum. Echipa este foarte ambiţioasă, lucrăm în continuare, nu suntem neapărat dependenţi de această finanţare în realizarea dezideratelor pe care ni le-am propus pentru următorul an. Dar evident că pentru a accelera este nevoie de finanţare. Probabil în vara acestui an, în iunie – iulie, vom încerca să ridicăm o rundă importantă“, a precizat Mădălin Margan.
    În prezent, susţine el, softurile din spitalele româneşti sunt mai mult doar nişte aplicaţii de contabilitate, în care de cele mai multe ori medicii rezidenţi introduc procedurile ce s-au desfăşurat şi medicaţia primită de pacient cu scopul ca spitalul respectiv să primească decontarea de la Casa de Sănătate, să se ştie exact ce proceduri şi ce medicaţie trebuie să fie decontate. „Mai are şi nişte funcţionalităţi de management al pacientului cu privire la datele testelor de laborator, biletele de externare, deci îşi fac treaba bine pentru partea de management al pacientului şi decontare către CNAS. Dar lipseşte partea de cercetare, nu poţi exporta date utile pentru cercetare în niciun fel, nu poţi selecta pacienţii după diferite criterii de diagnostic, după diferite criterii de date clinice, nu poţi face comparaţii între cohorte de pacienţi, deci eşti foarte limitat dacă vrei să faci cercetare. Tocmai aici intervenim noi. Încercăm să standardizăm introducerea de date cât mai mult după diferite sisteme de clasificare internaţionale folosite de obicei în SUA, dar şi în Europa. Practic vrem să ridicăm nivelul colectării de date şi al posibilităţilor de procesare a acestor date în scop util, ştiinţific.”
    Pe lângă îmbunătăţirea colectării de date despre pacienţii oncologici, start-up-ul şi-a propus să faciliteze prin intermediul platformei OncoChain şi furnizarea de servicii de medicină personalizată şi centrată pe pacient către furnizorii de servicii medicale din acest domeniu al oncologiei. „În prezent avem un private beta. Practic, este o testare a platformei în 7 clinici de oncologie şi un proiect-pilot cu o companie farma pe care îl desfăşurăm în mai multe clinici. Deci este în producţie, dar deocamdată este o ediţie limitată, privată pentru aceste clinici, care sunt în momentul de faţă mai mult partenerii noştri decât clienţi şi accesul este gratuit”, a menţionat CEO-ul şi cofondatorul OncoChain. El a adăugat că planul este ca prin platforma OncoChain să fie conectate mai multe centre pentru a realiza studii multicentru. „O problemă în cercetarea românească este că fiecare centru îşi desfăşoară activitatea de cercetare cumva local, şi nu avem studii mari. Practic conectând centrele vrem să realizăm acest lucru.”
    Totodată, datele colectate despre pacienţii trataţi pot creşte nivelul serviciilor de sănătate.
    „Poţi să ai anumiţi parametri, să te compari cu media, cu rezultatul din platformă şi ştii unde eşti ca practician, ca şi clinică. Şi poţi rezolva anumite deficienţe mult mai uşor, poţi şti unde eşti deficitar”, a subliniat Mădălin Margan.
    În plus, a completat el, există avantaje şi pentru companiile farma deoarece ele pot orienta cercetarea. „Aducerea medicamentelor noi pe piaţă durează foarte mult şi este foarte scumpă. Această cercetare şi dezvoltare a medicamentelor noi durează poate şi 5-6-7 ani, costă şi miliarde de dolari şi atunci orice avantaj fin pe care îl poţi aduce de orientarea cercetării este un lucru benefic şi practic. Prin OncoChain se realizează colectarea de date din lumea reală, din practica clinică curentă, care sunt diferite de datele din testele clinice, care sunt mai standardizate şi mai controlate. De asemenea este un volum mai mare de date din lumea reală.”
    Fondatorii OncoChain au planuri mari şi se gândesc atât la extinderea în regiune, cât şi la nivel global, conform lui Margan: „vrem să ieşim din România, deja suntem într-un accelerator din Amsterdam şi acolo avem deja două proiecte-pilot, cu Institutul de Cancer şi un institut de sănătate publică al Olandei.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    JSLeague
    Ce face? Platformă online pentru cursuri de programare
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Diana Miron, CEO al JSLeague

    Radio-Saver
    Ce face? Soluţie bazată pe tehnologii de tip wireless şi unde radio care rezolvă problemele de localizare şi comunicare întâmpinate de unităţile de salvare şi de cei care merg în aventuri montane.
    Invitat: Dumitru Prutean, fondator al Radio-Saver din Iaşi 

    Discover Iaşi
    Ce face? Aplicaţie de turism la pachet cu biciclete electrice
    Finanţări totale atrase: 33.000 euro
    Necesar de finanţare: minimum 10.000 euro
    Invitat: Constantin Obreja, fondator şi CEO al Discover Iaşi

    SpineUP
    Ce face? Aplicaţie mobilă cu exerciţii dedicate pentru afecţiunile coloanei vertebrale
    Invitat: Andreea Bureschi, cofondator al SpineUP

    Code of Talent
    Ce face? Platformă de microlearning pentru digitalizarea conţinutului
    Investiţie iniţială: 475.000 euro
    Finanţări totale atrase: 450.000 euro
    Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
    Invitat: Vlad Grigoriu, cofondator şi CEO al Code of Talent

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cât câştigă în realitate un poliţist local. Un agent şi-a publicat fluturaşul şi îl acuză pe ministrul Marcel Vela de dezinformare în masă

    Marcel Vela a afirmat în weekend că trebuie luate măsuri privind o “delimitare clară între Poliţia Naţională şi Poliţia Locală”

    Acesta a reclamat faptul că “un poliţist care păzeşte un parc din Timişoara câştigă 8-9.000 RON pe lună”. Un poliţist local a publicat fluturaşul său de salariu

    Marcel Vela, ministrul de interne, a reclamat faptul că Poliţia Locală, aflată în subordinea primăriilor, oferă salarii duble faţă de Ministerul de Interne. Vela a cerut o diferenţiere mai clară între Poliţia Naţională şi Poliţia Locală, referindu-se inclusiv la uniforme, echipament şi mijloacele de transport.

    “În mod esenţial ar trebui făcută o analiză cu privire la competenţe, dincolo de uniformă sau inscripţionare, competenţele sunt uneori destul de complicate sau complexe, fie unele se suprapun, fie unele sunt în contradicţie.

    În altă ordine de idei, Poliţia locală are un avantaj care nu este comparativ cu Poliţia naţională. Poliţiştii locali sunt în subordinea primăriilor, s-au mărit salariile la primării şi în mod automat funcţionarii de acolo au salarii foarte mari.

    De exemplu, un poliţist local care protejează ordinea publică într-un parc din Timişoara are 8-9.000 de lei, iar un poliţist din MAI care îşi riscă viaţa să prindă un criminal are la jumătate din salariul poliţistului local”, a declarat ministrul de Interne la Digi24.

    POLIŢIST LOCAL: MINISTRUL VELA DEZINFORMEAZĂ

    Un poliţist local din Timiş a decis să publice pe internet fluturaşul său de salariu, drept răspuns. El îl acuză pe Marcel Vela de dezinformare şi spune că poliţiştii locali au verificat în timpul stării de urgenţă persoanele aflate în izolare la domiciliu, au efectuat filtre pentru depistarea celor care nu au respectat restricţiile şi au stat la toate spitalele din Timişoara.

    De asemenea, acesta afirmă că zilele libere au fost tăiate.Pentru a demonstra că ministrul Vela induce oamenii în eroare, bărbatul a dezvăluit că venitul brut lunar a variat în 2019 între 3.476 lei şi 5.377 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Wizz Air extinde perioada de suspendare a zborurilor către mai multe ţări până pe 14 mai şi amână redeschiderea bazei de la Timişoara pentru 15 mai

    Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, a anunţat astăzi că zborurile spre Franţa, Germania, Italia, Spania, Austria, Belgia, Olanda, Elveţia şi Marea Britanie rămân suspendate până pe 14 mai inclusiv, ca urmare a extinderii restricţiilor de călătorie impuse de autorităţile române către ţările respective de destinaţie.

    Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, a anunţat astăzi că zborurile spre Franţa, Germania, Italia, Spania, Austria, Belgia, Olanda, Elveţia şi Marea Britanie rămân suspendate până pe 14 mai inclusiv, ca urmare a extinderii restricţiilor de călătorie impuse de autorităţile române către ţările respective de destinaţie.

    Totodată, redeschiderea bazei de la Timişoara este amânată pentru 15 mai.

    “Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informaţi automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicaţia pentru mobil. Clienţii vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, sumă care poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziţia de produse şi servicii Wizz Air”, transmit reprezentanţii Wizz Air.

    Pasagerii pot alege rambursarea banilor – care va dura mai mult – şi vor fi informaţi despre paşii necesari pentru un transfer bancar sau transferul către un card bancar printr-un e-mail separat. În acest caz, clienţii vor putea primi doar 100% din suma achitată iniţial. Pasagerii care şi-au făcut rezervările prin intermediul agenţiilor de turism – inclusiv agenţiile de turism online – trebuie să ia legătura cu agenţia de unde şi-au cumpărat biletele.

  • Reţeta tratamentului pentru bolnavii de Covid-19. Noul protocol de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara

    Noul protocol vine în sprijinul pacienţilor pentru ca aceştia să nu mai ajungă la Terapie Intensivă. Aspirina şi Nurofenul sunt folosite pentru tratarea noului coronavirusului. Anticoagulantele au fost introduse pentru a preveni complicaţiile. Tratamentul trebuie etapizat în funcţie de gravitatea infectării

    Doctorul Virgil Musta implementează un nou protocol la spitalul Victor Babeş din Timişoara. Protocolul vine în sprijinul pacienţilor pentru ca aceştia să nu mai ajungă la Terapie Intensivă.

    „Noi folosim un protocolul de tratament antiviral, conform protocolului naţional la care am asociat tratament patogenic de profilaxie a complicaţiilor tromboembolice şi celor inflamatorii. Este o medicaţie care de fapt se foloseşte în ţară în alte patologii, nu este nimic nou.

    Este tratamentul anti cuagulant în doză preventivă sau în doză curativă şi tratament anti inflamator cu corticoterapie dar toate acestea se introduce în funcţie de faza şi forma clinică de boală. Medicamentele anti inflamatorii sunt diminuează inflamaţia. Sunt medicamente non steroide, cu ar fi aspirina, nurofenul, sunt medicamente cunoscute şi sunt folosite, nu numai în această patologie. Anticoagulantul este folosit în patologia cardiovasculară”, spune dr. Virgil Musta, de la Spitalul Victor Babeş Timişoara.

    Doctorul Virgil Musta spune că tratamentul trebuie etapizat în funcţie de gravitatea infectării. Este foarte important ca atunci când apar primele semene ale înbolnăvirii pacienţii să înceapă imediat tratamentul, în acest fel agravarea bolii este încetinită şi poate fi ţinută sub control.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorii care au lansat un business pornind de la expresia „trăieşti o singură dată”

    „În perioada aceasta în care cu toţii facem şi stocăm fotografiile pe telefonul mobil, ne-a venit ideea de a reintroduce tradiţia imprimării fotografiilor, combinând-o cu tehnologiile moderne prin care se efectuează comanda şi cu realizarea acestor produse cu ajutorul echipamentelor de imprimare”, spune Kristina Mancu, administratorul firmei Yolo Technology, cea care operează businessul.

    În doi ani de existenţă, Filip Milenković şi Stefan Bogunović au primit şi onorat peste 100.000 de comenzi, numărul celor care au descărcat aplicaţia YoloBook fiind dublu. Odată cu solicitările, s-a extins şi echipa, care numără acum 40 de angajaţi în patru ţări – România, Serbia, Bosnia şi Herţegovina şi Croaţia. În România, punctul de lucru se află în Timişoara, unde lucrează o echipă formată din trei oameni.

    Cum funcţionează concret YoloBook? Clientul descarcă o aplicaţie, accesează produsul pe care şi-l doreşte, încarcă fotografiile pe care le vrea printate, din galeria telefonului, de pe Facebook sau de pe Instagram, alege coperta dorită pentru album şi plasează comanda. Fotografiile sunt printate în Serbia şi de acolo pleacă mai departe către cei care vor să-şi ţină amintirile în mâini.

    „70% din succesul realizat a fost înregistrat în anul 2019. Ne străduim să ne extindem fabrica şi portofoliul de produse. Birourile noastre acoperă pieţele din ţările balcanice şi ale Uniunii Europene, iar viziunea noastră este ca, într-o zi, în fiecare locuinţă să existe un colţ în care vor fi ataşate produsele noastre YoloBook, un colţ de emoţie, fericire şi amintiri”, mai spune Kristina Mancu.

    YoloBook este o afacere de tip B2C (business to consumer), astfel că ţinta sunt beneficiarii finali, cei care vor ca fotografiile lor să dăinuiască în format fizic sau cei care vor să le dăruiască familiei, prietenilor, apropiaţilor un album cu fotografii ceva mai emoţionant decât un folder din computer.

    „Produsele noastre se adresează tuturor – tinerilor, persoanelor vârstnice, bărbaţilor şi femeilor, acestea din urmă fiind totodată şi principalii consumatori, în principiu cele între 20 şi 45 de ani.”
    Fotografiile integrate într-un album astfel încât să spună o poveste sunt printate în fabrica din Belgrad, acolo unde, de altfel, a început toată povestea. Deşi businessul a crescut, fabrica a rămas tot în Serbia. Un album YoloBook costă 59 de lei, în vreme ce o cutie cu poze tip polaroid YoloBox costă 69 de lei, iar o ramă foto de perete YoloFrame – 89 de lei sau 109 lei.

    „Am investit într-un număr mare de echipamente, angajaţi şi muncitori instruiţi, astfel încât să putem acorda atenţie fiecărui detaliu al procesului de realizare a produselor. Datorită cererii şi comenzilor în creştere, dar şi având în vedere faptul că avem un potenţial destul de mare pe o piaţă mai largă, următorul pas este extinderea activităţii şi în alte ţări din UE. Dorinţa noastră este să reintroducem trendul imprimării fotografiilor, să readucem această obişnuinţă, să avem amintiri păstrate în format fizic, şi nu doar într-un format digital”, mai spune Kristina Mancu.

  • Îndemnurile spre un trai mai tihnit, acel concept de slow living care, paradoxal, cucereşte teren

    „Gruni s-a născut din joacă şi din curiozitate, ceramica a fost întotdeauna o mare pasiune şi de trei ani experimentăm cu luturi şi pigmenţi. În 2018 am câştigat un concurs de proiecte cu finanţare europeană care a permis amenajarea, autorizarea şi utilarea unui atelier. Suntem un start-up, o echipă de două persoane şi vreo douăzeci de colaboratori, un atelier în centrul Timişoarei şi un brand vesel”, spune Livia Coloji, una dintre cele două antreprenoare din spatele atelierului Gruni.
    Brandul este creaţia Liviei, care este şi ilustratoare, iar producţia atelierului Gruni este susţinută de ea şi Dona Arnakis. Înainte de aventura Gruni, Livia Coloji a început cu Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, au urmat câţiva ani de graphic design la un studio local şi apoi multă, multă ilustraţie, iar de aici la ceramică ilustrată a fost doar un pas.„Toate se leagă, chiar dacă planul cu atelierul de ceramică este unul relativ nou. Numele e ales strategic în grai bănăţean, care sună internaţional.” Livia Coloji spune că în Banat gruniurile sunt dealuri sterpe, din lut, un fel de moştenire necăjită pe care atelierul de ceramică o poleieşte cu aur. „În Timiş, există chiar şi o localitate Gruni, pe care recunosc că nu am vizitat-o niciodată. Gruniul meu este inspirat de gruniul Oraviţei. Aflat la capătul străzii pe care m-am născut, e cel mai necăjit loc pe care-l ştiu şi care, deşi era locuit de o mică comunitate marginalizată, avea de oferit un singur lucru – un pic de lut pentru cei care aveau teracotă de lipit, respectiv ceva mai mult lut pentru cei care aveau o colibă de ridicat. Prin urmare, idealistul din mine a avut de făcut cea mai simplă alegere: să ia cea mai nefastă situaţie şi să se angajeze că o va transforma în inversul ei”, spune Livia Coloji.
    Deschiderea atelierului a coincis cu un apetit tot mai mare pentru produsele realizate local, deja designerii români având evenimente dedicate, ajunse la un nivel de popularitate sănătos.
    „Lutul rămâne un material accesibil şi uşor de modelat, cu o tradiţie bogată şi tehnici multiple, rafinate în timp. Popularitatea sa este relativ nouă în rândul tinerilor creatori chiar dacă în artizanat ceramica a avut întotdeauna o pondere mare. Comunităţile organizate în jurul resurselor (fie că e vorba de cuptoare sau târguri de creatori), concepte noi bazate pe reinventarea unor idei vechi, de genul slow fashion, buy local, small business, makers movement, ajută la formarea şi susţinerea unei pieţe diverse şi creative. În Timişoara comunitatea e mai mică, dar într-o dezvoltare rapidă, ceea ce ne bucură enorm.”
    În acest moment, Gruni este axat pe producţia de obiecte ceramice, în primul rând  cercei şi broşe. La acestea se adaugă veselă şi câteva obiecte decorative. „Farfurioarele pentru bijuterii, de exemplu, se bucură de mare succes internaţional. Designul nostru se poate adapta în funcţie de cererea clienţilor, dar putem realiza şi de la zero: design, matriţare, producţie de aproape orice.”
    Ca linii de design, antreprenoarea spune că optează pentru o estetică nepretenţioasă, piesele fiind prietenoase cu utilizatorul, dar şi cu mediul. „Nu ai cum să produci bijuterii, veselă şi obiecte ceramice fără să consumi resurse, dar ne-am concentrat pe ceea ce putem face pentru a diminua impactul asupra mediului: facem livrări pe bicicletă în Timişoara şi împrejurimi, reparăm şi recondiţionăm obiectele sparte sau le preluăm spre reciclare, folosim etichete din hârtie reciclată de fiecare dată când este posibil, refolosim ambalaje, avem cuptoare pe curent electric şi, (deocamdată doar în magazinul online de pe platforma Etsy, dar în curând şi pe site-ul gruni.ro) compensăm amprenta de carbon.”
    De asemenea, cele două antreprenoare au în desfăşurare şi un proiect de conservare a patrimoniului local: broşe în chip de căsuţe albastre cu arhitectură tradiţională transilvăneană, pe care le-au dezvoltat împreună cu Diana Iabraşu şi Albastru.ro, agregator de articole pe teme de design sau arhitectură care au ca numitor comun culoarea albastră. „Cea mai mare parte din încasările obţinute pe aceste broşe tip pin se duc spre documentarea şi restaurarea mai multor faţade albastre.”
    Livia Coloji mai spune că posibilităţile de extindere a portofoliului sunt nelimitate, ceramica fiind în sine un material foarte versatil. „Pasiunea noastră este pentru obiecte mici şi preţioase, dar lutul frământat şi ars poate deveni orice şi poate arăta în orice chip, pentru că preia din amprenta creatorului.”
    Fondatoarea Gruni mai explică faptul că ceramica e un termen mai larg, care se poate referi la ceramica de temperatură joasă, medie sau la ceramica de temperatură înaltă (care se arde la temperatură similară cu porţelanul). „Include şi porţelanul, desigur, deşi noi, din motive de marketing, preferăm să subliniem că lucrăm în ceramică şi porţelan. Porţelanul este, de fapt, o ceramică foarte fină care se vitrifică la temperatură înaltă şi care, ars în condiţii bune, devine translucid.”
    Cu atâtea posibilităţi, Livia Coloji crede că portofoliul de produse este în continuă dezvoltare, dar că obiectivul său nu este de a atinge un prag de la care atelierul să îi ocupe tot timpul. Ba, dimpotrivă, conceputul de slow living care a readus ceramica în atenţia tuturor este şi un concept de business.
    „Cred că trebuie să creştem până în punctul în care nimeni din echipă nu va lucra mai mult de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână. Dacă lucrurile merg bine, poate chiar mai puţin de atât. Nu pentru că nu ne-ar plăcea ce facem, ci pentru că un om odihnit este mult mai eficient şi lucrează cu mai multă bucurie. Deci planul nostru de dezvoltare este, de fapt, un plan de odihnă. :)”

  • Mesaj emoţionant al medicilor de la Timişoara, care au vindecat cei mai mulţi bolnavi de COVID

    Medicii de la Spitalul din Timişoara, care au vindecat cei mai mulţi bolnavi de COVID-19, au transmis un mesaj emoţionat: „Cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru România este să staţi acasă”, iar în 2021 îi invită pe toţi în Piaţa Operei, când oraşul lor va fi Capitala Culturii Europene.

    Medici Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, eroi în lupta contra-timp împotriva COVID-19, care au reuşit să vindece cei mai mulţi pacienţi de COVID-19 au transmis un mesaj emoţionat, vineri, prin care vor să convingă românii să stea în case pentru a limita răspândirea virusului.

    Medicul primar boli infecţioase Virgil Musta, precum şi doctorii Cristian Oancea, Voichiţa Lăzureanu şi Ovidiu Fira-Mladinescu le spun, în mesajul lor, românilor, că „cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru România este să staţi acasă”.

    „Deşi la Timişoara înregistrăm o situaţie relativ bună, ca să menţinem performanţa şi să încurajăm o ţară întreagă, totodată să ajutăm la cercetarea unui tratament de succes, acum chiar avem nevoie de voi, oamenii de acasă. Limitaţi-vă la maximum ieşirile în lume, oricât de greu vi s-ar părea. Doar în felul acesta ne puteţi ajuta pe noi, medicii, să fim eficienţi în lupta împotriva coronavirusului”, spune medicul Virgil Musta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro