BusinessMagazin

Tag: terenuri

  • Prinţul Paul, internat la Spitalul din Ploieşti, după ce i s-a făcut rău când mergea spre DNA Braşov

    Potrivit unor reprezentanţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, prinţul Paul s-a prezentat, miercuri dimineaţă, la unitatea sanitară, acuzând probleme cardiace, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În urma investigaţiilor, medicii au decis să îl interneze pe prinţul Paul în Secţia de cardiologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, au precizat sursele citate.

    Prinţul Paul şi soţia sa, prinţesa Lia, au fost citaţi să se prezinte miercuri la DNA Braşov, pentru a da declaraţii într-un dosar privind retrocedări ilegale de terenuri.

    Prinţesa Lia a declarat, pentru MEDIAFAX, că soţului ei i s-a făcut rău în timp ce se îndreptau spre DNA Braşov. Aceasta a precizat că au oprit maşina cu care mergeau spre DNA Braşov la o benzinărie aflată aproape de Ploieşti, unde au întrebat un echipaj de poliţie cum pot ajung la un spital. De acolo au ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti.

    Prinţesa Lia a precizat că soţul său a rămas internat la spitalul din Ploieşti, urmând să meargă la DNA Braşov când starea de sănătate a acestuia va permite.

    În legătură cu dosarul în care au fost citaţi să dea declaraţii, prinţesa Lia a spus că este vorba de o sesizare făcută de ei la DNA în urmă cu câteva săptămâni, în care au arătat că au fost ameninţaţi ei şi membri din staff-ul lor. Prinţesa Lia a precizat că au primit mai multe telefoane în care li s-a cerut să înceteze să mai dea documente în dosarul retrocedărilor.

    Aceasta susţine că au dovezi că semnătura soţului ei care apare pe unele actele nu este de fapt semnătura acestuia şi că se bucură că au fost chemaţi la DNA, pentru că pot da mai multe detalii legate de sesizarea pe care au făcut-o.

    Întrebată dacă procurorii DNA au făcut percheziţii la casa lor, în condiţiile în care procurorii au făcut percheziţii în Bucureşti şi Ilfov în acest caz, iar de la locuinţa omului de afaceri Remus Truică au fost ridicate mai multe documente, prinţesa Lia a spus că nu s-au făcut percheziţii la locuinţa lor, pentru că nu sunt suspiciuni în cazul lor, ei fiind cei care au făcut sesizarea la DNA.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat, într-un comunicat de presă, că procurorii DNA Braşov fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2006 – 2015. În această cauză, procurorii au făcut nouă percheziţii în Bucureşti şi Ilfov.

    Numele prinţului Paul a fost menţionat şi în dosarul în care sunt acuzaţi Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Sturdza şi Dan Bengescu, pentru retrocedare ilegală de păduri.

    Dan Bengescu îi spunea lui Andrei Hrebenciuc că prinţul Paul are “o jenă financiară foarte puternică”, într-o discuţie telefonică interceptată de procurori, la finalul căreia Andrei Hrebenciuc i-a solicitat tatălui său să-l ajute financiar pe prinţul Paul. Imediat după această discuţie, Andrei Hrebenciuc l-a sunat pe Viorel Hrebenciuc, solicitându-i să-l ajute financiar pe Prinţul Paul, arătau procurorii DNA.

    Într-un alt document al anchetatorilor se arăta că Viorel Hrebenciuc şi alţi inculpaţi din dosarul retrocedărilor, acceptând promisiunea unor foloase materiale, le-au promis prinţului Paul şi prinţesei Lia că vor interveni pe lângă autorităţi pentru ca aceştia să obţină mai multe terenuri şi clădiri.

    “Începând cu luna noiembrie 2013 şi până în prezent, numiţii Olari Aurel, Iacob Sorin Ioan, Mătăşel Ioan, Kadas Iosif, Bengescu Dan Costin, Jănică Poenaru, Viorel Hrebenciuc, cu ajutorul altor persoane, acceptând promisiunea unor foloase materiale, direct sau indirect (ex. prin intermediul numitei Alina), le-au promis numiţilor Paul-Philippe al României şi soţiei sale, Lia a României, că vor interveni pe lângă funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, din Călăraşi, Suceava, Sinaia etc, cu atribuţii în domeniul retrocedărilor imobiliare sau al reconstituirii dreptului de proprietate, în scopul urgentării unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu ale acestora sau în scopul îndeplinirii unor acte contrare acestor îndatoriri (ex. obţinerea urgentă şi în mod ilegal a 39.885 hectare teren în Broşteni, jud. Suceava, a 50 ha + 3.165,87 de ha teren agricol la Mănăstirea, jud. Călăraşi şi a două imobile în Sinaia etc)”, potrivit procurorilor care au administrat dosarul.

    Prinţul Paul şi prinţesa Lia au fost audiaţi, în 15 octombrie 2014, la DNA Braşov, nefiind puşi sub urmărire.

    Anchetatorii mai arătau că, începând din 2013, folosindu-se de influenţa politică a lui Viorel Hrebenciuc, atunci deputat PSD, Dan Bengescu, Sorin Iacob şi Ioan Adam au acţionat în mod coordonat pentru a facilita dobândirea în mod injust de proprietăţi imobiliare (prin reconstituirea dreptului de proprietate sau prin retrocedări de imobile) de către diferite persoane, printre care Paltin Gheorghe Sturdza şi Paul Lambrino.

    Potrivit unor surse judiciare, Paul Philippe şi Lia Georgia, cu sprijinul juristei acestora, Alina Carmen Ciocoiu, şi pretinzând că sunt moştenitorii bunurilor deţinute de Casa Regală a României, “au cumpărat influenţă de la Iacob Sorin Ion”. Aceştia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din oraşul Broşteni, judeţul Suceava.

    Pe de altă parte, în 2013, prinţul Paul a dat în judecată Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi alte instituţii, cerând restituirea a 57.370 mp din fosta Fermă Regală Băneasa şi plata unor despăgubiri pentru 25.642,96 metri pătraţi din aceeaşi proprietate.

    În 6 decembrie 2013, Tribunalul Bucureşti i-a admis cererea şi a obligat Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor să emită dispoziţia de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 25.642,96 mp din imobilul cunoscut ca Ferma Regală Băneasa în condiţiile Legii 165/2013.

    Totodată, Prinţul Paul a cerut instanţei obligarea Regiei Autonome Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA şi Ministerului Transporturilor la restituirea în natură a suprafeţei de 28.780 mp şi obligarea Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie “Cantacuzino” la restituirea în natură a 28.590 de metri pătraţi din imobilul de 268.764 mp, cunoscut ca Ferma Regala Băneasa.

    De asemenea, Prinţul Paul a solicitat, în situaţia în care restituirea terenurilor în natură nu este posibilă, obligarea pârâţilor la acordarea unor imobile de aceeaşi valoare în compensare sau acordarea de măsuri reparatorii.

     

  • Cea mai mare tranzacţie imobiliară a anului de care nu a auzit nimeni

    Cea mai mare tranzacţie imobiliară a lui 2015 s-a întâmplat în linişte. Unul dintre cele mai mari terenuri din Bucureşti, fostele Sere Berceni, a fost achiziţionat de dezvoltatorii care vor construi Metalurgiei Park. La 150 de euro pe metrul pătrat, preţul cu care a fost vândută cea mai mare parte din ceea ce va fi faza 1 a Metalurgiei Park (jumătate din suprafaţa totală a fostelor sere Berceni), Horia Culcescu, proprietarul terenului, a încasat aproximativ 30 de milioane de euro.

    Horia Culcescu este un om de afaceri care apare rar în media, dar care a devenit – tot în linişte – cel mai bogat agricultor din România. Conform unui top realizat de agrointel.ro, Horia Culcescu este cel mai mare producător de conserve din legume şi fructe din România (prin fabrica Leader International de la Caracal) şi deţine 230 de hectare de sere şi 1.200 de hectare de vie. De profesie inginer agronom, Horia Culcescu a achiziţionat de-a lungul timpului mai multe ferme, ajungând să aibă suprafeţe importante de sere din Pipera până la Turgu Măgurele şi Işalniţa, cele mai întinse ca suprafaţă fiind Leoser (90 de hectare în Popeşti- Leordeni) şi Serele Berceni (50 de hectare în zona unde Bulevardul Metalurgiei se intersectează cu bulevardul Berceni şi cu Drumul Binelui).

    Situate în sudul Capitalei, zonă unde interesul dezvoltatorilor a fost redus înainte de criză, Serele Berceni au devenit o ţintă de achiziţie mult mai importantă după anul 2009, când trendul pieţei imobiliare s-a mutat către sudul, vestul şi estul Capitalei. Statisticile arată că, în 2011 de exemplu, au fost livrate în Bucureşti şi Ilfov 4.945 de locuinţe, din care sudul a atras cea mai mare parte (peste 2.500 de locuinţe livrate). Sudul a fost în ultimii cinci ani cea mai dinamică zonă din Bucureşti-Ilfov în ceea ce priveşte construcţiile noi, iar soluţiile găsite de dezvoltatorii din sud au ţinut piaţa pe un trend alert.

    „Metalurgiei Park este o ţintă veche de-a noastră“, povesteşte Cătălin Grigore, unul dintre principalii pioni ai Sud Rezidenţial (şi hobby-ul personal al lui Grigore) fiind identificarea de terenuri. „Dezvoltatorii cu care lucrăm au devenit foarte implicaţi şi ne cereau noi şi noi suprafeţe pe care să dezvolte blocuri. Aveam de mult timp terenul Serelor Berceni în observaţie şi am deschis dicuţiile cu domnul Horia Culcescu în urmă cu un an şi jumătate, când dânsul în sfârşit şi-a manifestat interesul să vândă o parte din teren“, povesteşte Cătălin Grigore, precizând că, alături de proprietarul terenului, a împărţit cele 50 de hectare ale Serelor Berceni în faza 1 şi faza 2, fiecare cu câte 25 de hectare (cele două faze fiind tăiate la jumătate de Bulevardul Metalurgiei).

    După ce a căzut de acord cu proprietarul terenului, Cătălin Grigore a trecut la atragerea investitorilor: „Terenul a fost vândut şi proiectat în urma unor şedinţe care se terminau noaptea la 1, la 2, şi în care discutam cu investitori aflaţi deja într-o relaţie contractuală cu Sud Rezidenţial“. Ca strategie de investiţie, Cătălin Grigore le-a solicitat investitorilor să cumpere suprafeţe mari de teren, care să permită dezvoltarea fluidă. „Cei care s-au implicat au cumpărat suprafeţe mari. Am selectat astfel brandurile imobiliare puternice, cu care noi avem istorie, care niciodată nu au greşit în anii de când dezvoltăm proiecte împreună şi care au putere să cumpere şi să dezvolte 2-3 hectare. În momentul acesta, din cele zece ansambluri, cinci din ele construiesc, iar cinci se află în faza de autorizare. Fiecare a cumpărat minimum 2-3 hectare, în funcţie de forţa financiară, şi au conceput alături de noi propriile proiecte imobiliare“. Regimul de înălţime este definit de PUZ (P+5), astfel că cele mai multe dintre blocuri vor avea regim mic de înălţime.

    Terenul din faza 1 a Metalurgiei Park s-a vândut complet în trei luni, spune Cătălin Grigore. Mai precis, dezvoltatorii ansamblurilor (Brown, Top House, Viva, Crystal, Joy, Galaxy, Family) au cumpărat loturile de teren aferente părţii lor din proiect de la Berser, plătind acelaşi tarif de 150 euro pe metrul pătrat. Au fost vândute 23 de hectare din cele 25, spune Cătălin Grigore. În zona dinspre Apărătorii Patriei, zonă de case, a fost păstrată o zonă tampon, de 1,5 ha, care va fi dezmembrată în loturi mici, între 300 şi 700 mp, şi unde vor fi construite case. Deocamdată planul pentru această suprafaţă nu a fost definitivat, existând o intenţie a lui Horia Culcescu de a dezvolta acolo un cartier de case.

    Acum, în faza 1 a Metalurgiei Park, construiesc deja Brown, Top House, Viva şi Crystal, iar Joy şi Galaxy sunt în faza de autorizare, spune Cătălin Grigore, care explică faptul că fiecare dezvoltator a conceput un proiect distinct, cu identitatea lui. „Singura condiţie pe care am pus-o dezvoltatorilor este ca, din momentul când am început, să nu ne oprim până nu terminăm: să nu tragem de timp, să nu avem probleme cu banii, să nu depăşim termenele, cu alte cuvinte să nu facem lucruri care să arunce o notă de neîncredere peste tot proiectul. Din momentul când am început, îl ducem la capăt. Lucrăm în echipă: dezvoltatorii lucrează cu un business plan etapizat, iar noi ne-am asumat să menţinem un ritm al vânzărilor care să permită continuitatea. Spre diferenţă de un dezvoltator dintr-o zonă centrală, care merge pe 1.800-2.000 euro/mp, dezvoltatorii noştri au înţeles că 950-1.000 euro/mp şi un profit mai scăzut aduc un rulaj extraordinar de mare şi o continuitate incredibilă a businessului.“

    Cătălin Grigore explică faptul că cei mai mulţi dintre dezvoltatorii care lucrează cu Sud Rezidenţial au istorie în partea sectorului 4 dinspre Dimitrie Leonida şi Apărători, unde au construit şi au vândut apartamentele ca persoane fizice. „Acum, când ne-am mutat în Park, toţi şi-au făcut firme, renunţând la PFA. Am mers pe ideea că dacă ai o firmă sănătoasă, în momentul când faci rulaj şi construieşti fără nicio problemă, cerul e limita, poţi lua un împrumut la bancă, poţi lua fonduri europene, plus că totul este mai transparent.“ Aceasta este explicaţia pentru care cele mai multe dintre firmele care construiesc în Metalurgiei Park nu au nici măcar un an de când sunt înregistrate la Registrul Comerţului, deşi brandurile imobiliare sunt deja cunoscute în sudul Bucureştiului. Brown Residence SA este înregistrată la Registrul Comerţului din ianuarie 2015, deşi sute de persoane locuiesc deja în blocurile dezvoltatorului din Popeşti şi din Berceni. Brown Residence a livrat până acum 750 de apartamente, după cum spun oficialii companiei, în cele opt proiecte finalizate şi localizate în sectorul 4 – zona Mall Grand Arena, metrou Dimitrie Leonida, Soseaua Olteniţei (Popeşti-Leordeni). În momentul de faţă, activitatea dezvoltatorului se concentrează la proiectul Brown Metalurgiei Park, unde vor fi 10 blocuri, cu aproximativ 750 de apartamente, pe care Brown vrea să le livreze în următorii doi ani. Investiţia derulată în cadrul ansamblului Brown din Metalurgiei Park depăşeşte suma de 20 de milioane euro, după cum estimează oficialii companiei, deţinută de Emanoil Andrei Arabagiu (37 ani) şi Daniel Văduva (47 ani).

    Oficialii Top Residence, care construiesc în Metalurgiei Park 1.000 de apartamente în 10 blocuri, estimează întreaga investiţie la 25 de milioane de euro. Cătălin Grigore vorbeşte despre construcţia a 5.000 de apartamente pentru faza 1 şi spune că faza a doua va avea mai multe locuinţe: „Partea a doua va fi gândită la fel, doar că va avea mai puţin comercial. Acum suntem în discuţii cu centre comerciale precum Lidl, Mega Image, retaileri, magazine de mobilă, Petrom (care vrea teren pentru o staţie cu deschidere pe Metalurgiei), dar şi cu creşe, grădiniţe, şcoli. Vom asigura în prima fază tot ce au nevoie locatarii, iar în a doua fază doar vom suplimenta“.

    Conform cu investiţiile derulate de dezvoltatori, costul mediu pentru un apartament este în jur de 20-25.000 de euro, ceea ce face ca Metalurgiei Park, la întreaga sa capacitate de 15.000 de apartamente în ambele faze, să fie o  investiţie de peste 350 milioane de euro. „Este un megaproiect imobiliar, în care profitabilitatea dezvoltatorilor este foarte mare şi trece de jumătatea sumei investite. Dacă la asta mai adăugăm şi faptul că ne mişcăm rapid şi avem rulaj foarte mare, e uşor să vedem că este o situaţie din care câştigă toată lumea – noi, dezvoltatorii, clienţii care cumpără un apartament la un preţ omenesc, vânzătorii de mobilă, decoraţiuni sau electrocasnice. Este un proiect care mişcă Sudul şi Bucureştiul. Dar şi economia.“

    Pe şantierul Metalurgiei Park se lucrează. În birourile Sud Rezidenţial, Parkul se vinde. „Preţul de la care se pleacă este de 800 de euro, dar chiar nu sunt apartamente low-cost, aşa cum vor unii să creadă, iar eu îi invit pe toţi la vizionare, să vadă cu ochii dânşilor. Se foloseşte sintagma asta: «Dom’le, sudul e ieftin». Da, este ieftin. Dar ieftinul dezvoltă volum, dezvoltă ceea ce oamenii au nevoie“, spune Grigore.

    Construcţiile care au început în primăvară sunt gata, iar designul general al minioraşului şi strategia lui de lansare sunt treaba lui Cătălin Grigore: „Sunt 500 de apartamente care sunt în picioare şi vândute. Cred că prima fază se va umple foarte repede şi cred că nu vor ajunge 25 de hectare pentru câtă cerere avem, aşa că vom insista în discuţiile cu Horia să începem şi partea a doua. Prima parte ar trebui să fie gata în următorii doi ani. În vara lui 2017 vreau să ies din faza 1. Şi când spun că ies, totul va fi aşa cum am promis: cu locuri de joacă, cu alei, cu spaţii amenajate, cu bariere funcţionale, cu magazine, cu centre şi spaţii comerciale.Între dezvoltatorii mei nu sunt fricţiuni care să ducă la situaţii precum un gard între două proiecte, toate aceste probleme au fost clarificate de la început. Dacă văd un gard, mă duc şi îl smulg cu mâna mea. Lucrăm în echipă, chiar dacă facem chestii diferite, adică ei dezvoltă şi eu mă ocup de implementare/dezvoltare şi ne armonizăm foarte bine unii cu ceilalţi. Sunt drumuri de acces pe care le vom construi împreună, pentru că nu are nicio treabă primăria aici, fiind proprietate privată. Între ansambluri sunt drumuri late, de 7 metri. Trebuie să facem trotuarele, iluminatul, să punem dalele, să aducem mobilier urban, acum alegem copacii şi gazonul“.

    Şi-a asumat prea mult un om de afaceri care în urmă cu cinci ani nu dezvoltase singur nimic? „Este un proiect mare, dar nu mă simt depăşit. La fel ca toate celelate proiecte ale noastre, se va ridica şi va fi funcţional. Toată lumea a crezut că e un bluf, că nu se va face, că aici sunt nişte oameni care au aterizat de nu ştiu unde şi apartamentele astea sunt făcute nu ştiu cum. Îi aştept în vara lui 2017 să facem o plimbare prin Park. Deocamdată, niciunul dintre dezvoltatori nu face faţă la Sud Rezidenţial – mai precis, nu pot ei construi cât putem noi să vindem. Am vândut tot ce este ieşit din pământ.“
     

  • O primărie din judeţul Botoşani acordă scutiri de impozit pentru agenţii economici care investesc peste 200.000 de euro şi creează minim trei locuri de muncă

    Cine investeşte peste 200.000 de euro şi creează minim trei locuri de muncă, nu va plăti impozit pe terenuri şi clădiri timp de trei ani, potrivit btonline.ro.

    O astfel de măsură a fost luată în comuna Vlăsineşti acolo unde primăria a stabilit inclusiv zona unde pot fi realizate investiţiile. Lucian Trufin, primarul comunei Vlăsineşti, susţine că de curând a primit avizul Consiliului Concurenţei şi că poate pune în aplicare această facilitate fiscală acordată investitorilor.

    “Vom acorda facilităţi fiscale investitorilor care deschid afaceri în comuna Vlăsineşti. Putem acorda scutiri de impozit pentru terenuri şi clădiri. Am pus două criterii şi anume valoarea investiţiei şi locurile de muncă. Pentru o investiţie de minim 30.000 de euro şi un loc de muncă creat, reducerea impozitului este de 50%. Pentru o investiţie între 75.000 şi 200.000 de euro şi trei angajaţi, reducerea este de 70%. Pentru o investiţie de peste 200.000 de euro şi peste trei angajaţi, va fi o scutire de impozit pe teren şi clădiri timp de trei ani de zile”, a declarat Lucian Trufin, primarul comunei Vlăsineşti, sursei citate.

     

  • Alfred Beck: “Nu cultiv vie pe 52 de hectare doar pentru a bea eu vinul“

    Miliardarul austriac Alfred Beck a investit peste 7 milioane de euro în cinci ani în Crama Liliac, din Transilvania. cheltuiala pare mică, prin comparaţie cu investiţiile făcute în domeniul imobiliar sau în agricultură, sau prin prisma faptului că amb Holding are activităţi în şase ţări. Omul de afaceri a intuit de la bun început potenţialul afacerii, chiar de când a descoperit via din lechinţa, deşi căuta, la acea vreme, să cumpere păduri sau teren agricol.

    Cu un pahar de vin în mână, austriacul Alfred Beck a întâmpinat zeci de musafiri veniţi într-o seară de toamnă să sărbătorească împlinirea a cinci ani de activitate a Cramei Liliac, care produce vinurile Liliac, Crepuscul şi Young Liliac. Seara este motiv de dublă sărbătoare, pentru că austriacul a împlinit rotunda vârstă de 70 de ani; întâmpină invitaţii veniţi la eveniment pe covorul roşu, dar nu-i place să vorbească foarte mult. Discursul său este scurt, iar scena nu pare locul său preferat; răspunsurile la întrebările jurnaliştilor sunt succinte şi mai degrabă sărace în informaţii.

    Este însă una din rarele sale întâlniri cu presa, cel puţin în România, deşi activitatea sa de investitor pe această piaţă a început în perioada anilor ’90. Iniţial a fost interesat de duty-free-uri, dar lipsa de predictibilitate a legiuitorului l-a determinat să renunţe, povesteşte antreprenorul, care s-a întors apoi după câţiva ani şi a ales să investească în agricultură şi în imobiliare. În urmă cu circa nouă ani a început să investească în agricultură în România, având deja o experienţă de câteva zeci de ani în domeniu, pentru că deţine ferme agricole şi zootehnice în Austria, cu teren de 200 de hectare. În 2006 a înfiinţat, sub umbrela amb Holding, o fermă de cereale în judeţul Olt, care are acum în exploatare şi în proprietate circa 700 ha, fiind complet utilată şi tehnologizată.

    Pentru achiziţia terenurilor agricole austriacul a plătit aproximativ 1 milion de euro, dar între timp valoarea acestora a crescut de circa două ori. Despre rulajele companiei în domeniul agricol, Beck nu dă detalii. Spune că „anul acesta a fost rău pentru agricultură, din pricina secetei. A fost foarte uscat, iar rezultatele sunt la 50-60% faţă de cele din 2014“, dar nu dă niciun alt detaliu. „Am activităţi în şase ţări în regiune, nu reţin cifre concrete pentru fiecare dintre ele.“ Alfred Beck este şi acţionar al companiei imobiliare S plus B Gruppe, proprietarul clădirii Magheru One, al unei alte clădiri de birouri în zona Pipera şi a mai multor terenuri în Bucureşti şi în ţară.

    Antreprenorul austriac a început investiţiile în real estate pe piaţa românească în perioada de efervescenţă economică, în asociere cu un fond de investiţii tot austriac, Immofinanz. În acea perioadă, a cumpărat mai multe loturi de teren pentru a dezvolta clădiri de birouri şi centre comerciale. Apoi parteneriatul s-a rupt, dar Beck a continuat investiţia în două clădiri de birouri, pe care le-a şi finalizat. Acum, austriacul vrea să construiască un hotel de 250 de camere lângă aeroportul Otopeni, unde deţine un teren de 30.000 mp; lucrările ar putea începe în primăvara anului viitor şi ar putea fi încheiate, estimează Beck, în doi – trei ani. Bugetul estimat pentru dezvoltarea hotelului de trei stele se plasează în jurul a 20 de milioane de euro.

    Investiţia în Crama Liliac a fost o întâmplare, povestea anterior Victor Ciupercă, CEO al amb Holding, din care face parte amb Wine. Ajunsese la Batoş, în 2010, în căutare de teren agricol şi păduri şi a aflat că un investitor care plantase vie era în dificultate. „Era o zi ploioasă, mult noroi pe drum şi, când am ajuns în vârful dealului, Alfred Beck a spus: «Aici este via mea!». Eu am spus că poate nu e cea mai înţeleaptă decizie, dar el a replicat: «De mâine te apuci de treab㻓, spune Victor Ciupercă. Aşa a început povestea Liliac, prin cumpărarea unei vii de 14 hectare, iar pentru creşterea suprafeţelor a fost nevoie să achiziţioneze terenuri mai mici, iar în unele cazuri proprietarii nu aveau acte sau nu erau în ţară.

  • Minioraşul de pe fosta uzină Electronica

    Uzinele Electronica, parte a platformei industriale Pipera, au luat naştere în 1960, prin transformarea din ordinul ministerului industriei grele a fabricii radio popular. Compania producea sute de mii de televizoare color în 1989, iar în 2006 ajunsese să asambleze televizoare color şi dvd playere ale altor producători. De la peste 5.000 de angajaţi, compania ajunsese la 60 în 2006. electronica, parte a platformei industriale Pipera, a fost privatizată în 2004, printr-o tranzacţie estimată la 1,86 milioane de euro, reprezentând preţul pachetului de acţiuni, investiţii asumate – tehnologice, de mediu şi capital de lucru.

    Terenul fostei proprietăţi Electronica din nordul Bucureştiului este în prezent ocupat de unul dintre cele mai importante proiecte ale Immofinanz Group: Metroffice. Acesta va constitui prima parte a unui plan general pe termen lung, ce implică reproiectarea întregii zone din cadrul complexului Iride Business Park (care se află lângă fosta fabrică şi care este cel mai mare parc de afaceri din Bucureşti, cu o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 93.000 de metri pătraţi) în scopul construirii Iride City, potrivit lui Sorin Vişoianu, country manager office şi logistic al grupului austriac.

    Complexul Metroffice cuprinde trei clădiri cu o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 40.000 de metri pătraţi, iar prima secţiune, unde au început lucrările de construcţie, va avea o suprafaţă totală de aproape 20.000 de metri pătraţi. Lucrările de construcţie au demarat la finalul anului trecut, iar finalizarea lor este estimată pentru al doilea trimestru al anului 2016. Volumul de investiţii pentru prima clădire va totaliza circa 34 milioane de euro. „Planul prevede transformarea acestei zone într-un cartier inovator, cu spaţii de birouri, comerciale şi rezidenţiale – cu alte cuvinte, o parte nouă, deschisă şi vitalizată a oraşului. La încheierea etapei finale de construcţie, Iride City va cuprinde, de asemenea, spaţii pentru restaurante, un hotel, un centru de conferinţe şi un centru de zi pentru copii, precum şi un parc şi unităţi pentru sport“, descrie Vişoianu proiectul.

    Derularea acestuia, care include şi renovarea Iride Business Park, va cuprinde mai multe etape şi un orizont de timp de 10 – 20 de ani. „Suntem convinşi că, atunci când va fi finalizat, proiectul va spori semnificativ portofoliul nostru local – precum şi baza de clienţi. Metroffice va oferi spaţii de lucru pentru aproximativ 5.000 de angajaţi, în timp ce Iride City, pentru peste 20.000.“ În ce priveşte posibilitatea de a achiziţiona noi astfel de terenuri, Vişoianu declară că grupul aplică o strategie pe termen lung: „Faptul că există multe proiecte în lucru ne confirmă punctul de vedere: economia României a intrat pe o traiectorie ascendentă şi se dezvoltă mai rapid decât alte ţări din Europa Centrală şi de Est.

    Aceste tendinţe favorabile ale pieţei vor duce la o creştere continuă pentru proiecte imobiliare de calitate superioară, indiferent de destinaţiile precedente ale terenurilor“, concluzionează country managerul grupului austriac. Immofinanz Group este activ pe piaţa din România începând cu anul 2004 şi deţine în prezent un portofoliu de proprietăţi în valoare 964,0 milioane de euro, printre care şi mai multe terenuri ale unor foste fabrici, precum Ventilatorul (5,3 ha) şi Rocar (18 ha).
     

  • Minioraşul de pe fosta uzină Electronica

    Uzinele Electronica, parte a platformei industriale Pipera, au luat naştere în 1960, prin transformarea din ordinul ministerului industriei grele a fabricii radio popular. Compania producea sute de mii de televizoare color în 1989, iar în 2006 ajunsese să asambleze televizoare color şi dvd playere ale altor producători. De la peste 5.000 de angajaţi, compania ajunsese la 60 în 2006. electronica, parte a platformei industriale Pipera, a fost privatizată în 2004, printr-o tranzacţie estimată la 1,86 milioane de euro, reprezentând preţul pachetului de acţiuni, investiţii asumate – tehnologice, de mediu şi capital de lucru.

    Terenul fostei proprietăţi Electronica din nordul Bucureştiului este în prezent ocupat de unul dintre cele mai importante proiecte ale Immofinanz Group: Metroffice. Acesta va constitui prima parte a unui plan general pe termen lung, ce implică reproiectarea întregii zone din cadrul complexului Iride Business Park (care se află lângă fosta fabrică şi care este cel mai mare parc de afaceri din Bucureşti, cu o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 93.000 de metri pătraţi) în scopul construirii Iride City, potrivit lui Sorin Vişoianu, country manager office şi logistic al grupului austriac.

    Complexul Metroffice cuprinde trei clădiri cu o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 40.000 de metri pătraţi, iar prima secţiune, unde au început lucrările de construcţie, va avea o suprafaţă totală de aproape 20.000 de metri pătraţi. Lucrările de construcţie au demarat la finalul anului trecut, iar finalizarea lor este estimată pentru al doilea trimestru al anului 2016. Volumul de investiţii pentru prima clădire va totaliza circa 34 milioane de euro. „Planul prevede transformarea acestei zone într-un cartier inovator, cu spaţii de birouri, comerciale şi rezidenţiale – cu alte cuvinte, o parte nouă, deschisă şi vitalizată a oraşului. La încheierea etapei finale de construcţie, Iride City va cuprinde, de asemenea, spaţii pentru restaurante, un hotel, un centru de conferinţe şi un centru de zi pentru copii, precum şi un parc şi unităţi pentru sport“, descrie Vişoianu proiectul.

    Derularea acestuia, care include şi renovarea Iride Business Park, va cuprinde mai multe etape şi un orizont de timp de 10 – 20 de ani. „Suntem convinşi că, atunci când va fi finalizat, proiectul va spori semnificativ portofoliul nostru local – precum şi baza de clienţi. Metroffice va oferi spaţii de lucru pentru aproximativ 5.000 de angajaţi, în timp ce Iride City, pentru peste 20.000.“ În ce priveşte posibilitatea de a achiziţiona noi astfel de terenuri, Vişoianu declară că grupul aplică o strategie pe termen lung: „Faptul că există multe proiecte în lucru ne confirmă punctul de vedere: economia României a intrat pe o traiectorie ascendentă şi se dezvoltă mai rapid decât alte ţări din Europa Centrală şi de Est.

    Aceste tendinţe favorabile ale pieţei vor duce la o creştere continuă pentru proiecte imobiliare de calitate superioară, indiferent de destinaţiile precedente ale terenurilor“, concluzionează country managerul grupului austriac. Immofinanz Group este activ pe piaţa din România începând cu anul 2004 şi deţine în prezent un portofoliu de proprietăţi în valoare 964,0 milioane de euro, printre care şi mai multe terenuri ale unor foste fabrici, precum Ventilatorul (5,3 ha) şi Rocar (18 ha).
     

  • Inventatorul român care a intrat în Cartea Recordului pentru cel mai lung zbor cu o planşă zburătoare

    Povestea hoverboard-ului începe odată cu filmul Back to the future II, din 1989, în care Marty McFly, personajul principal, foloseşte un astfel de dispozitiv pentru a se deplasa.

    De-a lungul anilor, mai mulţi inventatori au încercat să dezvolte un “skateboard zburător”, dar fără a avea prea mult succes.

    Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada, potrivit celor de la Daily Mail.

    Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.

    El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi “înspăimântătoare”, pe care le va explora în viitor.

    Cătălin Alexandru Duru trebuia să atingă o distanţă de peste 50 de metri pentru a depăşi precedentul record Guinness, dar performanţa sa, de peste 275 de metri, a fost una zdrobitoare, potrivit sursei citate.

    După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Alexandru Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.

  • Inventatorul român care a intrat în Cartea Recordului pentru cel mai lung zbor cu o planşă zburătoare

    Povestea hoverboard-ului începe odată cu filmul Back to the future II, din 1989, în care Marty McFly, personajul principal, foloseşte un astfel de dispozitiv pentru a se deplasa.

    De-a lungul anilor, mai mulţi inventatori au încercat să dezvolte un “skateboard zburător”, dar fără a avea prea mult succes.

    Cătălin Alexandru Duru, un inventator român din Canada, a stabilit un record mondial Guinness pentru cel mai lung zbor cu un dispozitiv numit hoverboard (o planşă zburătoare cu elice), deasupra unui lac din Canada, potrivit celor de la Daily Mail.

    Cătălin Alexandru Duru s-a ridicat la cinci metri altitudine şi a parcurs lungimea a peste două terenuri de fotbal, respectiv peste 275 de metri, înainte de a ateriza în apele lacului Ouareau din Quebec, Canada.

    El susţine că acest dispozitiv pe care l-a inventat în 12 luni poate fi folosit oriunde şi poate atinge înălţimi “înspăimântătoare”, pe care le va explora în viitor.

    Cătălin Alexandru Duru trebuia să atingă o distanţă de peste 50 de metri pentru a depăşi precedentul record Guinness, dar performanţa sa, de peste 275 de metri, a fost una zdrobitoare, potrivit sursei citate.

    După ce a stabilit acest record mondial, Cătălin Alexandru Duru a declarat că a vrut să arate că un zbor stabil pe un hoverboard poate fi obţinut de un om în picioare şi controlat doar prin înclinarea picioarelor sale.

  • Un timişorean de 37 de ani controlează unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă şi are afaceri de 35 de milioane de euro

    Timişoreanul Cristian Rusu controlează, la 37 de ani, unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă, Casa Rusu, cu o reţea de 29 de magazine. A patra fabrică a Rus Savitar, producătorul de mobilier din cadrul grupului, este un pariu pentru tânărul antreprenor, care a ridicat-o, de la zero, contra cronometru, deoarece liniile de producţie trebuie să fie funcţionale în vara acestui an, pentru ca antreprenorul să primească finanţare europeană. 2015 este, pentru compania timişoreană, un nou moment de hotar, pentru că după ce a dezvoltat reţeaua de magazine în plină criză, Casa Rusu trece la un nou nivel, mizând pe suprafeţe de retail de mari dimensiuni.

    “Pentru mine criza a fost cel mai bun lucru care s-a putut întâmpla în viaţa asta. A fost de departe cea mai bună perioadă. Înainte de criză eram 250 de oameni, acum suntem 1.000. În această perioadă am putut să ne dezvoltăm la costuri rezonabile, în aşa fel încât să recuperăm în 6-7 ani investiţia”, spune Cristian Rusu.

    Grupul Rus Savitar, care a ajuns la 1.000 de angajaţi, reuneşte patru fabrici de mobilă şi reţeaua de magazine Casa Rusu, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 35 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. Previziunile pentru anul în curs vizează pragul de 40 de milioane de euro, în condiţiile în care în această vară noua fabrică trebuie să fie deja funcţională, iar extinderea reţelei de magazine continuă. Două noi spaţii au fost deschise în prima parte a anului, unul în centrul comercial Carrefour Colentina, pe o suprafaţă de 2.500 mp, deschis în martie în urma unei investiţii de 500.000 de euro, şi un altul în Bacău, în centrul comercial Cora, pe o suprafaţă de 1.500 mp, în aprilie. Marele pariu al retailerului va fi însă intrarea în segmentul magazinelor de mari dimensiuni, de 8.000-10.000 mp; în privinţa momentului în care s-ar putea întâmpla acest lucru, Cristian Rusu spune că acesta depinde, în principal, de rapiditatea cu care sunt semnate actele de vânzare a terenurilor şi de timpul în care sunt primite autorizaţiile necesare pentru costrucţie. Antreprenorul estimează că sunt necesare nouă luni de la stadiul de proiect până la inaugurare. Hipermagazinele de mobilă ar putea fi dezvoltate însă doar în oraşe mari din ţară, în Bucureşti, Timişoara, Cluj. „Fără a lua credit bancar, am bani pentru a deschide două magazine proprii, de mari dimensiuni, pe an. Dar suntem dependenţi de ritmul de achiziţie a terenurilor, pentru că întâlnesc, de pildă, oameni care nu vor să vândă terenurile. Piaţa este extrem de volatilă”.

    Despre cea de a patra fabrică, antreprenorul spune că este o investiţie fulger, care trebuie finalizată în şase luni de la semnarea contractului. „Este foarte greu să construieşti o fabrică într-un interval atât de scurt, însă a fost o oportunitate. O oportunitate”, pentru că respectarea termenului înseamnă un câştig de 1,2 milioane de euro, care reprezintă valoarea finanţării cu bani europeni din cele 4,4 milioane de euro cât înseamnă investiţia totală. Fondurile europene sunt aferente alocării din perioada 2007-2014 iar accesarea lor a fost posibilă doar după ce alte companii şi-au retras proiectele din cursa finanţărilor, iar banii au fost redistribuiţi.

    Noua fabrică, pentru care sunt angajaţi în jur de 100 de oameni, este gândită pentru piese înguste de mobilier, despre care Cristian Rusu spune că sunt dificil de produs. În celelalte fabrici ale grupului sunt instalate linii de producţie pe care se realizează debitarea plăcilor, bordurarea şi alte operaţiuni. Pentru pentru a fi realizate noi reglaje, pentru a schimba tipul de produs care iese de pe bandă, sunt necesare în jur de 20 de minute, indiferent dacă urmează a fi produse mii de bucăţi sau sute de mii de unităţi. Timpul necesar pentru calibrarea liniei este la fel de mare ca şi în cazul în care de pe banda de producţie ies de zeci sau de sute de ori mai multe produse. De aceea compania se concentrează pe seriile mari, explică tânărul antreprenor. Tot el spune că preferă să producă mai mult decât vinde într-o lună, chiar dacă ţine produsele în depozit „pe care l-am făcut foarte mare”, pentru a putea livra către clienţi luna următoare. „Astfel, putem produce un obiect acum şi apoi peste două luni, până atunci nu mai pierdem timpul pentru a face reglajele benzii. Sigur, acest lucru înseamnă costuri, pentru că orice client plăteşte doar după livrarea mărfii. În plus, sunt şi costurile de depozitare”.

  • Nu cheltui banii dacă nu trebuie! Clădirile şi terenurile din întreaga ţară vor fi cadastrate gratuit de autorităţi, în următorii ani

    În următorii opt ani clădirile şi terenurile din întreaga ţară vor fi cadastrate gratuit de autorităţi, în baza unui act normativ recent publicat în Monitorul Oficial. Este vorba de Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015 – 2023 care prevede înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor – terenuri, clădiri şi apartamente – în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

    Programul va fi finanţat din fondurile Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi din fonduri europene. Practic, toate persoanele fizice şi juridice vor beneficia, gratuit, de realizarea planurilor cadastrale ale imobilelor, de deschiderea cărţilor funciare, precum şi de certificatele de moştenitor pentru succesiunile nedezbătute. În prezent există circa 40 de milioane de imobile, din care 20% se află în mediul urban şi 80% în mediul rural. Până în prezent circa 7,4 milioane de imobile sunt înregistrate în evidenţele de cadastru.

    Înregistrarea vi fi efectuată în mai multe etape: campanii de informare a cetăţenilor, identificarea imobilelor şi a proprietarilor, realizarea măsurătorilor, colectarea actelor juridice de la deţinători, prelucrarea datelor, afişarea publică a documentelor, înregistrarea şi soluţionarea cererilor de rectificare formulate, actualizarea documentelor cadastrale şi deschiderea cărţilor funciare. Activităţile se vor desfăşura în baza unui plan anual de acţiuni.

    Cadastrul constă în identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale şi reprezentarea lor pe planuri şi hărţi. Cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor şi înscriuerile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile persoanelor, la actele, faptele sau raporturile juridie care au legătură cu imobilele.