BusinessMagazin

Tag: telecom

  • Cine este Liudmila Climoc, inginerul în microelectronică din Republica Moldova care va fi de la 1 mai noul şef al Orange România

    Liudmila Climoc, 40 de ani, care va prelua de la 1 mai poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de clienţi, este licenţiată în microelectronică şi are o carieră de aproape 20 de ani în industria de telecom, conform datelor publicate de companie şi a informaţiilor din presa din Republica Moldova.

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în anul 1998 având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an de zile în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este Liudmila Climoc, inginerul în microelectronică din Republica Moldova care va fi de la 1 mai noul şef al Orange România

    Liudmila Climoc, 40 de ani, care va prelua de la 1 mai poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de clienţi, este licenţiată în microelectronică şi are o carieră de aproape 20 de ani în industria de telecom, conform datelor publicate de companie şi a informaţiilor din presa din Republica Moldova.

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în anul 1998 având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an de zile în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Strategie pentru creştere de doi digiţi

    Luxoft România a dezvoltat în mod tradiţional linia de afaceri telecom. Treptat însă, pe măsură ce diverse pieţe s-au dezvoltat, Luxoft şi-a diversificat competenţele, astfel că acum, alături de telecom, dezvoltăm proiecte de anvergură şi pentru clienţi din domeniile auto şi financiar“, spune Bogdan Pelinescu, managing director al Luxoft România. Compania a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de aproape 143 de milioane de lei, faţă de 103 milioane de lei în 2013, cu un profit de 17,8 milioane de lei, cu 932 de angajaţi.

    Acum, numărul angajaţilor se apropie de 1.600, iar Pelinescu spune că rezultatele anului trecut reprezintă „un pas înainte în ceea ce priveşte indicatorii de business“. Compania este prezentă pe piaţa românească din 2008, când a preluat ITC Networks, una dintre cele mai mari şi mai vechi companii de software de telecomunicaţii de pe piaţa locală. În 2009 firma avea 452 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 57 de milioane de lei, iar în şapte ani compania şi-a sporit veniturile de circa trei ori. Numărul de angajaţi a crescut în acelaşi interval de 3,5 ori. „Numai în ultimul an am angajat peste 500 de membri, ceea ce ne face unul dintre cei mai activi angajatori în IT. Pentru noi, principala provocare rămâne aceea de a găsi acei candidaţi care să lucreze pe o tehnologie specifică şi să aibă cunoştinţe în alte domenii, precum bancar sau economie“, mai spune Pelinescu.

    El adaugă că Luxoft are constant nevoie de profesionişti IT, programatori, specialişti în asigurarea calitatii, iar compania angajează permanent atât seniori, cât şi tineri, la început de drum. „Credem că este esenţial să avem persoana potrivită, la locul potrivit, în momentul potrivit, de aceea punem accent pe procesul de recrutare. În cazul nostru, acesta include mai multe etape şi necesită o cooperare strânsă cu aplicanţii pentru o perioadă de timp“, mai spune Pelinescu. Tot el argumentează şi că acum proiectele la care lucrează echipele Luxoft sunt în industrii de top, de pildă financiar, telecom şi auto. În proiectele pentru Avaya, o companie americană din domeniul telecomunicaţiilor, cu o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de dolari în 2014, sunt implicaţi mai mult de 350 de oameni în acest moment, spune Pelinescu. Printre cei mai mari clienţi pentru care Luxoft România dezvoltă soluţii software se mai numără gigantul bancar elveţian UBS, cu venituri de peste 25 de miliarde de euro în 2014, Harman, companie americană din domeniul electronicii, cu venituri de 6,4 miliarde de dolari în 2015, Deutsche Bank şi Continental.

    Luxoft mizează şi pe faptul că angajaţii companiei din România pot aplica pentru locuri de muncă din alte ţări, astfel ajungând să lucreze la proiecte cu expunere internaţională. „Bineînţeles că ne actualizăm permanent şi oferta financiară, astfel încât să ne situăm la nivelul pieţei“, spune Pelinescu.

    IT-ul este domeniu cel mai efervescent din punctul de vedere al cererii şi ofertei de pe piaţa muncii şi a avut o evoluţie atipică chiar şi în perioada de după 2008, când salariile au continuat să crească, iar companiile se luptă să recuruteze şi să menţină angajaţii. Previziunile făcute de specialiştii din domeniul recrutărilor indică IT&C ca vedetă a pieţei muncii şi anul acesta, atât în ce priveşte numărul de locuri de muncă, cât şi veniturile salariale. Pentru poziţiile de suport IT, plaja veniturilor salariale începe de la 3.300 de lei şi ajunge la 18.400 de lei brut, variind în funcţie de experienţă, complexitatea proiectelor şi nivelul de iniţiativă proprie. Pe piaţa românească există în permanenţă în jur de 3.000 de locuri de muncă disponibile în acest domeniu, conform studiului IT&C Talent Map Romania 2015, realizat de Brainspotting, una dintre cele mai mari companii din România specializată în restructurări în domeniul tehnologiei. Acelaşi studio mai arată şi că, în momentul în care anunţă că vor să plece la un alt loc de muncă, un sfert dintre angajaţi primesc o contraofertă din partea companiei la care lucrează.

     

  • Britanicii de la Faist caută 200 de oameni pentru fabrica de componente din Oradea

    Furnizorul de componente pentru infrastructura telecom şi industria auto Faist Mekatronic, parte a grupului britanic Faist, are în plan să recruteze în acest an 200 de oameni pentru fabrica deţinută în Oradea, unde lucrează aproximativ 1.400 de angajaţi.

    În urma investiţiilor realizate la Oradea, capacitatea de producţie a fabricii a crescut anul trecut cu 30%.

    Faist Mekatronic produce la Oradea piese turnate din aluminiu, având proiecte atât pentru infrastructura de telefonie mobilă, pentru  Ericsson, cât şi proiecte în industria auto pentru companiile Mahle, Borg Warner, Hella, Kahrein, Ina Schaeffler, Konsberg, Brose sau grupul Magna.

    „Pentru acest an avem în plan investiţii de aproximativ 10 milioane de euro. Unul dintre proiecte vizează realizarea propriei matriţerii pentru dezvoltarea produsele noastre, însă vom face investiţii şi într-o secţie de asamblare“, a declarat pentru ZF Transilvania Remus Cotuţ, director general al Faist Mekatronic.

    Anul trecut compania a investit aproximativ 15 milioane de euro în extinderea capacitaţii de producţie şi achiziţionarea unor noi utilaje, iar în urma investiţiilor realizate suprafaţa fabricii Faist de la Oradea a crescut de la 16.500 de metri pătraţi la peste 25.000 de metri pătraţi. În urmă cu doi ani, Faist a mai investit încă aproximativ 8 milioane de euro în achiziţia de noi utilaje.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cei mai mari jucători telecom se aliază. Orange-Telekom, acord istoric după doi ani de negocieri

    Prin acest acord cele două companii fac reduceri semnificative de costuri, îşi întăresc forţa în lupta cu RCS&RDS şi ridică presiunea pe rivalii care nu au pachete fix mobil – Vodafone şi UPC.

    “Proiectul negociat sub numele de cod «Apolodor» a fost finalizat. Cele două contracte de partajare a reţelelor au fost semnate la începutul lui decembrie. Telekom are acces la reţeaua 4G a Orange printr-un contract de roaming naţional, iar Orange va putea oferi servicii fixe prin infrastructura Telekom”, au declarat pentru ZF mai multe surse din industria de comunicaţii.

    Reţeaua 4G a Orange acoperă 70% din populaţia totală a României, aproximativ dublu faţă de Telekom, care rămăsese în urmă pe acest segment. Pe de altă parte, reţeaua de fibră optică a Telekom acoperă peste 1,3 milioane de gospodării, în timp ce infrastructura Orange nu este capilarizată până la nivel de scară de bloc sau case. Prin acest acord fiecare dintre companii câştigă acces la elemente de infrastructură vitale în competiţia pentru clienţi, reducându-şi semnificativ cheltuielile.

    Ca urmare a celor două acorduri clienţii serviciilor de telefonie mobilă ai Telekom vor avea acces la reţeaua 4G a Orange, iar subsidiara gigantului francez va putea să le ofere clienţilor pachete complete de servicii fix-mobil, inclusiv IPTV, prin reţeaua fixă a Telekom.

    “Au fost negocieri extrem de lungi şi minuţioase. Contractele prevăd ce ar trebui să facă fiecare dintre părţi în aproape toate situaţiile ce ar putea apărea”, conform surselor ZF.

    Acestea spun că Orange va plăti aproximativ 5 euro pe lună către Telekom pentru fiecare client căruia îi va oferi servicii prin infrastructura fixă, plus o serie de taxe de instalare. Telekom va plăti în funcţie de traficul de net mobil 4G realizat de clienţii săi prin reţeaua Orange.

  • Răsturnare de situaţie: Am putea vedea un nou lider în telecom în România

    În joc sunt 3,5 miliarde de euro într-un an, bani pentru care se bat cinci grupuri mari, patru străine şi unu românesc.

    Orange, cel mai mare operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală de telecom, a avut pentru prima oară, în al treilea trimestru din acest an, venituri totale mai mari decât întreg grupul de comunicaţii fixe şi mobile Telekom, arată datele financiare publicate de giganţii Orange (Franţa) şi Deutsche Telekom (Germania).

    Subsidiara grupului francez a depăşit în al treilea trimestru din acest an veniturile raportate de grupul Telekom cu 4 milioane de euro, afişând în­ca­sări de 243 mil. euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Huawei continuă programul “Telecom Seeds for the Future”, oportunitate de intership în China pentru studenţi

    Huawei anunţă că va continua, o dată cu începerea noului an academic, sprijinirea studenţilor români din domeniul IT&C, prin noi programe educaţionale şi stagii de internship.

    Programele de internship pentru studenţi ale companiei, precum Huawei Telecom Seeds for the Future beneficiază de sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Societăţii Informaţionale şi al universităţilor tehnice din ţară. Prin intermediul acestui program, tinerele talente locale din domeniul IT&C pot ajunge în China pentru un stagiu de specializare cu o durată de două săptămâni.

    Pentru România, ediţia din acest an a programului a avut loc în perioada 21 August – 5 Septembrie, iar opt studenţi din cadrul facultăţilor tehnice din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca au beneficiat de această experienţă. Pe durata acestui stagiu de specializare, studenţii români au avut şansa de a fi introduşi în universul limbajului şi a culturii chinezeşti, în Beijing, urmând ca în a doua parte a proiectului să fie implicaţi în activităţi de formare profesională, beneficiind de suportul specialiştilor Huawei din cadrul companiei, la sediul central din Shenzhen.

    Huawei intenţionează să-şi extindă amprenta locală prin creşterea numărului de angajaţi şi a resurselor locale, valorificând centrele regionale (GSC şi ASSC) şi investind în comunităţile locale, prin parteneriate cu universităţile din România şi prin crearea de programe de internship, cu perspective pe termen lung.

  • Are experienţă de peste zece ani în telecom, iar acum este responsabilă pentru dezvoltarea viziunii şi a strategiei Orange România

    Andreea Ioniţă lucrează pentru Orange România din ianuarie 2013 în poziţia de strategy & program management director. A absolvit Academia de Studii Economice, secţia Finanţe-Bănci, a urmat cursurile programului masteral în managementul afacerilor şi a participat la cursuri de specializare în cadrul unor instituţii precum International Institute for Management Development (IMD), Elveţia, Boston University Management School, SUA, IESE Business School Barcelona, Spania şi Asia-Pacific Leadership Development Institute Beijing, China.

    Cu o experienţă de peste zece ani în domeniul telecom, atât în România, cât şi în Marea Britanie, Suedia şi în câteva ţări din Africa, este responsabilă pentru dezvoltarea viziunii şi strategiei Orange România prin colectarea şi prelucrarea informaţiilor din toate liniile de business ale organizaţiei. Acest lucru implică analiza tendinţelor şi mişcărilor pietei, a schimbărilor la nivel de reglementare, a noutăţilor tehnologice. Mai exact, rolul ei este să integreze informaţiile relevante într-un plan strategic pe o perioadă de trei-cinci ani şi să se asigure că implementarea lui are loc într-un context optim pentru companie.

    Obţinerea primului job în afara ţării, în 2007, în calitate de group public policies advisor la Vodafone Group în Marea Britanie şi acceptarea într-un program de management internaţional, fiind selectată dintre 2.000 candidaţi din toată lumea, sunt printre principalele realizări de până acum. Spune că întoarcerea în ţară, după cinci ani la Ericsson şi Vodafone, a fost cea mai grea decizie din carieră, pe care însă nu o regretă. 

  • CE analizează angajamentele prin care operatorii telecom vor să scape de investigaţia Concurenţei

    Dacă propunerile vor fi acceptate de Concurenţă, după avizarea acestora de către Comisia Europeană, atunci investigaţia în care operatorii de telefonie mobilă sunt pasibili de amenzi de până la 10% din cifra de afaceri va înceta.

    “Ca parte a procedurii deschise în aprilie 2011 de Consiliul Concurenţei împotriva tuturor operatorilor de telefonie mobilă pentru potenţial abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciului de terminare a apelurilor în propria reţea de telefonie, Consiliul a acceptat în iulie 2015 angajamentele propuse de Orange România. O decizie a Consiliului care să aprobe angajamentele propuse va pune capăt acestor proceduri”, se arată în raportul financiar al grupului francez Orange, publicat marţi.

    Consiliul Concurenţei are în desfăşurare o investigaţie privind un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de fiecare dintre operatorii de telefonie mobilă – Cosmote (în prezent Telekom Romania Mobile Communications), Orange, RCS & RDS şi Vodafone, în propria reţea.

    “Fiecare dintre operatorii de telefonie mobilă din România deţine o poziţie de monopol pe piaţa serviciului de terminare a apelurilor în propria reţea de telefonie. Companiile investigate au propus Consiliului Concurenţei o serie de angajamente care să înlăture îngrijorările concurenţiale ce au condus la declanşarea din oficiu a investigaţiei privind o posibilă discriminare în ceea ce priveşte nivelul tarifului pentru serviciul de terminare a apelurilor la punctele mobile ale reţelei individuale (a fiecărui operator mobil)”, potrivit Consiliului Concurenţei.

    Îngrijorările concurenţiale se referă la faptul că cei patru operatori practicau tarife diferenţiate de terminare a apelurilor în funcţie de originea acestora (apeluri iniţiate şi terminate în aceeaşi reţea, respectiv apeluri iniţiate într-o reţea şi terminate în altă reţea). Acest lucru poate conduce la prejudicierea consumatorilor care vor plăti tarife mai mari şi poate afecta mediul concurenţial din acest domeniu prin limitarea dezvoltării reţelelor mai mici, menţinerea artificială a cotelor pe piaţa de retail şi afectarea migrării utilizatorilor către alte reţele, notează Consiliul.

    Propunerile de angajamente formulate de companiile implicate în investigaţie au fost supuse dezbaterii publice pe site-ul instituţiei. În prezent, acestea sunt în analiza Comisiei Europene, urmând ca în perioada următoare aceasta să comunice opinia sa autorităţii române de concurenţă.

    Orange s-a angajat să nu discrimineze/diferenţieze între nivelul tarifelor pentru serviciile de terminare a apelurilor la puncte mobile furnizate de companie la nivel de gros şi tarifele pentru serviciile de terminare la puncte mobile auto-furnizate. Aplicarea angajamentului ar urma să fie monitorizată pe o perioadă de trei ani.

    Consiliul Concurenţei va stabili, ulterior deciziei CE, dacă va accepta sau nu angajamentele propuse de companii, a anunţat autoritatea de reglementare, răspunzând unor întrebări MEDIAFAX.

    “Angajamentele” reprezintă o procedură excepţională şi o soluţie mai rapidă la care se recurge în anumite situaţii atât pentru a stopa o practică anticoncurenţială, cât şi pentru a preveni apariţia unor practici similare, notează Consiliul.

    Dacă angajamentele sunt acceptate de Consiliul Concurenţei, punerea în practică a acestora este monitorizată de autoritatea de concurenţă sau de către un mandatar desemnat în acest sens. În cazul neîndeplinirii angajamentelor, compania poate fi sancţionată cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri realizată în anul anterior aplicării sancţiunii. Pe parcursul procedurii Consiliul Concurenţei poate redeschide la cerere sau din oficiu investigaţia, dacă se constată anumite nereguli.

    Într-un caz similar, Consiliul Concurenţei a amendat în februarie 2011 operatorii de telefonie mobilă Orange şi Vodafone cu suma de 268,33 milioane de lei (63 milioane de euro) pentru abuz de poziţie dominantă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a retrimis în iunie spre rejudecare dosarul în care Orange a contestat amenda din februarie 2011, decizia fiind similară celei luate şi în cazul Vodafone, în aprilie.

  • Exoticul miliardar care “devorează pe tăcute” piaţa telecom din Europa

    Patrick Drahi, un miliardar de origine marocană cu cetăţenie franco-israeliană şi reşedinţa în Elveţia, şi-a construit un imperiu internaţional în ton cu rădăcinile sale exotice, scrie The Telegraph.

    Compania sa de telecomunicaţii, Altice, îşi are sediul în Luxembourg, este listată în Amsterdam şi deţine active în Franţa, Belgia, Portugalia şi alte colţuri mai îndepărtate ale lumii, cum ar fi Republica Dominicană.

    În ultimii ani, miliardarul, apărut parcă de nicăieri, a devenit o forţă redutabilă concurând umăr la umăr cu cei mai mari jucători într-o perioadă în care industria este cuprinsă de febra tranzacţiilor.

    Citeşte mai multe despre imperiul construit de Drahi