BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • 5 poveşti diverse despre vin, auzite la Ambasada României în Italia

    Premii la concursuri internaţionale care atestă calitatea vinului românesc, investiţii în tehnologie care fac producţia românească similară competitorilor din Bordeaux sau Toscana, cât şi dezvoltarea tot mai mult a segmentului de enoturism – toate acestea ar fi irelevante în obiectivul de internaţionalizare al producătorilor români de vin fără poveştile cramelor din România. La cel mai recent eveniment organizat în cadrul programului Deschidem Vinul Românesc al Carrefour, axat pe creşterea notorietăţii celor mai bune vinuri româneşti şi găzduit, de această dată, de Ambasada României în Italia, câţiva dintre promotorii vinurilor româneşti peste hotare şi-au demonstrat şi talentul de povestitor.

     

    O poveste contabilicească

    Iniţial nu mi-am dat seama de ce figura lui Marcel Vulpoi îmi era familiară – am realizat apoi că îl întâlnisem în trecut într-un cu totul alt context: o conferinţă de presă despre Vulpoi & Toader Management, firma sa de contabilitate, cu un articol rezultat în revistă şi intitulat pe site-ul nostru „Antreprenorul care şi-a început afacerea într-o garsonieră, iar acum face 2,7 milioane de euro pe an”. Businessul lui din contabilitate generează venituri anuale de circa 6 milioane de euro acum şi Marcel Vulpoi este, în continuare, şi profesor de contabilitate în cadrul Academiei de Studii Economice. 

    Vinul însă pare a fi cea mai nouă pasiune a sa, iar dacă ar fi să îi descriem responsabilităţile actuale în compania pe care o reprezintă din acest domeniu, acelea ar fi de „maestru de ceremonii”, rol în care l-am cunoscut şi la Ambasada României în Italia, împărţind cu mândrie din vinul inspirat de numele său – Opus Fabula. Acesta este, de altfel, cel mai scump vin din portofoliul Gramofon Wine. „Cultivăm pe 25 de hectare şase soiuri, din care rezultă 15 etichete, împărţite în patru game, de la entry level spre premium. Oppus Fabula înseamnă opusul fabulei  –  pe mine mă cheamă Vulpoi – şi vinul, demidulce, este unul dintre cele mai scumpe vinuri româneşti. Varianta de jumătate de litru costă 200 lei, iar cea de 750 ml, 500 lei. În prezent nu le vindem nicăieri, pot fi achiziţionate doar de la noi – nici nu le-am promovat prea mult, că sunt foarte puţine sticle.”

    Cum a ajuns însă Marcel Vulpoi să denumească vinuri, în cei câţiva ani de la cel mai recent interviu cu BUSINESS Magazin? „În urmă cu trei-patru ani, eu n-aveam nicio treabă cu acest domeniu. Am investit însă în cramă şi am preluat 50% din acest business. Asociatul meu se numeşte Marcel Pascu şi cântă în Bucharest Jazz Orchestra – lui îi place muzica, aşa a fost creată denumirea brandului, de exemplu.” Totuşi, felul în care el a ajuns să se implice în dezvoltarea Gramofon Wine este o poveste contabilicească: „Asociatul meu spunea că nu găsise niciun contabil care să se priceapă la agricultură, contabilitatea în agricultură fiind una extrem de specifică. «Chiar dacă ai o cifră de afaceri mică, contabilitatea e grea, motiv pentru care te costă 1.000 de euro plus TVA.» Preţul era cam mare, aşa că am agreat să primim vin în fiecare lună de 1.000 de euro plus TVA”.

    Plantaţia a fost înfiinţată în 2009-2010, dar prima producţie „serioasă”, spune Vulpoi, a fost în 2015-2016; intrarea sa în business fiind în 2019. „În decembrie 2018, din joacă, am făcut un vin pe care l-am numit Vinu’ Lu’ Vulpoi, pe care l-am oferit  drept cadou clienţilor din zona de contabilitate. Ei m-au sunat, am primit telefoane şi de la restaurante bune – apoi mi-a venit ideea asocierii, 50%-50%, în care asociatul meu să se ocupe  de producţie, el cu munca, iar eu cu distracţia – cam aşa a început povestea”, spune Vulpoi, mai în glumă, mai în serios. Glumeşte şi în legătură cu felul în care s-a acomodat cu noul domeniu: „Primul an, în care am ajuns şi eu la cramă, mi-am spus că vreau să merg şi eu cu băieţii de la firmă la cules – s-a făcut linişte şi mi s-a spus că mai întâi trebuie să testăm zahărul, un concept cu care nu eram familiar. Am aflat că acum culesul se face în funcţie de analize, nu e ca la ţară, când ai un weekend liber să mergi la cules – acum e vorba despre ştiinţă, tehnologie – şi am investit mult în tehnologie, circa 1 milion de euro doar în ultimii patru ani.”

    Printre cele mai recente investiţii făcute acolo se numără cele direcţionate în locuri de cazare: „Am făcut nişte mici case acolo; eu sunt pe principiul trial and error: am luat cinci căsuţe, le-am plantat în vie, am vrut să testez piaţa, iar asta se întâmpla anul trecut, în aprilie. Au fost bine primite, drept urmare acum facem 16 camere într-un cămin de muncitori care exista acolo din perioada comunistă şi pe care acum vrem să îl renovăm.” Şi-au propus să finalizeze cele 16 camere până la finalul anului şi să direcţioneze în acestea circa 500.000 de euro. Ce planuri mai are? În primul rând, să se distreze, şi aici menţionează evenimentele tematice Gramofon Jazz and More: „Uneori fac eu grătarul, îmi place să îi determin pe oameni să se simtă bine. Scopul meu nu este să fac volume. Primul mit pe care l-am auzit şi care mi se pare absolut greşit este: ca să fie treaba bună, trebuie să ai 100 de hectare, or eu investesc în brand acum, şi la petrecerile acestea eu sunt pe break-even, dacă nu în minus cu câteva sute de euro, însă oamenii care vin acolo sunt cei mai buni ambasadori, au parte de plăcerea aceasta a descoperirii, toţi cumpărăm nişte experienţă şi nişte poveşti. Din punctul de vedere al dezvoltării businessului, vrem să ducem povestea aceasta de enoturism mai departe. Vrem să ne concentrăm pe turism şi pe construirea unui brand, asta îmi doresc eu”.   

    „Din punctul de vedere al dezvoltării businessului, vrem să ducem povestea aceasta de enoturism mai departe. Vrem să ne concentrăm pe turism şi pe construirea unui brand, asta îmi doresc eu.”

    Marcel Vulpoi, asociat Gramofon Wine​

     

    De la boierul Negruzzi la supermarketul american

    Rareş Florea, CEO la Domeniile Avereşti, îşi începe povestea cu istoria Domeniilor, a căror plantaţie a fost făcută undeva în 1974:  primul oenolog al acesteia a fost un francez, care a adus la Huşi soiurile Sauvignon Blanc, Aligoté şi Cabernet Sauvignon – iar de atunci, soiurile acestea s-au aclimatizat. Tatăl soţiei sale a cumpărat în 2005 businessul, care se numea pe atunci Crama Avereşti şi avea mult mai puţine hectare în portofoliu. În 2010 a început replantarea, parte datorită fondurilor europene, iar acum se mândresc cu statutul de cel mai mare producător de Busuioacă de Bohotin din România şi singurul producător de Zghihară de Huşi – un soi autentic românesc, care creşte doar acolo.

    De altfel, acesta este cunoscut şi ca fiind vinul preferat al lui Nicolae Ceauşescu, cât şi de medici şi de cei care preferă un vin mai sănătos,  având un conţinut foarte scăzut de zahăr. „Fiind singurul producător al acestui soi, l-am dus cumva atât în partea de entry level, cât şi la super-premium şi îl vindem în 15-17 ţări”, explică Florea. Domeniile Avereşti au început exporturile în urmă cu aproximativ trei ani, atunci când el s-a alăturat companiei după experienţa Fitbit: era country manager în cadrul Vector Watch (start-up-ul înfiinţat de Andrei Pitiş – n.red.), ulterior ei au vândut Vector Watch către Fitbit şi a rămas pentru o perioadă country manager pentru Europa de Est al Fitbit, însă după vreo doi ani şi jumătate s-a alăturat afacerii de familie. „Am început treptat să exportăm, iar exporturile înseamnă undeva la 5% în ceea ce priveşte vinul, cu obiectivul să ajungem la 10% anul acesta. Pe măsură ce compania creşte, acest 10% este greu de atins: într-un an bun producem 6 milioane de litri, dar capacitatea de stocare e de undeva la 8 milioane de litri”, detaliază el.

    De asemenea, spune că în Domeniile Avereşti există cea mai modernă unitate de vinificaţie din România, aceasta fiind şi cel mai recent inaugurată, rezultatul unei investiţii de peste 9,5 milioane de euro.  Include, de pildă, tancuri din oţel inoxidabil care pot acomoda circa 100.000 de litri şi care asigură o calitate uniformă a vinului. Cea mai mare piaţă de export pentru ei este Spania, însă lucrurile pare că se vor schimba, datorită unui contract în prag de concretizare cu lanţul de hipermarketuri americane Costco, răspândit în peste 560 de unităţi în State şi unde se vor duce, de această dată, cu soiuri internaţionale, cum ar fi Sauvignon Blanc.

    De ce i-au ales americanii? „La un  târg din Amsterdam, am fost singurul Sauvignon cu medalie de aur, aşadar, da, contează târgurile, de aceea este importantă şi prezenţa noastră aici. Trebuie să fii consecvent, mergem la tot ce înseamnă târguri internaţionale. Trebuie să te vadă clientul că eşti acolo, că exişti ca cramă şi, mai important, ca ţară, trebuie să ai până în 10 crame care participă constant la târguri; ei trebuie să se obişnuiască cu ideea că România este o ţară producătoare de vin şi apoi o ţară exportatoare de vin.” De asemenea, un alt aspect important subliniat de el este că „trebuie să ai calitate în fiecare an”. Nu oferă foarte multe detalii despre preţul produselor din State, însă mărturiseşte că acestea se vor numi Sauvignon Blanc de România – Classic Cruise şi vor avea un ambalaj special – sticle atipice, de 0,375 ml, care vor fi vândute într-un pachet de şase. Anul trecut, Domeniile Avereşti au înregistrat o cifră de afaceri de 24 de milioane de lei, fără TVA, iar pentru anul în curs, Rareş Florea previzionează o creştere de peste 20%. În ceea ce priveşte turismul, şi ei şi-au propus să investească în această direcţie, mai exact în renovarea conacului boierului Negruzzi de la Avereşti: „Încet, încet, îi vom reda gloria de altădată – într-un an, maximum doi, vor putea fi făcute vizite la cramă şi vom asigura şi cazare”. Investiţia totală în Avereşti depăşeşte 33 de milioane de euro, din 2005 şi până în prezent, singurul acţionar al companiei fiind socrul său, Constantin Duluţe.

    Rareş Florea este de părere că majoritatea producătorilor de vin caută să creeze şi să ducă mai departe brandul de ţară al României în materie de vinuri şi că principalul avantaj competitiv ţine de calitate: „În ultimii 20 de ani, vinul românesc a crescut foarte mult, consumatorul este din ce în ce mai educat, premiile pe care vinurile româneşti le iau la concursurile internaţionale sunt din ce în ce mai multe şi mai importante. Soiurile acestea româneşti nu le are nimeni – reprezintă şansa noastră să fim propulsaţi pe plan internaţional. Noi avem nişte soiuri locale versatile şi foarte uşor de înţeles – vine o generaţie din urmă pe care ar fi bine şi sănătos să o îndreptăm către un consum responsabil de alcool, să consume, dacă vreţi produse corecte, făcute cu simţ de răspundere – or aceasta este direcţia în care credem noi că se vor putea dezvolta vinurile, nu înspre un produs fancy, greu de accesat, ci înspre unul uşor de înţeles pentru toată lumea.”    

    „Noi avem nişte soiuri locale versatile şi foarte uşor de înţeles – vine o generaţie din urmă pe care ar fi bine şi sănătos să o îndreptăm către un consum responsabil de alcool, să consume, dacă vreţi produse corecte, făcute cu simţ de răspundere – or, aceasta este direcţia în care credem noi că se vor putea dezvolta vinurile, nu înspre un produs fancy, greu de accesat, ci înspre unul uşor de înţeles pentru toată lumea.”

    Rareş Florea, CEO, Domeniile Avereşti

     

    O poveste româno-franceză despre dragoste şi vin

    „Istoric vorbind, cred că suntem prima cramă privată din România, cu o istorie care începe în 1994. Suntem fondaţi de un conte corsican, Guy Tyrel de Poix se numeşte fondatorul nostru şi este soţul mamei – că aşa am ajuns eu în poveste”, îşi începe Paul Badea, pe a cărui carte de vizită scrie acum „Owner”,  povestea despre S.E.R.V.E. sau, mai pe larg,  Société Euro Roumaine de Vins d’Exception. El este unul dintre cei cinci moştenitori ai businessului din vin al familiei contelui De Poix, alături de sora sa, cât şi de cei patru fraţi vitregi francezi. „Guy are patru copii, ai lui, mama are doi copii – noi ne-am întâlnit prima dată atunci, în 1994-1995, atunci când s-au întâlnit şi ei şi ne-am tot văzut de atunci: ei făceau vacanţele aici, noi acolo şi ne-am  înţeles absolut natural, ne-am prietenit şi am rămas aşa, am fost foarte uniţi, mai ales când l-am pierdut pe Guy.”

    Guy Tyrel de Poix făcea parte dintr-o familie veche de vinificatori, cu origini nobile şi care deţine un domeniu în Corsica: „Venea dintr-o familie nobiliară, dar era un spirit liber – a fost la Woodstock în 1969, avea nişte poveşti foarte interesante de acolo şi de atunci cred că şi-a dorit să îşi facă propria lui cramă. S-a gândit că Noua Zeelandă, Chile sunt un pic departe, motiv pentru care a venit în România, unde  a cunoscut-o pe mama mea, au căutat îndelung, apoi l-au găsit pe Aurel, care în 1994 făcuse o Fetească Neagră absolut extraordinară.” Contele s-a îndrăgostit de acest soi, iar restul este istorie: s-au hotărât să recreeze Feteasca Neagră şi a durat 20 de ani să reproducă, sistematic, prin proceduri şi cu ajutorul echipelor „ce le-a dat Dumnezeu atunci”.  În 2014 s-a bifat această misiune şi au avut primul soi autentic românesc cu peste 90 de puncte Parker. Din păcate însă, fondatorul cramei nu a mai fost în viaţă să se bucure de acest succes: „Acolo s-a închis un ciclu şi am intrat noi, generaţia nouă, în business – fraţii mei «franţuzeşti», cum le spun eu – în Corsica, eu cu sora mea aici şi începem cumva să deschidem ciclul al doilea”. Acum, exploatează 60 de hectare, la Dealu Mare şi Cogealac, însă vinifică doar Dealu Mare. S.E.R.V.E. cultivă în prezent „cam toate soiurile tradiţionale”, fie că vorbim despre Cabernet sau Merlot când vorbim despre vinurile roşii, Sauvignon Blanc, albe, în ceea ce priveşte soiurile internaţionale, cât şi Feteasca Albă şi câteva dintre tămâioase dacă vorbim despre soiurile româneşti. Ca game, au trei stiluri, cu mai multe etichete, cu denumiri mai ales în engleză, fiindcă se adresează unui public european. „Funcţionăm ca un butic de export –  ne adresăm partenerilor pe care îi cunoaştem personal – scopul meu este ca şi copiii mei să discute tot cu copiii lor.”

    35% din producţie merge la export, iar în principiu pieţele principale de export sunt Belgia şi Canada, fiind vorba mai ales pieţe francofone cele pe care exportă,  având în vedere istoricul lor. Sora sa, care a început să se implice şi ea în business, deschide acum piaţa pentru ei în Anglia.  În România sunt prezenţi în toate canalele, fie că vorbim despre mari retaileri, magazine de specialitate, cât şi HoReCa. Creşterea cea mai mare o au însă online şi când vine vorba de magazinele de specialitate. Investiţii recente? „În cramă în principiu, aceea a fost concentrarea principală, noi nu am investit deloc în marketing, sunt primii doi ani în care începem să comunicăm, din cauză că e nevoie, piaţa nu este saturată, dar aglomerată, mai ales când vine vorba de importurile româneşti – astfel că este nevoie să comunicăm ca să rămânem relevanţi.” Mare parte din investiţii au fost concentrate în glamping, în ecoturism. Au un proiect în mai multe faze, axat pe construcţia unui „biosătuc”: „Vrem să facem simularea unui sat, din punct de vedere geografic, cu un centru al satului, în vie chiar, iar ceea ce vrem să promovăm este relaţia cu natura. Eu sunt din domeniul auto, dar m-a atras domeniul vinului fiindcă am realizat că tot universul este aici – de la cum se naşte strugurele acela, până la cum vinifici şi cum acţionează drojdia în tot acest proces. Suntem încă în faza de proiect şi construcţie, dar scopul acesta este, să simulăm şi modul acesta vechi al oamenilor de a se aduna – dar şi partea aceasta de biologie, proiectul este un soi de celulă, cu generare de energie”.  O primă fază a proiectului va fi finalizată în această toamnă şi va presupune realizarea a 10 corturi, ulterior, în următorii 4-5 ani, vor construi şi domuri din polimeri. Până atunci, realizează evenimente practice, în care turiştii au posibilitatea să îşi asambleze propriul vin. Cifra de afaceri a S.E.R.V.E. fost de aproximativ 3 milioane de euro anul trecut, iar anul acesta previzionează o creştere de 10%.  „Noi suntem în situaţia de a fi îndeplinit viziunea pe termen lung a fondatorului – acum nu vrem să ne propunem altceva decât să fim cât se poate de autentici, în respectiva viziune – ce a făcut el a fost să se înrădăcineze foarte puternic în tradiţie, dar să inoveze conform spiritului şi sufletului lui.”

    „Noi suntem în situaţia de a fi îndeplinit viziunea pe termen lung a fondatorului – acum nu vrem să ne propunem altceva decât să fim cât se poate de autentici, în respectiva viziune – ce a făcut el a fost să se înrădăcineze foarte puternic în tradiţie, dar să inoveze conform spiritului şi sufletului lui.”

    Paul Badea, Owner,  S.E.R.V.E.

     

    LVMH de România: Vintruvian Estates

    Vintruvian Estates deţine patru crame în România, una este în nordul dobrogei, la Sarica Niculiţel, unde este produs brandul Caii de la Letea, a doua este Crama Histria, tot în Dobrogea, undeva mai la sud – la Cogealac, a treia este crama din Dealu Mare, Prince Matei, iar o a patra este o achiziţie recentă, în Drăgăşani: „Am cumpărat de la un italian o cramă care se numeşte Menini”.

    Marius Iliev, CEO-ul companiei, spune însă că pentru ei este mai puţin importantă suprafaţa, 970 de hectare pe care le deţin acum, ci contează mai mult dispersia culturilor. „Nu suntem axaţi pe volume, ci pe vinuri premium, pentru noi este important unde sunt amplasate aceste suprafeţe. Cea mai importantă este Sarica Niculiţel, unde produc brandul Caii de la Letea – cel mai mare brand din punctul de vedere al volumelor. „În Dobrogea, noi suntem cunoscuţi pentru soiul Aligoté, care este de fapt un soi internaţional, iar noi suntem lideri mondiali în zona premium pe acest soi, vindem mai mult decât oricine altcineva vinuri premium din soiuri Aligote, care este din ştiinţa noastră cam singurul soi internaţional în care România se plasează într-un loc important la nivel mondial, cum se întâmplă, de exemplu, cu unele vinuri franţuzeşti care se vând în Argentina – de exemplu, Malbecul”, detaliază Iliev.

    Concentrarea lor este pe soiuri româneşti, în general: „Avem Feteasca Neagră ca soi important, iar în Dobrogea facem o Fetească total diferită faţă de cea făcută în Dealu Mare; în ultima vreme punem accentul pe un soi numit Băbeasca Neagră pentru Dobrogea – care a fost cândva cunoscută pentru acest soi. De asemenea, punem accentul pe Negrul de Drăgăşani, cât şi, un alt soi foarte specific acelei zone, Crâmpoşia selecţionată – am făcut această achiziţie pentru că acea cramă avea plantaţii cu aceste soiuri şi avea o poziţie importantă în piaţă cu acele soiuri.” Peste 90% din vinurile produse rămân în România, dar această situaţie este pe cale să se schimbe: „Vrem să se schimbe, acesta fiind şi motivul prezenţei noastre aici, cât şi la multe evenimente care se organizează similare – pentru a impulsiona exportul de vinuri – şi acest lucru începe prin a crea notorietate pentru vinurile româneşti – acel brand de ţară pe care îl dorim cu toţii, dar care deocamdată este în lucru”. Exportă până acum în Polonia, China, chiar şi Malaysia, Belgia, Spania, Italia (indirect, prin revânzători).

    Valoarea businessurilor cumulate este de aproximativ 20 de milioane de euro, în condiţiile în care au început această activitate de la zero acum şapte ani: „La Sarica Niculiţel am cumpărat o firmă care se afla aproape în insolvenţă şi am continuat apoi să facem achiziţii, am cumpărat Prince Matei  în 2019, de la Vinarte, am cumpărat acum trei săptămâni, o lună, încă două crame, crama Histria şi crama Menini”. Marius Iliev nu dezvăluite valoarea tranzacţiilor recente, însă spune că acestea sunt de ordinul milioanelor de euro.

    „În general, cam în orice piaţă poţi să intri cu ajutorul preţului, vânzând la preţuri foarte mici, dar apoi este foarte greu să te repoziţionezi – nu e totul să vinzi, ci să vinzi în segmentul care te interesează, ca să poţi să construieşti.”

    Marius Iliev, CEO, Vintruvian Estates

    „În primul rând, vrem să consolidăm toate aceste afaceri: am cumpărat de multe ori companii care aveau o poziţie importantă, de exemplu viticola Sarica Niculiţel, despre care noi am considerat că se află într-o zonă cu potenţial foarte bun – avea o plantaţie care era într-o stare mai proastă şi am început un proces investiţional care înseamnă, în aceşti ani, peste 40 de milioane de euro. Tot acest program este în curs de a-şi arăta efectele – multe dintre plantaţiile pe care le-am făcut sunt încă pe rod.”

    Pe de altă parte, adaugă el, strategia lor este să dezvolte branduri şi, până când plantaţiile ajung să rodească, mai au nevoie de încă câţiva ani.  În prezent, vând undeva la la 4 – 5 milioane de litri de vin pe an, nu totul în zona premium, dar şi-au propus să crească această cantitate: „Sper să ne ducem doar în zona premium, la 7-8 milioane de sticle în următorii 4-5 ani. Desigur că, întotdeauna, când propui cantităţi mari de vin, eşti obligat să produci şi vinuri din alte categorii, dar ele sunt mai mult ca un efect colateral”. Cel mai vândut brand al lor este Caii de la Letea, iar din gamele Caii de la Letea, soiul Aligoté este cel mai popular: „Din păcate, businessul de vin este unul în care, dacă te grăbeşti, pierzi, adică pierzi calitate şi atunci, când ai o strategie de premium, ultimul lucru pe care vrei să îl pierzi este imaginea de calitate, deci nu ne grăbim. Cred foarte mult în Băbeasca Neagră ca potenţial, apoi în Negru de Drăgăşani, Crâmpoşia, Fetească Albă, toate acestea sunt soiuri cu care avem planuri destul de importante. Aligotéul rămâne pentru că începem să avem cu acesta succes şi la scală internaţională”.

    În ceea ce priveşte planurile de extindere, spune că pentru ei toate ţările sunt importante, dar o ţară care are potenţial foarte mare este Statele Unite : „Am început deja să exportăm acolo – în general, începem pe zona HoReCa în Statele Unite – cu siguranţă că la un moment dat vom începe şi cu retailul, dar deocamdată avem un importator acolo”.

    Au ajuns şi în Bologna, unde sunt prezenţi în reţeaua Carrefour şi, de asemenea, în Kaufland şi în alte reţele, dar prin intermediari, apoi, în Regatul Unit, unde încep acum o vânzare către un importator care va lucra aproape exclusiv pentru vinurile lor, momentan pentru HoReCa. „În general, cam în orice piaţă poţi să intri cu ajutorul preţului, vânzând la preţuri foarte mici, dar apoi este foarte greu să te repoziţionezi – nu e totul să vinzi, ci să vinzi în segmentul care te interesează, ca să poţi să construieşti.” Anul care a trecut a fost unul bun, cu creşteri spectaculoase şi în continuare bune, dar se simte totuşi o anumită lentoare: „Noi suntem cumva peste bugetul pe care l-am prevăzut, suntem o firmă căreia nu îi plac creşterile lente, până acum am reuşit să creştem rapid. Nu sunt nemulţumit, dar simt că există această lentoare mai ales pe segmentul vinurilor entry level, unde vedem scădere a cererii: cred că motivul principal este o oarecare creştere a preţurilor”. Adaugă că toată industria s-a confruntat cu creşteri de costuri, care au reprezentat mult pentru consumatorul de entry level: „Pentru că nu ne concentrăm pe entry level, noi nu am crescut foarte mult preţurile, ci cu 7-8-10% la anumite produse, dar aud de la unii colegi că au scăderi, nu creşteri mai mici şi că au crescut preţurile cu mult mai mult, cu 15%. Încă este o creştere, dar minusculă, pe premium suntem peste buget în momentul de faţă”.

    L-am întrebat pe Marius Iliev dacă au o strategie similară cu a lui Louis Vuitton, care pare să cumpere companii aflate în dificultate: „Ei au cumpărat în general companii care aveau branduri foarte puternice, criteriul lor nu a fost neapărat să găsească o companie care să se găsească în dificultate financiară – au căutat ceva care să aibă valoare şi pe care ei, prin raţiuni suplimentare, să o ducă mai departe şi să o asocieze cu acest portofoliu de luxury brands pe care îl au. Acest lucru încercăm să îl facem şi noi nefăcând achiziţii doar de dragul de a creşte numărul de hectare, ne uităm după potenţialul de creştere al unei companii”.

     

    Ambasadorul vinurilor româneşti peste hotare

    Marinela Ardelean, international wine expert şi ambasadorul programului Deschidem Vinul Românesc realizat de Carrefour, este unul dintre artizanii acestor întâlniri internaţionale dintre producătorii români de vin şi potenţialii lor viitori clienţi de peste hotare – la Roma,  la evenimentul de la ambasadă de pildă, era atât de implicată în rolul de liant între producătorii români de vin şi invitaţii evenimentului încât am realizat interviul cu ea ulterior, în scris. Autoare a „The Wine Book of Romania”, ea vorbeşte de potenţialul vinului de peste un deceniu – în 2016, de pildă, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin, spunea că se aşteaptă ca în 2036 România să fie în top trei jucători din industria vinului european, alături de Franţa şi Italia, atunci când vine vorba de excelenţă.

    Cum stau lucrurile acum? „Primii paşi sunt cei mai grei, dar începem să-i facem. Am avut câteva evenimente internaţionale deja, la New York, la Mundus Vini, la Milano, iar acum am încheiat al doilea eveniment de la Roma. Înainte să alergăm, învăţăm să mergem, iar pentru asta trebuie să învăţăm să stăm în picioare. În această metaforă, aş spune că suntem în punctul în care învăţăm să stăm în picioare. Mai cu sprijin, mai fără, ne aventurăm spre primii paşi”, a răspuns ea de această dată. Din păcate, observă Ardelean, primul obiectiv de pe traseul consacrării vinului românesc este ca lumea să afle că facem vin, un fapt uitat în ultimele (destul de multe) decenii. „Medaliile de la concursurile internaţionale şi evenimentele de genul celui petrecut pe 5 mai la Ambasada României la Roma au fost de natură să îi informeze pe oameni că România face vin, ba chiar vin bun. Nu toţi au aflat, încă, dar ne apropiem de acea masă critică necesară pentru a organiza evenimente mai mari, pentru a atrage consumatorii de zi cu zi şi pentru a avea adresabilitate într-o campanie coerentă. Pentru că nu poţi anunţa în magazine şi restaurante un lucru despre care lumea nu ştie că există.”

    Evenimentul de la Ambasada României din Italia a fost organizat în contextul în care Excelenţa Sa doamna Gabriela Dancău a înţeles ce tezaur reprezintă vinul românesc, ce potenţial are şi cum ar putea fi folosit ca brand de ţară. „Este pentru prima dată când se organizează un eveniment de degustare de vinuri în ambasada României în Italia, iar dacă noi am avut succes aici, în ţara care îşi dispută de decenii cu Franţa locul de cel mai mare producător de vin din lume, atunci vă puteţi imagina ce impact am putea avea în ţările care nu produc vin… Scopul, aşa cum am precizat mai devreme, este de a creşte notorietatea vinului românesc în rândul factorilor de decizie – antreprenori HoReCa, diplomaţi, jurnalişti şi personalităţi formatoare de opinie.”

    „Medaliile de la concursurile internaţionale şi evenimentele de genul celui petrecut pe 5 mai la Ambasada României la Roma au fost de natură să îi informeze pe oameni că România face vin, ba chiar vin bun. Nu toţi au aflat, încă, dar ne apropiem de acea masă critică necesară pentru a organiza evenimente mai mari, pentru a atrage consumatorii de zi cu zi şi pentru a avea adresabilitate într-o campanie coerentă. Pentru că nu poţi anunţa în magazine şi restaurante un lucru despre care lumea nu ştie că există.”

    Marinela Ardelean, international wine expert, Ambasador al programului Deschidem Vinul Românesc

    În ceea ce priveşte rezultatele programului Deschidem Vinul Românesc (DVR), primul program naţional dedicat producătorilor şi consumatorilor, printre acestea se numără atenuarea efectelor pandemiei: „Fără DVR, pandemia ar fi fost mult mai dificilă, până la câteva potenţiale scenarii potenţial dezastruoase. Au fost companii care, în condiţiile în care restaurantele şi barurile au fost închise, au pierdut 60-80% din vânzări. Dar DVR este mai mult de atât, cred că cel mai bine se vede în secţiunea Exclusiv, unde nu există decât vinuri oferite de fiecare producător în exclusivitate pentru acest program. În acele vinuri se simt şi pasiunea pentru vin, şi dragostea faţă de loc, de terroir, şi încrederea că acest program poate reprezenta acel vin”.

     

    Ce urmează?

    Din punctul de vedere al Marinelei Ardelean, cu ajutorul companiilor specializate în tehnologii moderne, al băncilor şi al fondurilor europene, cramele din România întrunesc, în cea mai mare parte, standardele internaţionale de producţie – de la igienă la vase de fermentare, la clădiri şi la managementul podgoriilor. „Următorul pas este investiţia în turismul vinicol, care a început să se dezvolte, dar este departe de a acoperi nevoile consumatorilor. Pensiuni, hoteluri, spaţii de degustare, somelieri sau oameni care să spună povestea vinului, infrastructură pentru un acces rezonabil ca timp şi efort… Aici va mai dura o vreme, dar cred că producătorii ştiu deja că este o investiţie necesară.”

    Marilena Ardelean observă că nume grele din Bordeaux până în Napa Valley vând 60%-80% din producţie turiştilor care vizitează crama, iar cifra lor de afaceri se dublează din turism, dintr-un serviciu adăugat vinului. Din punctul ei de vedere, nu există ţări cu mai multă tradiţie, există ţări cu mai puţine probleme, la nivel istoric: „Facem vin din acelaşi timp cu romanii, poate şi cu grecii, deşi este un pic neclar, ne devansează istoric Georgia şi Armenia, dar nu oricum, ci cu mii de ani. Dar vinul de atunci nu are mare legătură cu vinul de acum, s-au schimbat gusturile, atitudinile, cunoştinţele, astăzi vorbim în termeni de fizică, biochimie, ADN, măsurăm acizi, histamine, proteine, nu mai seamănă cu procesele de acum mii de ani, de încercare şi eroare. Vinul românesc merită iubit pentru că ne poartă sufletul oriunde în lume. Românii sunt iubitori, calzi, ospitalieri, vor mereu să împartă tot ce au mai bun, să îşi «omenească» oaspetele, şi cred că această expresie spune totul”.

    Iar când vine vorba despre propriul mod în care a descoperit vinul – aceasta este o poveste care a început în Italia: „Eu am avut şansa să descopăr vinul în Italia, după ce m-am stabilit aici şi, provenind dintr-o zonă de horincă, din Maramureş, nu avusesem prea mult contact cu această cultură a paharului de vin de la masă, a asocierii de gusturi… Şi, după o vreme, am văzut cum începe să crească vinul românesc, cum apar sticle demne de a fi aşezate lângă suratele lor italiene, într-o competiţie corectă de preţ şi calitate. Doar că vinul înseamnă mult mai mult decât preţ şi calitate sau raportul dintre acestea. Cred că sufletul pe care îl simţi în vinul românesc seamănă cu cel pe care îl simţi în vinul italian. Este o înfrăţire, o îngemănare dincolo de cuvinte.”   

  • Cristian Cârjan, eMAG: „Odată ce tehnologia va eficientiza sarcinile repetitive, vom avea mai mult timp şi energie să gândim”

    Cristian Cârjan are 38 de ani şi o experienţă de peste 15 ani atât în retailul online, cât şi în cel clasic. El şi-a început cariera încă din timpul facultăţii, în vânzări, evoluând pe poziţii cu responsabilitate complexă precum cele de Business Unit Manager sau de Director Comercial. Din 2015 face parte din echipa eMAG.

    Cristian Cârjan

    Senior Commercial Director eMAG (Dante International), 38 de ani

    Cifră de afaceri (2022): 7,1 mld. lei

    Profit net: 123,7 mil.  lei

    Număr de angajaţi: 3.309

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030? Mă văd într-o poziţie de senior management, pentru că îmi plac provocările care vin odată cu un rol de coordonare a unor proiecte complexe. Mai mult decât atât, este o mare satisfacţie să lucrez în echipă, alături de colegi, pentru a atinge obiectivele pe care ni le propunem.

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani? Sunt convins că AI ne ajută să înlocuim majoritatea sarcinilor repetitive, care consumă timp, dar cred în continuare că oamenii programează maşinile, nu invers, şi că inteligenţa umană va rămâne superioară, cel puţin pe baza evoluţiei tehnologice de astăzi. În acest context, în care lumea în care trăim este în permanentă schimbare, este responsabilitatea oricui, cu atât mai mult a unui lider, să se dezvolte permanent inclusiv însuşindu-şi cunoştinţe de coding pentru a se adapta cât mai uşor la schimbare şi la noua „limbă” universală. Însă chiar şi cu inteligenţă artificială, principala calitate a unui lider trebuie să rămână inteligenţa emoţională, cea care ne deosebeşte şi ne ajută să construim relaţii interumane şi echipe performante. Inteligenţa emoţională dublată de o bună comunicare şi capacitatea de a coordona aceste echipe cu empatie cred că vor fi abilităţi de care vom avea nevoie şi în acest viitor deloc îndepărtat.

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030? Viteza de schimbare a contextului în care lucrăm va creşte, generaţiile noi acceptă în mod diferit status – quo-ul, iar aceasta va fi o provocare pentru orice business de a menţine implicarea echipelor şi de a putea oferi răspunsuri adecvate la cerinţele clienţilor. Ne aşteptăm ca şi clienţii să acţioneze diferit, cu alte atribute de achiziţie, mai degrabă unele inspiraţionale, legate de lifestyle şi apartenenţă, diferite de cele de brand, fiabilitate sau calitate-preţ de astăzi.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei? Odată ce tehnologia va eficientiza sarcinile repetitive, vom avea mai mult timp şi energie să gândim. Vom putea planifica mai bine şi implementa idei noi, iar datele sunt deja cea mai valoroasă resursă cu care trebuie să învăţăm să operăm astfel încât să ajungem acolo unde ne sunt clienţii.

    5. Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor? Mai este foarte puţin până în 2030 şi tendinţele pe care le vedem încă de pe acum ne fac să întrezărim un viitor apropiat cu digitalizare pe o scară şi mai largă, în care ne vom putea conecta şi mai simplu ca azi. Modul de lucru de la distanţă va fi norma şi normalul, fiind adoptat mult mai mult de business.

    6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg? Ne putem imagina că preselecţia va fi realizată de un sistem AI precum chatboţii de astăzi, iar interviurile se vor desfăşura integral online. Dar cred că vom vedea şi alte modalităţi de a interacţiona, bazate pe realitatea virtuală, de pe dispozitive precum sistemul Apple Vision Pro.    

    BUSINESS Magazin va lansa în curând anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Cristian Cârjan, Senior Commercial Director, eMAG (Dante International), este unul dintre managerii al căror profil va apărea în cadrul acestui proiect.

  • Briza digitalizării din HoReCa: start-up-ul românesc inedit care si-a propus sa revoluţioneze felul în care funcţionează industria restaurantelor

    Un start-up din Cluj-Napoca a pariat încă de dinainte de pandemie pe digitalizarea industriei HoReCa, iar acum soluţiile sale software sunt folosite în peste 500 de unităţi din întreaga ţară, următorul pas major fiind extinderea în afara României. Sub numele eBriza, start-up-ul a atras deja câţiva clienţi din Spania, Ungaria şi Emirate, ţări pe care le analizează pentru planul de extindere, aflat în pregătire pentru momentul în care contextul macroeconomic va fi favorabil. Pe piaţa locală, ţinta eBriza este să îşi crească portofoliul de clienţi cu 20%, iar veniturile cu 50% în 2023.

     

    Expansiunea într-o ţară străină este de ceva timp un subiect foarte important în eBriza. În acelaşi timp nu este un pas uşor de făcut, drept urmare testăm marea cu degetul în diferite direcţii. În acest moment avem clienţi în Ungaria, Spania şi cochetăm cu Dubai. Numărul de clienţi nu este unul semnificativ, deoarece majoritatea ne-au găsit ei pe noi, în online. Acum căutam să ridicăm o nouă rundă de finanţare mai consistentă pentru a ne mări cota de piaţă în România, dar în acelaşi timp şi pentru a activa noi pieţe în afara ei“, a spus Alex Mareş, cofondator şi CEO al eBriza. El a pornit proiectul eBriza împreună cu Cristian Dinescu în 2015, iar până acum, start-up-ul a obţinut finanţări în valoare totală de 500.000 de euro, cumulată din trei runde de investiţii. Cele trei runde de finanţare au avut loc în 2017, 2018 şi 2019, cea mai mare parte a investiţiei totale – 300.000 de euro – fiind obţinută de la Banca Transilvania, alături de care au investit şi fondul de accelerare clujean Risky Business, Marcelus Suciu, fondatorul Marty Restaurants, şi Dan Isai, fondatorul Salad Box. „De atunci însă, nu am mai luat alte investiţii pentru că nu era nici momentul oportun în piaţă ţinând cont de conjunctura economică. Ne dorim însă să luăm o altă rundă de investiţie. Ţinând cont de situaţia foarte bună a firmei, mai exact de ritmul constant de creştere şi faptul că am dovedit că este o soluţie care funcţionează, ne aşteptăm să nu avem o problemă în această direcţie. Aşteptam totuşi să treacă această perioadă incertă din punct de vedere economic, pe plan mondial“, a punctat Mareş. Start-up-ul, care a dezvoltat un sistem POS şi de gestiune în cloud pentru industria HoReCa, a trecut cu bine de perioada de pandemie, aceasta fiind de altfel chiar un motor de creştere pentru businessul eBriza în condiţiile în care din cauza restricţiilor impuse, antreprenorii din HoReCa au fost nevoiţi să găsească soluţii rapide şi uşor de implementat pentru a-şi menţine afacerile pe linia de plutire. „În anul 2020 soluţia eBriza era pregătită din punct de vedere tehnic, însă aveam o problemă de penetrare a pieţei, o piaţă reticentă la schimbare. Pandemia ne-a ajutat foarte mult. Mai exact a ajutat la procesul de onboarding. Brusc, antreprenorii au trebuit să găsească soluţii alternative, pe care să le implementeze repede, şi pe care să le plătească lunar, ţinând cont de incertitudinea pieţei generate de pandemie. Dacă până în 2020 antreprenorul român era obişnuit ca cineva să vina în locaţie ca să instaleze şi să configureze conturi, în timpul pandemiei, nu a avut de ales şi a trebuit să facă toate astea singur. Foarte interesant este faptul că şi-a dat seama că poate. Iar eBriza a fost concepută tocmai în această direcţie – un serviciu online, cu suport online, simplu de utilizat, proactivă şi nu reactivă“, a precizat el.

    Sistemul dezvoltat de echipa eBriza pentru digitalizarea proceselor din industria HoReCa are în prim-plan soluţia de vânzare POS (Point of Sales), la care se adaugă o serie de alte aplicaţii precum aplicaţia pentru gestionarea livrărilor sau cea de gestionare a operaţiunilor.

    „În eBriza avem mai multe verticale foarte importante pentru noi. În primul rând este aplicaţia de vânzare, POS-ul efectiv. În ultimii trei ani am adus foarte multe îmbunătăţiri de performanţă. Am dezvoltat varianta Android pe lângă cea iOS în acest fel standardizând modul în care faci vânzarea în eBriza indiferent de platforma pe care o utilizezi. O altă verticală importantă este partea de livrări. Am integrat toate canalele posibile de livrare direct în POS-ul eBriza: Bolt, Gloria Food, Glovo, Deliverect, Tazz, site-ul personal, comenzi telefonice, ş.a.m.d. Ne mândrim cu această funcţionalitate, deoarece clientul nostru poate opera tot fluxul de livrări doar din tableta eBriza prin câteva «tap-uri». Asta îl ajuta să opereze mai multe comenzi de livrare cu un efort minim din partea angajaţilor“, a explicat Alex Mareş. Soluţia POS eBriza este optimizată pentru a rula pe terminale bancare sau de plată. „Pe scurt, operezi vânzarea prin eBriza direct pe terminalul de plată, unde şi încasezi cu cârdul, totul automatizat. Aici lucram împreună cu mai mulţi colaboratori şi bănci pentru a oferi eBriza embedded pe terminale”, a adăugat el. Care sunt cele mai funcţionalităţi şi soluţii din sistemul eBriza? „Pe partea de gestiune, am adăugat comenzi către furnizori. Aici avem o viziune mai complexă, dar pentru moment, clienţii eBriza pot trimite comenzi către furnizorii lor prin WhatsApp, SMS sau Email, comenzi care mai tărziu sunt convertite direct în NIR (nota intrare recepţie)”, a precizat CEO-ul şi cofondatorul eBriza, menţionând că start-up-ul a dezvoltat şi o aplicăţie mobilă gratuită pentru manageri, numită eBriza Operations (OPS). „De aici ei pot să îşi vădă rapoartele optimizate pe mobil, sau să facă un inventar direct în depozit, sau să trimită acele comenzi către furnizori. Pe viitor vor fi adăugate şi alte funcţionalităţi.” O altă aplicaţie din ecosistemul eBriza se adresează comercianţilor care vând “la tejghea”. „Le oferim o soluţie interactivă prin care clienţii lor pot oferi bacşiş, totul automatizat. Ne bucurăm de feedbackul clienţilor noştri, care ne-au confirmat că de când folosesc acest feature gratuit, bacşişurile angajaţilor lor s-au dublat.” Nu în ultimul rând, echipa eBriza a redefinit complet şi modul în care oferă suport clienţilor. „În urma unui proces îndelungat de recrutare dar mai ales tehnologic, serviciul eBriza devine unul proactiv şi nu reactiv. Pe scurt, încercăm să aflăm de problema clientului înainte că el să ne-o sesizeze. Bineînţeles că acesta este un proces în continuă dezvoltare, dar feedback-ul clienţilor până acum ne confirmă că suntem pe drumul cel bun.” În prezent, soluţiiile eBriza sunt folosite în 500 de locaţii din întreaga ţară, cu precădere din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa. Numărul de locaţii a crescut până acum anul acesta cu 30% faţă de 2022. Clienţii eBriza au businessuri de diferite dimeniuni, printre acestea numărându-se locaţiile Poke House, French Revolution, Zest, Modelier şi Sloane, din Bucureşti,  Meron, Store Restaurants, Tokyo Cluj şi Taste of Asia din Cluj-Napoca, Pulcinella şi Overide din Timişoara şi Neversea şi Coretto din Constanţa.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Mihai Chişu, cofondator şi CEO eVOTE.

    Ce face? A dezvoltat o platformă pentru participarea online la adunările generale ale acţionarilor (AGA) din România.

    „Ca să scalăm această aplicaţie, să mergem mai departe cu ea, probabil că va trebui să o simplificăm, să o facem să fie mult mai uşor de utilizat de către utilizatorul nepriceput, care nu are nevoie de asistenţă sau de consultanţă. Şi o să facem paşi în zona aceasta, pentru că ştim că este o zonă spre care vom evolua pentru că piaţa noastră, este o piaţă mică. Iată, noi avem 30 de companii acum în portofoliu şi probabil că o să câştigăm în continuare interesul altor companii, dar ca să ajungă o aplicaţie IT scalabilă, trebuie să duci mult mai sus numărul de clienţi. Noi ţintim acum pieţe precum Cehia, Polonia, Ungaria, care sunt cele mai apropiate, care sunt pieţe mai mari decât piaţa noastră sau cel puţin pieţe care au un număr de companii mult mai mare.”

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Alex Mareş, cofondator şi CEO al eBriza – sistem POS şi de gestiune în cloud pentru industria HoReCa.

    Ce e nou? Start-up-ul din Cluj-Napoca are în plan să atragă o finanţare mai „consistentă“ pentru a putea accelera creşterea pe plan local, dar şi pentru a intra pe pieţe externe. Principalele pieţe analizate pentru extindere sunt Spania, Ungaria şi Dubai, în condiţiile în care start-up-ul are deja câţiva clienţi din aceste ţări pentru care a adaptat deja soluţiile eBriza.

    „Expansiunea într-o ţară străină este de ceva timp un subiect foarte important în eBriza. În acelaşi timp nu este un pas uşor de făcut, drept urmare testăm marea cu degetul în diferite direcţii. În acest moment avem clienţi în Ungaria, Spania şi cochetăm cu Dubai. Numărul de clienţi nu este unul semnificativ, deoarece majoritatea ne-au găsit ei pe noi, în online. Acum căutam să ridi­căm o nouă rundă de finanţare mai consistentă pentru a ne mări cota de piaţă în România, dar în acelaşi timp şi pentru a activa noi pieţe în afara ei.”

     

    Rubrica „Start-up Boost”

    Mihai Lehene – preşedinte al Romanian United Fund, Daniela Kammrath – CEO RAISE şi Alex Urdea – managing partner Deep Ocean Partners.

    Conferinţa Romanian Start-Up Days: „România are astăzi cea mai mare oportunitate dintre toate ţările din lume, de a face un salt imens înainte în următorii 30 de ani“.

    Mihai Lehene: „România are astăzi cea mai mare oportunitate pe care o are vreun stat din lume. România are a cincea cea mai mare diasporă ca procentaj al oamenilor care au părăsit ţara şi trăiesc în străinătate. Diaspora numărul unu în lume este cea irlandeză, cu 2,2 milioane de oameni în străinătate, din cei 5 milioane de oameni în Irlanda. Totuşi, România, cu a cincea cea mai mare populaţie din lume, (…), sau aproape toţi românii care sunt la prima generaţie afară, sunt încă conectaţi, încă simt această pasiune pentru a rămâne legaţi de România. Deci, România are cea mai mare oportunitate dintre toate ţările din lume astăzi de a face un salt imens înainte în următorii 30 de ani.”

    Daniela Kammrath: „Vom fi întotdeauna români în inima noastră. Gândiţi-vă la noi ca la o resursă deosebit de valoroasă care poate ajuta la creşterea afacerii voastre. Cred că orice produs inovator sau orice produs sau serviciu creaţi, merită adus pe piaţa americană. Ceea ce este foarte interesant este că aici atunci când eşti la masă cu cineva care vrea să facă afaceri cu tine, lor nu le pasă de ţara din care vii. Le pasă de cât de bine transmiţi mesajul, ce aduci la masă şi cum poţi livra. Şi am văzut multe companii americane mergând în România. Încă este mult de construit în România. Vom ajuta de aici, dar ajutaţi-ne să creăm în România un mediu care poate face ca oamenii să crească în companii.“

    Alex Urdea: „Luaţi în calcul că piaţa din SUA este o piaţă hiper, hiper competitivă. Aici este capital nelimitat, talent nelimitat“.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Olanda vrea să le interzică studenţilor chinezi să mai inveţe despre tehnologii sensibile din industria de apărare şi semiconductori. „Dezavantajele cooperării devin adesea evidente doar pe termen lung.

    Guvernul olandez lucrează la o lege care va fi folosită pentru a exclude studenţii chinezi de la programele universitare pe tehnologii sensibile, inclusiv semiconductori şi apărare, scrie Bloomberg.

    Măsurile, aflate încă în faza de proiect, reprezintă cea mai recentă escaladare a unei lupte diplomatice dintre Olanda şi China asupra industriei semiconductoarelor. La începutul acestui an, guvernul olandez a fost de acord să se alăture efortului SUA de a restricţiona exporturile de tehnologie către China.

    Un raport recent al agenţiei de informaţii olandeze a susţinut despre China că „reprezintă cea mai mare ameninţare” la adresa securităţii economice a naţiunii.

    Agenţia de informaţii a spus că multor companii şi instituţii olandeze le este dificil să facă o evaluare adecvată a riscului cooperării economice şi ştiinţifice cu China. „Dezavantajele cooperării devin adesea evidente doar pe termen lung.”

    La începutul acestui an, ASML Holding NV, o piesă esenţială în industria globală a semiconductoarelor, a acuzat un fost angajat din China că a furat informaţii confidenţiale. Compania a iniţiat o investigaţie internă şi a înăsprit controalele de securitate după ce a descoperit incidentul, care ar fi putut încălca controalele la export.

     

  • Ce vor oamenii de la tehnologie?

    Ultimii ani au pus accentul pe tehnologii, soluţii IT şi aplicaţii, acestea „invadând” din ce în ce mai mult viaţa tuturor – mai ales a angajaţilor care au intrat în era muncii remote şi apoi hibrid. Dacă iniţial a fost o necesitate, utilizarea lor s-a transformat în obişnuinţă, iar mai apoi a devenit un lucru „nice to have” pentru A ne îndeplini diferite taskuri zilnice. Cum s-a schimbat „consumul de aplicaţii” în ultimii ani

     

    Înainte, lumea era obişnuită să folosească o aplicaţie care avea integrate mai multe meniuri – unele mai mari, altele mai mici, dar caracteristic pentru aceste aplicaţii era că datele stăteau în ele şi aşteptau ca utilizatorul să «vină să le împingă în faţă», să facă ceva cu ele, pentru că datele nu se «mişcau» singure. Însă, în ultima vreme, datorită efectelor induse de comportamentul din social media, aşteptările utilizatorului sunt că nu el lucrează pentru aplicaţie, ci aplicaţia lucrează pentru el. Şi astfel, utilizatorul ar vrea, spre exemplu, ca o anumită aplicaţie să îi prezinte la un anumit moment din zi doar lucrurile care sunt esenţiale pentru el, pentru ca el să se concentreze pe ceea ce este esenţial, iar dacă aplicaţia nu ia decizia în locul lui trebuie să îi pună întrebările relevante, trebuie să îi prezinte lucrurile relevante ca el să poată să ia decizia cea mai bună pe baza informaţiilor. Practic, este un paradox. Oamenii vor ca interfaţa aplicaţiei să fie cât mai simplă şi mai uşor de folosit, dar dacă au nevoie să poată avea toată informaţia la îndemână”, a explicat pentru BUSINESS Magazin Stelian Câmpianu, directorul executiv al companiei ETA2U din Timişoara, cel mai mare integrator local de soluţii IT&C din afara Capitalei, cu afaceri de 86 milioane de euro la finalul anului trecut, plus 20% faţă de anul precedent.

    În acest context şi urmând dorinţele consumatorilor şi pe ale utilizatorilor, companiile de profil care dezvoltă şi creează aceste aplicaţii sunt nevoite să îmbine utilul cu plăcutul. „Practic, trebuie să văd cum fac să am doar trei–patru informaţii importante în ecranul principal, doar pe cele necesare, dar dacă am nevoie să înţeleg de ce acele informaţii sunt aşa, să am acces la tot istoricul din spate”, a explicat Stelian Câmpianu.

    În zona de business, astfel de aplicaţii sunt cele de Business Process Management (BPM), care până în pandemie nu erau „băgate în seamă” la nivelul pieţei din România, dar care în prezent sunt la mare căutare, a mai spus reprezentantul ETA2U. „Încep să fie căutate mai ales pentru că aceste platforme sunt dezvoltate pe o tehnologie low-code, programarea este vizuală, nu trebuie să scrii mult cod şi permit integrarea diferitelor aplicaţii. Spre exemplu, eu am un sistem de gestiune a întreprinderii care ţine stocuri, contabilitate, facturi şi altele, dar acum am noi cerinţe de la client. Eu am dat nişte cotaţii şi acum trebuie să renegociez un contract. Dar eu trebuie să ştiu care sunt clauzele din contract; nu vreau să dau termen de plată mai mare, aş vrea ca livrările să se facă etapizat şi pentru asta trebuie să ştiu ce stocuri am în depozit, în magazine – informaţie din CRM –, trebuie să ştiu ce a promis vânzătorul clientului în momentul în care au discutat. Iar după ce eu am toate aceste informaţii să pot lua o decizie. Cumva, acestea trebuie să comunice între ele pentru ca eu să pot avea acces la tot ce mă interesează şi să nu iau decizii neinformate.”

    Faptul că oamenii caută să îşi desfăşoare activităţile mai rapid şi mai simplu este susţinut şi de studii. Valentin Stănescu, general manager al companiei Dell Technologies, prezent la evenimentul IT Congress din Timişoara, a spus că 86% din cei 6.000 de respondenţi din cadrul studiului Dell Technologies (NYSE:DELL) privind indicele de inovare caută în mod activ soluţii IT care să îi ajute să îşi desfăşoare activităţile mai simplu, rapid şi mai eficient. „Indiferent dacă viitorul va continua pentru o perioadă să fie incert, înainte să redevină prosper, un lucru este sigur: inovaţia nu se opreşte niciodată – trebuie să inovezi pentru a ajuta organizaţia să fie mai rezistentă la situaţii neprevăzute, precum şi pentru a o pregăti pentru a valorifica următoarea fază de creştere. Oamenii caută să vadă şi să testeze soluţii sigure, cu un consum mic de resurse şi au încredere în puterea inovaţiei într-un moment de provocări globale. Acelaşi preocupări le-am descoperit şi la cei 6.600 de angajaţi din peste 45 de ţări care au participat la cel mai recent studiu Dell Technologies (NYSE:DELL) privind indicele de inovare. Rezultatele au arătat că 86% dintre respondenţii la nivel global caută în mod activ soluţii tehnologice care să-i ajute să atingă obiectivele de inovare, în timp ce chiar 59% dintre respondenţi subliniază că tehnologiile lor nu sunt suficient de avansate în comparaţie cu concurenţa”, a spus Valentin Stănescu.

    Tot pentru a veni în ajutorul utilizatorilor, ETA2U dezvoltă ZAXSense – un senzor care interpretează profilul consumului de curent electric şi poate oferi diferite informaţii utile şi relevante utilizatorilor. „Spre exemplu, am putut să spunem câte piese şi ce fel de piese au fost produse pe o anumită linie de producţie care nu era automatizată, interpretând doar consumul de curent. Acest senzor nu este intruziv, îl putem monta între cablul de alimentare cu curent şi sursa de curent. Senzorii aceştia sunt în lucru, dar avem deja clienţi early adopters.”

     

    AI-ul nu poate înlocui genialitatea umană

    Paradoxul rămâne valabil şi când îndreptăm discuţia spre inteligenţa artificială (AI), despre care unii oameni spun că poate să „fure anumite locuri de muncă”. Însă, dacă oamenilor nu le mai place să facă lucruri „plictisitoare”, repetitive, dacă tot vor să aibă la îndemână doar ceea ce le este necesar, nu poate AI-ul să le vină în ajutor şi să le ofere fix ceea ce au nevoie pentru a-şi desfăşura activităţile aşa cum doresc sau aşa cum trebuie?

    „Dacă ne uităm la cum arată peisajul IT-ului acum comparativ cu 1992 – când am luat eu primul contact cu primele PC-uri – vedem că lumea s-a transformat radical şi ritmul în care se introduc acum noi tehnologii în piaţă este de aproximativ şase luni – un an. Apare în fiecare an câte o noutate, câte o nouă tehnologie. Avem exemplul recent cu inteligenţa artificială (AI). În urmă cu trei ani doar se vorbea despre potenţialul inteligenţei artificiale, erau diferite studii de caz şi apoi a apărut ChatGPT. Acum vorbim să interzicem ChatGPT în şcoală, vorbim că ChatGPT ar putea să înlocuiască programatorii pentru că scrie cod la fel de bun ca ei – o afirmaţie cu care nu sunt de acord. ChatGPT face lucrurile mai eficient, dar nu mai inteligent, pentru că acea tehnologie nu ştie să greşească şi să înveţe din greşeli şi nu ştie să fie creativă aşa cum este un om, nu poate avea o sclipire de geniu sau o idee peste noapte. O astfel de tehnologie ar trebui să ajute un om, nu să îl înlocuiască”, a punctat Stelian Câmpianu.

    El este de părere că pentru ca piaţa de IT şi industria tech să-şi continue dezvoltarea în acelaşi ritm accelerat, pe care l-a avut în ultimii trei ani, este nevoie de investiţii în digitalizare şi implementarea noilor tehnologii şi investiţii în educaţia digitală a oamenilor. „Dacă nu vom avea specialişti IT care să greşească, să se ciocnească de anumite probleme şi provocări, nu vom putea avansa. Dar eu cred că trebui să fie investiţi bani prima dată în partea de tehnologie şi apoi în partea de educaţie, ca să folosim tehnologia cum trebuie şi după lucrurile vor fi foarte uşoare pentru foarte mulţi.”

    În prezent, în cadrul companiei înfiinţate în 1992 lucrează o echipă de 268 de angajaţi la finalul anului trecut, ETA2U continuând şi anul acesta recrutările. „Accesul la resursele umane este redus, este foarte greu să angajezi specialişti IT, cauţi mult şi durează mult până găseşti oamenii potriviţi. Angajăm şi tineri absolvenţi de facultăţi cu profil tech, chiar avem un coleg care se specializează pe partea de software şi urmează să dea examenul de licenţă.”

     

    Interesul pentru cyber-security, în creştere

    ETA2U a organizat la Timişoara, în luna mai a acestui an, conferinţa IT Congress, care reuneşte unii dintre cei mai mari jucători activi în industria de IT de pe piaţa din România, şi care are ca scop să prezinte participanţilor şi persoanelor interesate ce are industria de profil de oferit, a povestit Stelian Câmpianu. Întrebat care sunt curiozităţile participanţilor la conferinţa din acest an, reprezentantul ETA2U a spus că multe întrebări se învârt în jurul securităţii cibernetice, dar şi că oamenii caută noutăţile din IT. „Se ridică foarte multe întrebări din perspectiva unde ar trebui să îmi ţin datele, cum ar trebui să îmi construiesc arhitectura. Este discuţia în cloud sau la mine acasă sau o combinaţie dintre cele două. Unde trebuie să fie balanţa, ce înseamnă dacă mă duc în cloud şi care sunt riscurile asociate, ce înseamnă dacă ţin datele la mine acasă şi care sunt riscurile asociate, cât de mult trebuie să investesc dacă mă duc în cloud şi cât investesc dacă stau la mine acasă. Întrebările sunt cât mă costă într-un scenariu sau în celălalt şi care sunt riscurile asociate acestui cost, care sunt ameninţările pentru care ar trebui să mă pregătesc – pentru un atac din exterior, pentru un atac din interior (trebuie să mă pregătesc pentru neglijenţa utilizatorilor externi sau a angajaţilor mei) – acestea sunt câteva întrebări la care oamenii caută răspunsuri în prezent“, a punctat Stelian Câmpianu.

    Şi Paul Maravei, general manager în cadrul Cisco România, subsidiara locală a gigantului american cu acelaşi nume, unul dintre cei mai mari furnizori globali de echipamente şi servicii de reţelistică – care a fost prezentă cu un stand în cadrul evenimentului – a spus că oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi să ştie mai multe despre securitatea cibernetică.

    Însă, în contextul în care digitalizarea este accelerată – iar numărul de atacuri creşte, odată cu diversificarea modurilor de atac, Paul Maravei consideră că securitatea cibernetică trebuie să ţină pasul cu „inovaţiile” care sunt dezvoltate de cei care ochestrează atacurile.

    „Nimeni nu este 100% protejat, noi nu putem spune niciodată că am terminat investiţia în securitatea cibernetică, că suntem protejaţi pentru că şi în partea celor care orchestrează aceste atacuri se cercetează, se inovează, dacă putem denumi aşa ceea ce fac ei. Şi atunci este un fel de cursă de-a şoarecele şi pisica şi întotdeauna trebuie să ne menţinem într-o poziţie bună. Însă, dacă pe de o parte continuăm să creăm specialişti foarte buni (părerea mea e că România nu stă rău la acest capitol, dar, desigur, nu avem destui specialişti, însă putem continua să creăm măcar în ritmul ăsta noi specialişti) şi combinăm oamenii aceştia pregătiţi cu produsele şi tehnologiile dedicate nu putem avea decât un scenariu bun”, a explicat Paul Maravei.

    El consideră că România are mult potenţial de dezvoltare în ceea ce priveşte industria de tehnologie, dar este nevoie să se facă investiţii în forţa de muncă şi să se crească numărul de specialişti IT. „Avem potenţial, iar dacă suntem serioşi şi continuăm să facem ce am făcut până acum eu cred că o să fie bine, dar ne trebuie oameni. În primul rând, tehnologia o producem, nu e nicio problemă, dar fără oameni nu putem să mergem mai departe.”   

  • Povestea unui cuplu de români care au creat un produs unic. Ideea pentru acesta a venit în momentul în care cei doi au devenit părinţi

    Ca nou părinte, ai multe întrebări şi multe griji cu privire la evoluţia dezvoltării şi a stării de sănătate a bebeluşului, iar tehnologia poate veni în ajutor pentru a simplifica şi eficientiza o serie de aspecte care ţin de îngrijirea copilului – de la informaţii şi monitorizarea creşterii, la telemedicină şi marketplace. Aceasta a fost ideea unui start-up local, care a creat o aplicaţie mobilă ce reuneşte într-un singur loc toate informaţiile, serviciile şi produsele de care au nevoie proaspeţii părinţi. Aplicaţia, numită Wonder Baby, a fost lansată către publicul larg în toamna anului trecut, concentrarea fiind în prima fază pe piaţa din România.

    Aplicaţia este unică în piaţă, Practic suntem un integrator şi oferim servicii complete părinţilor, plecând de la partea de urmărire şi dezvoltare şi până la partea de telemedicină, jurnal medical, reminder de medicamente ale copilului, lucruri care nu există în acest moment nicăieri în piaţă înglobate într-o singură aplicaţie. În momentul de faţă avem undeva în jur de 15.000 de utilizatori activi şi creştem. Ne propunem până la sfârşitul anului să ajungem la minimum 50.000 de utilizatori activi“, a spus Bogdan Manole, cofondator al Wonder Baby, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    El împreună cu Teodora Şaguna au pus bazele aplicaţiei Wonder Baby încă de acum trei ani, ideea dezvoltării unei astfel de soluţii venind în urma propriilor experienţe avute ca proaspeţi părinţi. „Motivaţia din spate a fost oarecum similară în cazul amândurora, noi fiind la rândul nostru părinţi şi crescând copilaşi de vârste relativ apropiate şi mici. Părinţii copiilor mici se confrună în general cu aceleaşi provocări –  simţim foarte multă nevoie de control, de monitorizare, de adaptare la tot ce înseamnă creşterea copilului şi de siguranţă că evoluţia este în parametri normali. Şi atunci, plecând din această nevoie cu care ne-am confruntat noi în experienţa noastră de părinţi, am ajuns la acest produs, la Wonder Baby, care a pornit iniţial fix cu acest obiectiv: de a ajuta tinerii părinţi să aibă o monitorizare şi un control mult mai bun în primii ani de viaţă ai bebeluşului asupra creşterii, dezvoltării motrice şi emoţionale a copilului“, a explicat Teodora Şaguna, cofondatoare a Wonder Baby, cum a pornit proiectul.

    Aplicaţia mobilă Wonder Baby are în prezent patru componente principale – modulul de monitorizare şi urmărirea evoluţiei copilului, modulul de telemedicină, o componentă de blog şi articole şi un marketplace. „Componenta de monitorizare şi tracking a fost gândită plecând de la nevoile de bază ale părintelui în raport cu un bebeluşul, nou-născutul. Mai concret, monitorizarea somnului, a meselor – indiferent că vorbim de primele şase luni în care copilaşul este hrănit doar cu lapte sau ulterior când se intră în etapa de diversificare -, a greutăţii, a evoluţiei circumferinţei craniului şi a temperaturii. Acestea sunt reperele din experienţa noastră, componentele principale pe care un părinte le monitorizează în relaţie cu copilaşul său în primul an, primii doi  ani de viaţă”, a detaliat ea, adăugând că astfel monitorizarea acestor parametri poate fi făcută mult mai uşor cu ajutorul aplicaţiei decât prin metoda clasică de a-i nota pe o hârtie pe care o poţi rătăci la un moment dat. „Părintele este invitat să-şi introducă datele copilului din punctul de vedere al datelor pe care le-a înregistrat la naştere şi apoi ulterior zilnic poate măsura toţi aceşti indicatori despre care vorbeam. Acesta este un parcurs foarte natural pentru o proaspătă mămică, în ideea în care le notezi de principiu într-un carneţel. Asta a fost experienţa mea, de exemplu, cu fetiţa mea, care acum are cinci ani. În primele şase luni obiceiul era să notez zilnic pe un carneţel cât mănâncă, cât doarme, cât a luat în greutate şi aşa mai departe. Iar la un moment dat, evident că pierzi şirul acestor foi, notiţe.”

    Datele despre evoluţia copilului pot fi introduse manual în aplicaţie sau pot fi transmise automat în aplicaţie dacă părinţii folosesc dispozitive smart de măsurare. „Noi am încercat să uşurăm munca mămicilor, adăugând dispozitive inteligente în aplicaţie, cum ar fi cântarul şi termometrul, care îţi fac input automat de date în app, astfel încât tu doar să-ţi faci efectiv partea de cântărire a bebeluşului pe care o faci oricum, iar datele se transpun automat în aplicaţie”, a completat Bogdan Manole. Prin intermediul Wonder Baby, părinţii au centralizate toate aceste date despre copiii lor, având la dispoziţie un dashboard şi o serie de grafice pentru a vedea efectiv evoluţia de la o perioadă la alta.  „Noi am corelat toată partea de monitorizare cu graficele certificate de OMS astfel încât să îţi dea şi o indicaţie vizavi de parametri la care se situează copilaşul, evident cu recomandarea de a te sfătui mereu cu medicul pediatru al copilului”, a punctat Teodora Şaguna.

    În plus, pe lângă partea de monitorizare, în aplicaţia Wonder Baby se regăsesc o serie de informaţii relevante pentru părinţi la secţiunea de blog, unde sunt listate articole create împreună cu suportul unor medici pediatri. “În funcţie de vârsta pe care o are copilul în momentul introducerii în aplicaţie, părintele primeşte articole strict pe subiectele de interes – cât ar trebui să mănânce copilul la vârsta de 3 luni, spre exemplu.” Totodată, echipa Wonder Baby a dezvoltat şi un modul de telemedicină în aplicaţie pentru a veni în ajutorul părinţilor atunci când apare o problemă medicală în momente mai puţin oportune pentru a contacta un medic pediatru, precum şi pentru a avea tot istoricul medical al copilului în format digital. „Pe partea de telemedicină, avem un modul complet, în care avem un istoric medical al copilului, jurnal de vaccinare, reminder de medicamentaţie, secţiune de analize unde se pot încărca analizele momentan manual, dar după integrarea cu diverşi furnizori din piaţă se va realiza în mod automat. Iar apoi avem practic modulul de telemedicină care oferă în acest moment oricărui părinte disponibilitatea unui doctor 24 de ore din 24, 7 zile din 7. După cum ni s-a întâmplat în calitate de părinţi, cei mici se îmbolnăvesc fie sămbătă-seară, fie duminică dimineaţă, când nu prea ştii ce să faci. Noi venim şi acoperim nevoia aceasta, având în spate un partener solid în piaţă, cu experienţă, al cărui nume nu îl putem dezvălui momentan, care oferă aceste servicii pentru noi”, a explicat Bogdan Manole.

    Componenta de telemedicină din Wonder Baby se adresează atât cabinetelor, clinicilor de pediatrie, cât şi direct medicilor pediatri. „Modulul de telemedicină vine ca un serviciu suport pentru toţi pediatrii din ţara aceasta. Practic fiecare pediatru, fiecare cabinet de pediatrie îşi poate face un cont şi în acest fel doctorii pot elimina acele discuţii care sunt între 5 şi 7 pe zi pe WhatsApp, care nu sunt remunerate. Aici însă îşi pot seta singuri tariful şi banii se duc direct în contul lor la sfârşitul consultului. Iar pe lângă asta, unui doctor îi va fi mult mai uşor să ia o decizie, pentru că în momentul în care primeşte un apel de telemedicină, are acces la istoricul medical al copilului, este în cunoştinţă de cauză. Iar la sfârşit generează un raport medical şi o reţetă, lucruri care ajută părintele ca în momentul să acţioneze”, a precizat el. A patra componentă a aplicaţiei Wonder Baby este cea de marketplace, unde părinţii pot găsi în acest moment o serie de dispozitive smart, gama de produse urmând a fi însă mult mai diversificată în viitor. „Acest modul vine ca un ajutor real pentru tinerii părinţi. În marketplace, ce nu va fi operat de noi, va fi operat de către un partener, părintele poate găsi la preţuri optime toate produsele de care are nevoie pentru îngrijirea copilului, plecând de la scutece, la lapte praf, comprese şi orice altceva îşi mai doreşte.

    Toate într-un singur loc, într-o singură aplicaţie. Practic, unde monitorizezi copilul, poţi contacta şi medicul şi găseşti şi toate produsele de care ai nevoie pentru îngrijirea copilului. Astfel, aplicaţia a fost gândită ca un ecosistem complet în care părintele să aibă la îndemână tot ceea ce are nevoie pentru a îndeplini nevoile copiilor. Urmează să introducem inclusiv partea de lecţii de kinetoterapie, dansuri, cursuri de înot ş.a.m.d. Vom dezvolta o reţea naţională în sensul acesta”, a menţionat Bogdan Manole. Până în prezent, investiţia în dezvoltarea proiectului Wonder Baby se ridică la circa 300.000 de euro, bani proveniţi din fonduri proprii ale fondatorilor. Momentan, start-up-ul se autosusţine în continuare, însă pentru o scalare mai rapidă, echipa Wonder Baby ia în calcul şi accesarea unei finanţări. Modelul de business al aplicaţiei presupune perceperea unor comisioane în zona de telemedicină şi marketplace, unde din tariful plătit de părinţi pentru serviciile medicale sau din preţul plătit pentru produse cumpărate din marketplace o parte va merge către Wonder Baby. Momentan, concentrarea echipei Wonder Baby este pe dezvoltarea businessului pe piaţa din România, însă ulterior, odată ce aplicaţia va câştiga tracţiune pe plan local, start-up-ul se va extinde şi în afara graniţelor. ■

    „Părintele este invitat să-şi introducă datele copilului din punctul de vedere al datelor pe care le-a înregistrat la naştere şi apoi ulterior zilnic poate măsura toţi aceşti indicatori despre care vorbeam. Acesta este un parcurs foarte natural pentru o proaspătă mămică, în ideea în care le notezi de principiu într-un carneţel. Asta a fost experienţa mea, de exemplu, cu fetiţa mea, care acum are cinci ani. În primele şase luni obiceiul era să notez zilnic pe un carneţel cât mănâncă, cât doarme, cât a luat în greutate şi aşa mai departe. Iar la un moment dat, evident că pierzi şirul acestor foi, notiţe.”

    Teodora Şaguna, cofondatoare a Wonder Baby

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Teodora Şaguna şi Bogdan Manole, fondatori ai Wonder Baby

    Ce fac? Dezvoltă o aplicaţie mobilă ce funcţionează asemenea unui asistent digital pentru proaspeţii părinţi, ajutându-i să monitorizeze evoluţia şi starea de sănătate a copiilor lor în primii ani de viaţă,

    2. Florentin Bota, cofondator şi CTO al t@book

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă prin care încurajează cititul. Aplicaţia t@book a fost lansată în versiunea beta în ianuarie anul acesta, iar în luna iunie va avea loc lansarea oficială. Prima investiţie externă în proiectul t@book a venit din partea companiei Consilo Web din Sibiu şi s-a situat la 200.000 euro.

    „Acum suntem în discuţii cu un alt investitor pentru încă o serie de investiţii, de circa 250.000 de euro. După aceea, noi urmărim să trecem la următoarea rundă de finanţare. Suntem deja în discuţii cu VC-uri din Statele Unite, iar banii de care avem nevoie şi pe care urmărim să-i atragem se ridică la 2 milioane de euro. Sperăm să putem atrage această sumă la începutul anului viitor.“

     

    Rubrica „Start-up Update”

    . Radu Puchiu, cofondator al Tinia – dezvoltă „un nou sistem de operare pentru resursele energetice distribuite“

    Ce e nou? Start-up-ul local a anunţat la Washington, în cadrul evenimentului Romanian Start-up Day organizat de acceleratorul InnovX-BCR împreună cu Ambasada României în SUA, că a semnat un parteneriat cu o firmă americană condusă de români pentru a dezvolta în România o fabrică de panouri solare, un proiect cu o valoare estimată de 60 mil. euro, sumă pentru care antreprenorii caută finanţare.

    „Am anunţat un parteneriat între Tinia, compania pe care o reprezentăm, şi Specmat, care este o companie americană condusă de nişte români foarte pasionaţi şi specialişti pe domeniul lor, parteneriat prin care practic punem cap la cap nişte eforturi noi pe zona de transformare sau eficientizare a pieţei de producţie de energie solară. Specmat deţine un patent şi o tehnologie care eficientizează foarte mult celulele soare şi producţia acestor celule solare.“

    2. Andrei Creţu, cofondator şi CEO al Pluria – platformă prin care angajaţii companiilor au acces la spaţii de lucru flexibile, adaptate noului mod de lucru hibrid.

    Ce e nou? Start-up-ul şi-a propus să îşi tripleze businessul în următoarele 12 luni, ţinta fiind de a ajunge la venituri recurente anuale de 1,5 milioane de euro. În prezent, Pluria are peste 150 de clienţi, în special companii de tehnologie, iar obiectivul este de a atrage încă 100 de clienţi în portofoliu, pe măsură ce start-up-ul se va extinde şi îşi va consolida poziţia în cele două regiuni geografice ţintă: America Latină şi Europa de Est. Creşterea va fi susţinută de finanţarea de 2 milioane de euro obţinută recent de la Eleven Ventures, unul din cele mai importante fonduri de investiţii din Europa de Est.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • O nouă revoluţie în tehnologie: CEO-ul Nvidia, Jensenm Huang, avertizează că inteligenţa artificială reduce barierele de intrare pe piaţa IT. „Toată lumea ar putea fi un programator acum”

    Inteligenţa artificială înseamnă că oricine poate fi acum un IT-ist, deoarece tot ce trebuie să facă este să vorbească cu computerul, a declarat luni CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, titrează Reuters.

    Vorbind în faţa a mii de oameni prezenţi la forumul Computex din Taipei, Huang, a explicat că inteligenţa artificială conduce o nouă revoluţie în domeniul calculatoarelor.

    „Nu există nicio îndoială că suntem într-o nouă eră”, „În fiecare nouă epocă puteai face lucruri care nu erau posibile înainte, iar inteligenţa artificială se califică cu siguranţă”, a adăugat acesta.

    „Bariera de intrare în programare este incredibil de jos. Am închis acest decalaj. Toată lumea ar putea fi un programator acum”

    Progonoza de venituri a companiei Nvidia pentru al doilea trimestru este cu 50% mai mare decât estimările realizate de Wall Street, iar gigantul tehnologic vrea să mărească producţia pentru a satisface cererea suplimentară de cipuri, folosite printre altele pentru softuri precum ChatGPT.

     

  • Povestea tinerei care a găsit o modalitate de a răspunde la multe dintre întrebările zilnice pe care şi le pun majoritatea femeilor şi să facă o afacere din asta. Acum se pregăteşte să intre şi pe piaţa din Statele Unite

    Cu ce mă îmbrac azi? Dar la evenimentul de sâmbătă? Care sunt hainele cele mai potrivite pentru silueta mea şi stilul meu vestimentar? Ce culori mi se potrivesc cel mai bine? Acestea sunt doar câteva din întrebările pe care şi le pun majoritatea femeilor atunci când vine vorba de vestimentaţie, însă doar o parte dinTRE ele apelează la un stilist pentru a afla răspundurile. Acum însă, fiecare femeie poate avea propriul său stilist personal „în buzunar” dacă alege să folosească MOD AI Stylist – o aplicaţie mobilă ce funcţionează asemenea unui asistent digital de styling, bazat pe tehnologia inteligenţei artificiale.

    Dezvoltată de un start-up românesc, MOD AI Stylist are deja 7.000 de utilizatori în total, majoritatea din România, iar planurile includ extinderea în SUA. „Piaţa pe care noi vrem să o abordăm în clipa aceasta şi pe care într-o anumită măsură deja am început să o abordăm prin lansarea noastră pe platforma Product Hunt este cea din Statele Unite. Ne dorim să colaborăm cu influenceri de acolo. Practic, până la finalul anului vrem să avem cel puţin 200 de influenceri listaţi în aplicaţie, circa 100.000 de utilizatori noi în aplicaţie şi 4.000 de utilizatori plătitori“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Chirilă, fondatoarea MOD AI Stylist. Ea a explicat că a ales SUA ca primă piaţă pentru extindere fiindcă în mod organic de acolo au venit cei mai mulţi utilizatori, după România, şi pentru că este una dintre cele mai stabile pieţe pe zona de fashion.

    „Acolo să ai un stilist nu este un tabu, sunt foarte multe persoane obişnuite care au stilist, cunosc genul acesta de serviciu. Există totodată pe piaţa din SUA foarte multe servicii online care joacă într-o anumită măsură rolul unui stilist, care trimit pachete acasă cu haine alese de stilişti. Sunt multe businessuri pe zona aceasta. Practic, publicul de acolo este deja educat într-o mare măsură pe zona de styling, de fashion. Un alt motiv este că noi deja am observat un entuziasm pentru aplicaţie de la utilizatorii din Statele Unite. Avem destul de mulţi utilizatori de acolo care interacţionează cu aplicaţia şi sunt chiar foarte activi în ea.“

    Start-up-ul a lansat prima variantă a aplicaţiei la începutul anului trecut, iar recent MOD AI Stylist a lansat o nouă versiune în care a integrat tehnologia inteligenţei artificiale, utilizatorii având posibilitatea de a-i pune întrebări „stylistului virtual MOD“, dar şi unor influenceri din zona de fashion şi lifestyle, care au propriile „personalităţi AI“. Practic, aplicaţia mobilă MOD AI Stylist funcţionează ca un asistent digital personal de styling, utilizatorii aflând în primă fază care este profilul lor stilistic din punctul de vedere al cromaticii, personalităţii şi al formei corpului. Apoi, utilizatorii pot discuta cu asistentul virtual MOD sau cu influencerii listaţi în aplicaţie cu ajutorul tehnologiei de inteligenţă artificială sau pot verifica anumite piese vestimentare prin imagini pentru a afla dacă li se potrivesc sau nu. „Ne-am aliniat şi noi acestui trend demarat odată cu apariţia ChatGPT şi am adăugat componenta de AI în aplicaţie. Această componentă de AI s-a materializat în aplicaţie prin două funcţionalităţi. Prima este partea de chat, în care poţi să discuta cu asistentul tău de stil, cu MOD, în care poţi să îl întrebi orice doreşti tu, şi apoi mai avem şi câţiva influenceri listaţi în aplicaţie. A doua funcţionalitate pe care am dezvoltat-o tot pe bază de AI, este style checkul, în care utilizatorii pot încărca o fotografie cu un produs de pe un shop online, dintr-un magazin fizic sau chiar din propria lor garderobă şi aplicaţia analizează acel produs pe baza profilului stilistic creat de către utilizator în aplicaţie, spunându-i dacă produsul este bun pentru el sau nu. Şi avem trei piloni stilistici după care aplicaţia analizează, şi anume partea de siluetă, personalitate stilistică şi cromatică”, a explicat Andreea Chirilă cum funcţionează aplicaţia. Zona de influenceri din aplicaţie este una dintre direcţiile strategice de dezvoltare ale MOD AI Stylist, fiind practic o poartă de intrare către noi pieţe şi de atragere de noi utilizatori.

    „În momentul acesta, noi avem listaţi trei influenceri în aplicaţie, doar pentru a testa acest tool, pentru a vedea cum funcţionează pentru utilizatori, pentru a primi feedback. Însă, în perioada care urmează, ne dorim să ne concentrăm tot efortul pe zona aceasta, atât pentru a creşte produsul pe zona de chat, pe zona de AI, dar şi pentru a intra pe pieţele internaţionale. O parte dintre influenceri pot avea chiar shopurile lor, pentru că ştim bine că mulţi dintre influenceri încep să creeze brandurile lor de haine, de cosmetice etc. Şi practic recomandările s-ar putea face mai mult de pe shopurile lor. Ar fi şi o experienţă diferită de shopping pentru utilizator”, a punctat ea, explicând mai în detaliu cum a fost creată zona de influenceri. „Practic am creat un alter ego virtual al influencerului, preluându-i ticurile verbale, backgroundul, pasiunile, proiectele pe online.”

    Investiţia iniţială în dezvoltarea aplicaţiei mobile MOD App s-a situat la 50.000 euro, aceasta fiind lansată la mijlocul lunii februarie. De atunci, investiţiile în dezvoltarea aplicaţiei au continuat din fonduri proprii, start-up-ul neapelând momentan la finanţări externe. În toamnă însă, echipa MOD AI Stylist va analiza tracţiunea aplicaţiei în piaţă şi îşi va face planul pentru ridicare unei prime finanţări. „Am vrut să mai aşteptăm până la o rundă de finanţare pentru că nu vroiam să cheltuim o sumă importantă din investiţie pe procesul de «product market fit»”, a menţionat fondatoarea MOD AI Stylist.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Marina Roşu, fondatoarea LegalZen

    Ce face? Dezvoltă o platformă prin care oferă contracte şi documente standard scrise de avocaţi. Platforma a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar până acum a atins pragul de 50 de clienţi – persoane fizice şi juridice. Până în toamna acestui an, start-up-ul vrea să ajungă la 500 de utilizatori, când va începe şi discuţiile în vederea ridicării primei runde de finanţare.

    „În toamna acestui an estimăm că vom începe discuţiile privind prima rundă de finanţare. În funcţie de planurile noastre – dacă angajăm un specialist IT care să ne ajute să automatizăm platforma sau dacă externalizăm această zonă spre o companie de profil – vom vrea să strângem o finanţare în valoare de 100.000 euro sau 200.000 de euro.”

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Andreea Chirilă, fondatoarea MOD AI Stylist – aplicaţie mobilă ce funcţionează asemenea unui asistent digital de styling, bazat pe tehnologia inteligenţei artificiale.

    Ce e nou? Start-up-ul şi-a propus să ajungă până la finalul acestui an la peste 100.000 de utilizatori ai aplicaţiei, din care 4.000 să fie plătitori, în condiţiile în care acum piaţa ţintă este SUA. Start-up-ul a lansat prima versiune a aplicaţiei la începutul anului trecut, iar până acum a atras circa 7.000 de utilizatori în total, majoritatea din România.

     

    Rubrica „Sfatul expertului”

    Paul Cosmovici, managing partner la Cosmovici Intellectual Property

    Cum îşi pot proteja tehnologia şi brandul start-up-urile româneşti care vor să intre pe piaţa din SUA?

    „Aş începe cu zona de software pentru că este prioritară. Vorbim de codul sursă dezvoltat în România sau unde drepturile le revin companiilor româneşti pentru că poate au dezvoltat o parte în India sau în alte ţări, dar în orice caz codul sursă pleacă din România şi vrea să ajungă în Statele Unite ale Americii. În SUA este un oficiu special, U.S. Copyright Office, unde se pot depune coduri sursă şi regula pe care puţini o ştiu, dar este foarte importantă este următoarea: dacă vreodată am un litigiu în America nu pot să dau în judecată pe cineva care m-a copiat decât dacă am făcut acest pas şi anume să depun codul sursă la oficiul de copyright. Oficiul de copyright este un oficiu foarte mare cu preţuri extrem de rezonabile pentru că încearcă să ajute dezvoltatorii. Deci este foarte uşor de înregistrat, procedura este simplă.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • O echipă de românce din Cluj-Napoca aduce un nou tip de şcoală în România, una care este foarte diferită de şcoala tradiţională cu care sunt obişnuiţi românii

    Răsturnarea completă a modului de a munci, învăţa şi trăi din pandemie, când întreaga lume a trecut peste noapte într-un mod de funcţionare de la distanţă, a fost scânteia care a generat ideea unui nou business, o şcoală digitalizată, gata pentru o revoluţie pe care atunci puţini o intuiau, cea a inteligenţei artificiale. O echipă de românce din Cluj-Napoca a avut în 2020 ideea înfiinţării unui liceu hibrid internaţional, ghidate de fenomenul „şcoala online”, de necesitatea asigurării procesului de educaţie de oriunde şi oricând şi de dorinţa de a forma tinerii într-un mod mult mai personalizat şi mai aproape de nevoile lor.

    Proiectul, numit Spark School, are în prezent, peste 80 de elevi din 11 ţări, precum Columbia, Australia, România, Germania, Italia, Ucraina, Rusia şi Macedonia, şi continuă expansiunea.

    „Misiunea mea şi misiunea Spark este să răgândim modul în care elevi învaţă în timpul liceului. Şi vine din două componente. În primul rând pentru că experienţa mea de liceană trecută printr-o şcoală de stat în România nu a fost o experienţă care să mă transforme ca adult în bine, ci am acum alte experienţe ca să reclădesc ceea ce n-am învăţat în liceu.

    Şi în al doilea rând, din experienţa mea ca director la Transylvania College (şcoală privată bazată pe curricula Cambridge înfiinţată în urmă cu mai bine de un deceniu – n. red.). Cu o şcoală în plină pandemie, mi-am dat seama că nu toată lumea şi nu mulţi adolescenţi au acces la ceea ce făceam în Transylvania College atunci. Şi aşa a început Spark în plină pandemie, în 2020, fiindcă am zis că de ceea ce facem într-o şcoală din Cluj este clar nevoie atât în România, dar şi internaţional, pentru că am şi experienţa de a fi director al unei şcoli din 30 de şcoli cele mai inovative din lume. Adică ştiu ce se întâmplă şi ce nu se întâmplă în educaţie şi de ce nu inovăm încă“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ruxandra Mercea, fondatoare şi head of school în cadrul Spark School. Ea a demarat proiectul Spark School alături de Florina Popîrţac şi Raluca Manole în 2020, MVP-ul (minimum viable product) fiind lansat pe baza integrării mai multor soluţii software existente pe piaţă. Însă, în prezent, start-up-ul colaborează cu dezvoltatorul de software Qubiz pentru platforma proprie care va fi gata la finalul verii.

    „Produsul nostru tehnologic o să fie gata în august 2023 şi o să fie o experienţă pe care o oferim pentru elevi. Am digitalizat toate procesele unei şcoli clasice, adică au toate cursurile digitalizate, catalogul este digital, partea de prezenţă este digitală, întâlnirile cu profesorii, comunicarea cu profesorii, partea de «taskuri» şi inclusiv corectarea de teme şi «assignmenturi» pe care le primesc. Deci, am digitalizat toate aceste procese”, a menţionat Florina Popîrţac, cofondatoare şi CEO al Spark School, adăugând că platforma oferă totodată şi o experienţă digitală pentru părinţi. „Părinţii pot să aibă acces exact la materiile pe care le studiază elevul, unde se află cu progresul la materia respectivă, dacă au anumite «taskuri» pe care nu le-au făcut la timp, pentru că ei dacă vor pot să intervină, să comunice cu elevii, cu copiii lor, şi să le spună că au rămas în urmă.

    De asemenea, părinţii pot să vadă inclusiv partea de rapoarte, fiindcă oferim rapoarte academice din 6 în 6 săptămâni în care arătăm progresul pe care îl au elevii la fiecare materie, atât din punct de vedere calitativ, adică avem un feedback în scris, cât şi din punct de vedere cantitativ, deci ca şi o notă, un <<predictive grade>> care o să le arate inclusiv nota pe care ei o să o aibă la examen la materia respectivă.” În prezent, noua platformă Spark School este finalizată în proporţie de 80% şi de săptămâna aceasta echipa startupului va începe să facă transferul de cursuri. „Noi, ca şi Spark, avem şi IP pe cursurile academice. Avem momentan 33 de cursuri unice, academice, care sunt deja digitalizate. Adică pentru fiecare materie, pentru fiecare an, avem conţinut care este echivalent a 180 de ore de studiu pe care elevul le parcurge în ritm propriu. Iar în plus mai are şi întâlniri cu profesorii”, a precizat Florina Popîrţac. Cum funcţionează însă mai exact platforma Spark School? „Fiecare curs, la fiecare subiect, are un design construit care este corelat cu neuroştiinţa – cum învaţă un elev –, şi este împărţit în patru etape. Prima este partea de explorare, în care elevul trebuie să facă o activitate în locaţia în care este, să descopere ceva despre acel subiect, după care vine partea de învăţare despre subiectul respectiv. Apoi vine partea practică, unde sunt foarte multe activităţi interactive, flashcards, matching, în care el se joacă. Practic se joacă cu cunoştinţele pe care le-a acumulat şi le pune în practică şi le aprofundează. Iar partea finală este partea de teste, «assignmenturi» în care verifică cât de a bine înţeles. Şi atunci poate să vadă automat un răspuns, este la 70% din 100%. Poate să revină exact acolo unde mai are nevoie să acumuleze sau să aprofundeze materia respectivă”, a explicat ea. Pe lângă componenta online, Spark School va avea în curând şi componenta offline, care va presupune ca elevii să se întâlnească în huburi dedicate, precum spaţii de co-working, dar şi în şcoli fizice partenere, unde vor asista la clasele profesorilor. „În Muntenegru am semnat deja în urmă cu câteva zile parteneriatul cu o primă şcoală care va fi şi hubul nostru de acolo, şi Italia. Şi ne uităm la Marea Britanie şi Germania, unde partea de home-school este foarte dezvoltată”, a subliniat Florina Popîrţac. Spark School este acreditată internaţional şi funcţionează pe modelul britanic (Cambridge), examenele de la final numindu-se IGCSE (International General Certificate of Secondary Education), respectiv A-level (Advanced level) necesar pentru intrarea la universitate. „Noi practic am digitalizat tot acest conţinut pentru prima dată. Suntem prima şcoală din lume care digitalizează acest conţinut, care este al examenelor cele mai recunoscute din lume”, a punctat Ruxandra Mercea. „Momentan, în Spark avem doar elevii de liceu, adică începând cu 13-14 ani până la 18-19 ani, dar bineînţeles că A-levelurile poţi să le facă şi adulţii, adică dacă eşti la 22 de ani şi vrei să îţi dai un anumit A-level care să te ajute să intri la o anumită universitate sau vrei să îţi faci parte de upskilling, reskilling, poţi să faci asta”, a completat Florina Popîrţac. Majoritatea profesorilor din cadrul Spark School sunt din străinătate – India, Anglia, Irlanda, Scoţia şi România, aceştia fiind specializaţi pe curriculumul internaţional. În ceea ce priveşte costurile pentru elevi, acestea pornesc de la 400 euro per curs şi ajung până la 1.900 euro per curs cu profesor. În cazul în care elevii aleg să fie full-time la şcoală şi nu aleg doar un singur curs, taxa de şcolarizare pe an se situează între 4.900 euro şi 5.900 euro în funcţie de nivelul de şcolarizare – primii doi ani de liceu sau ultimii doi.

    În plus, startupul are şi o a treia modalitate de monetizare, prin care vizează atragerea de şcoli ca membre ale Spark School, unde taxa de membru va fi de 500 de euro per an per şcoală.

    „În viitor o să putem înrola pe platformă şi şcoli. Produsul Spark este disponibil full-time, adică pentru elevii care nu mai vor să mai înveţe la altă şcoală, dar şi part-time, adică un elev care este la o altă şcoală fizică, dar doreşte să îşi aleagă anumite materii care la şcoală respectivă nu sunt disponibile. Iar aici elevii pot să vină ca persoană fizică, adică familia poate să vină să-şi ia un extra subiect de la noi, nu ştiu, business. Poate într-un liceu clasic nu poţi să studiezi business. Sau dacă vrei să dai la medicină, vrei extra suport pe biologie şi chimie, poţi să-ţi iei din Spark School evaluările. Dar şi şcolile pot să vină pe noua platformă să înroleze o clasă întreagă pentru o anumită materie la care nu au profesor. Iar aceste lucru va permite o scalare mult mai puternică pentru că o să putem să înrolăm direct un liceu de la altă şcoală, ceea ce înseamnă o creştere cu 200 de elevi. Avem deja 3 şcoli pilot care vor să se înroleze pe platformă noastră”, a punctat CEO-ul Spark School. „Practic asta este una din componentele pe care le vom dezvolta. Avem componenta de liceu, part-time, full-time sau doar achiziţia unui curs. Iar a doua componentă va fi cea de marketplace pentru şcoli, pentru licee, atât de stat, cât şi private din lumea largă, sub forma unei taxe de membru o dată pe an. Şi şcoala îşi va putea înrola toţi adolescenţii în Spark”, a adăugat Ruxandra Mercea. Echipa Spark School are în derulare o rundă de finanţare în valoarea totală de peste 700.000 de euro, bani care să ajute startupul să îşi finalizeze platforma şi să crească în decurs de un an numărul de elevi la 325, majorându-şi astfel implicit şi veniturile anuale recurente la 1,3 milioane de euro. În prezent, Spark School are venituri anuale recurente de circa 300.000 euro. „Obiectivele pentru această rundă de finanţare sunt să ajungem la numărul de 325 de elevi, full-time şi part-time, să avem un ARR (venit anual recurent – n. red.) de 1,3 milioane de euro, în acest moment este 300.000 de euro, şi să ne dezvoltăm în cele 11 ţări, unde deja avem elevi şi unde ştim că este piaţa interesată de ceea ce oferim noi. Şi tot ca obiectiv este şi finalizarea platformei, prima etapă, şi dezvoltarea ulterioară prin integrarea tehnologiei de inteligenţă artificială“, a spus Ruxandra Mercea. Actuala rundă de finanţare de peste 700.000 euro va fi utilizată pentru dezvoltarea produsului tehnologic, crearea de conţinut împreună cu parteneri şi pentru zona de marketing şi vânzări. „Produsul nostru are două direcţii. Avem IP tehnologic, unde dorim să introducem şi partea de AI, ca să automatizăm mai mult procesele pe care le avem, dar şi să arătăm elevilor, care este cariera cea mai potrivită pentru ei. AI-ul va analiza foarte mult ce le place să înveţe, unde petrec cel mai mult timp şi le va construi automat un profil cu o carieră viitoare care se potriveşte cu pasiunile şi abilităţile pe care le au. Asta este următoarea etapă pe care vrem să o introducem pe platformă. Apoi mai sunt anumite cursuri pe care vrem să le dezvoltăm, iar la partea de co-curiculă o să lucrăm pe share revenue model. O să lăsăm creatorii de conţinut, unii dintre cei mai buni creatori de conţinut, să intre pe platforma noastră şi să creeze cursuri.”, a precizat Florina Popîrţac 

     

     

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Ruxandra Mercea, fondatoare şi head of school în cadrul Spark School, şi Florina Popîrţac, cofondatoare şi CEO al Spark School

    Ce fac? Dezvoltă o platformă educaţională online menită să funcţioneze ca un liceu hibrid internaţional. Startupul a atras o rundă de finanţare în valoarea totală de peste 700.000 de euro.

     

    Rubrica „Sfatul expertului”

    Monica Stătescu, partener la Filip & Company

    Perioadă de expectativă pe zona investiţiilor în startupuri tech.

    „Noi vedem că este o perioadă oarecum de expectativă. Nu spunem neapărat că nu există discuţii şi iniţiative care se întâmplă în spatele cortinei, să spunem, însă pare un pic mai dificil să se concretizeze efectiv. Cred că este o perioadă în care toată lumea aşteptă să se aşeze cumva lucrurile. În acelaşi timp, apar şi oportunităţi de investiţii care înainte prezentau un interes mai scăzut. Au mai crescut dobânzile, deci există şi investitori care poate că s-ar fi dus în zona de venture capital, dar găsesc acum nişte oportunităţi de investiţie care par mai sigure. Zona aceasta de investiţii în startupuri este o zonă de risc, iar atunci când este o perioadă un pic mai tulbure, nu te duci chiar în zona cea mai riscantă a investiţiilor, încerci să te plasezi un pic mai conservator.“

     

    Rubrica „Start-up Boost”

     

    Ana Creţu, start-up programs coordinator, BCR, şi Anca Luca, community manager, InnovX-BCR.

    Miza organizării evenimentului Elevator Pitch, în care startupurile îşi prezintă ideile în doar 60 de secunde în faţa liderilor din business

    Ana Creţu: „Mi se pare că astăzi cele 6 săptămâni de bootcamp chiar s-au văzut. Deci perioada de preaccelerare se vede de fiecare dată, toată munca, şi împreună cu startupuri, dar şi împreună cu corporaţiile care sunt prezente, inclusiv cu colegii noştri din Banca Comercială Română. Aceste eforturi se văd pentru că dacă n-ar fi ele, nu am avea structură şi nu am reuşi cumva să dezvoltăm legături între lumea startupurilor şi lumea corporaţiilor. Şi dacă noi ne-am propus ca împreună să lucrăm şi să facem lucruri mai departe, prima dată este important să încercăm să ne înţelegem, să vorbim aceeaşi limbă.“

    Anca Luca: „Organizăm acest eveniment pe de-o parte ca să facem aceste legături între ce înseamnă preaccelerarea şi deci zona aceasta de educaţie care se întâmplă intensiv timp de 6 săptămâni şi apoi expunerea startupului şi crearea unei vizibilităţi cât mai mari. Deci încercăm efectiv să punem reflectoarele pe finalişti pentru că este meritul lor să fie prezenţi la astfel de evenimente. Deci acesta ar fi un aspect. Un alt aspect este găsirea acestui limbaj comun. Deci acum începem efectiv să vorbim uşor, uşor aceeaşi limbă şi să vedem cum anume putem să facem să se întâmple această colaborare. Dincolo de exerciţiu în sine, foarte multe startupuri şi fondatori se vor întâlni cu situaţia asta, când li se va spune: «n-am timp foarte mult, dar dacă în două minute, uite, până ajung la maşină, poţi să îmi explici rapid cu ce te ocupi, poate stăm de vorbă.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Tehnologie vestică pentru spitalele româneşti

    Într-o industrie în care tehnologiile şi inovaţiile lansate nu au ca scop doar eficientizarea muncii unor echipe, ci au cel mai important rol – acela de a salva vieţi, Siemens Healthineers vine cu un portofoliu de produse care se adresează atât mediului public, cât şi celui privat: tehnologii de ultimă generaţie, dar şi cu o bogată tradiţie în spate. Cu ce inovaţii îşi propune compania să aducă spitalele româneşti la nivelul celor din Vest?

     

    „În fiecare zi, medicii iau sute de decizii care influenţează starea de sănătate a pacienţilor. Acest proces devine din ce în ce mai dificil pe măsură ce cantitatea de date disponibile pentru a stabili un diagnostic creşte.

    Pentru a depăşi această provocare, noi, în calitate de furnizori de echipamente medicale de ultimă generaţie, suntem driverii transformării digitale a imaginilor, având drept scop final îmbunătăţirea îngrijirii pacienţilor şi oferirea de rezultate mai bune cu o eficienţă sporită”, spune Claudia Oanea, managing director, Siemens Healthineers România, companie care a încheiat anul 2021, ultimul pentru care au fost furnizate informaţii, cu o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro. Potrivit ei, portofoliul Siemens Healthineers este unul care acoperă întreaga sferă a pieţei de imagistică medicală, de la echipamente de tip C-Arm şi echipamente de radiologie mobilă, la echipamente de radiologie fixă, de scopie-grafie, medicină nucleară, computer tomografie, angiografie şi rezonanţă magnetică. „Prin urmare, nu avem un profil ţintă al unui anumit tip de reţea medicală, fiindcă portofoliul se pliază pe orice tip de client, astfel încât orice unitate medicală este un potenţial client.” În materie de imagistică medicală, în general, Claudia Oanea susţine că tendinţa care se manifestă clar este către transformarea digitală, ceea ce se traduce prin utilizarea tot mai intensă a inteligenţei artificiale, atât pe zona de diagnostic, cât şi în cea de reconstrucţie de imagini, ajungând până la a reinventa fizica, acolo unde ea şi-a atins limitele, cum este în cazul tomografiei, „unde Photon Counting-ul, noua tehnică ce echipează sistemul Naeotom Alpha (care reinventează tehnica CT oferind imagini de înaltă rezoluţie, cu vizualizarea leziunilor de mici dimensiuni şi a celor mai fine detalii pentru un diagnostic cât mai precis, la doze minime de radiaţie – n. red.) este cea mai recentă revoluţie în domeniu”, detaliază ea.

    „Dincolo de această dinamică a industriei, uitându-ne la provocările de zi cu zi, fiecare proiect are specificul lui şi ne determină să căutăm mereu soluţia potrivită. Orice proiect presupune un mod de gândire «out of the box» din partea întregii echipe, fiindcă fiecare client este diferit, fiecare locaţie impune constrângeri care la o primă vedere par insurmotabile, dar pe care reuşim să le depăşim întotdeauna, astfel încât fiecare echipament instalat ajunge să aibă o poveste a lui.” Ea spune că un parteneriat care să fie mereu o relaţie „win-win” atât pentru companie cât şi pentru client poate fi dezvoltată ascultând nevoile acestuia şi există soluţii la îndemână pentru provocările apărute. 

    Tehnologie pentru terapii variate

    Arii medicale acoperite de tehnologiile Siemens Healthineers:

    ŒImagistica de Diagnostic (DI), care contribuie la realizarea eficientă şi calitativă a diagnosticului, scop pentru care Siemens Healthcare pune la dispoziţia furnizorilor de servicii medicale echipamente de tomografie computerizată, rezonanţă magnetică, imagistică moleculară, radiologie şi imagistică IT;

    Terapii avansate (AT), care ajută la efectuarea de proceduri terapeutice avansate, pentru care furnizorii de servicii medicale pot achiziţiona echipamente pentru domeniul Cardiologiei, imagisticii Intervenţionale, oncologiei şi chirurgiei;

    ŽUltrasunete (US) – echipamente performante în ultrasonografie care, printr-o tehnică neinvazivă şi tehnologii avansate, au o largă aplicaţie atât în rutina de zi cu zi cât şi în sfera oncologică.

    Privat vs. Public

    Piaţa echipamentelor medicale este una în care tehnologia şi inovaţia fac diferenţa, subliniază Claudia Oanea. Vorbind despre diferenţele dintre piaţa locală de echipamente medicale versus cea globală, executiva observă că fiecare ţară are comportamentul său şi este dificil de făcut o comparaţie între acestea. „Vorbim, în esenţă, de două segmente de piaţă în orice ţară: segmentul public şi segmentul privat. Si de aici încep diferenţele.”

    Zona privată, explică ea, este diferită de la ţară la ţară şi dezvoltată în acord cu legislaţia locală. „Sunt ţări în care sistemul privat nu este foarte dezvoltat pentru că sistemul de asigurări medicale este foarte bine pus la punct şi, în consecinţă, pacienţii accesează acest tip de servicii.” În România, Oana spune că piaţa de imagistică medicală şi terapie oncologică este în plină dezvoltare, indiferent că vorbim de segmentul privat sau de cel de stat. „Se ştie că în România segmentul privat s-a dezvoltat foarte mult ca alternativă la un sistem public precar. Mai mult, în mediul privat se doreşte din ce în ce mai mult performanţa ca diferenţiator şi atunci, este evident că este nevoie şi de echipamente medicale pe măsură.” Totodată, Claudia Oanea spune că asistăm la o infuzie de capital din partea Uniunii Europene care are ca scop fix dezvoltarea sistemului medical din România, cu modernizarea spitalelor, a ambulatoriilor, cu susţinerea programelor naţionale de luptă împotriva cancerului. „Toată această strategie aduce cu ea şi achiziţia de echipamente medicale performante.” România, adaugă ea, este totuşi o ţară care are un potenţial imens în ceea ce priveşte investiţiile, iar echipamentele de înaltă tehnologie sunt deja cele mai solicitate, având aportul şi susţinerea unui nivel înalt de profesionalizare a domeniului, fie că vorbim despre medici sau tehnicieni. „Aceşti profesionişti, prin ceea ce fac zilnic, îmbunătăţesc viaţa pacientului şi contribuie la o stare mai bună de sănătate a acestuia oferind un diagnostic rapid, dar şi precis, având la îndemână tehnologii de ultimă oră, inclusiv unele recent lansate la nivel mondial. Aşadar, unităţile medicale din România folosesc echipamente şi tehnologii de ultimă generaţie, precum tehnologiile Deep Resolve în cazul rezonanţei magnetice, prin care se obţin imagini de înaltă calitate în timp extrem de scurt cu ajutorul inteligenţei artificiale, dar şi tehnologii de computer tomografie care au la bază abordări care reinventează fizica.” În ceea ce priveşte aparatura marca Siemens Healthineers instalată de companie în spitalele din România, executiva spune că este dificil să delimiteze piaţa publică de cea privată, „fiindcă clienţii noştri sunt unităţile medicale, oricare ar fi tipul acestora”. În acest moment, există peste 1.800 de echipamente Siemens Healthineers folosite pe plan local, la care se adaugă un număr de aproximativ 1.000 de ecografe. „Este de remarcat însă că în această piaţă, echipamentele de raze X, care echipează în special unităţi publice, sunt în număr de aproximativ 700, în timp ce echipamentele de tomografie computerizată sunt în număr de aproximativ 300, iar echipamentele de rezonanţă magnetică sunt aproximativ 170. Aici vorbim doar de echipamentele Siemens Healthineers.” Potrivit ei, compania pe care o conduce deţine cam 40% din piaţa locală de echipamente medicale.

    Pentru viitor, executiva spune că obiectivele Siemens Healthineers România sunt cele ale întregii companii Siemens Helathineers. „Poate că ce ne dorim să punctăm mai bine pe piaţă din România este faptul că noi ca entitate nu suntem doar un vânzător de echipamente, ci un partener strategic în oferirea de soluţii pentru pacienţi. Şi ne dorim ca aşa cum în alte ţări se vede pregnant acest lucru, el să devină vizibil şi în România.” Deja, spune ea, în ultimii ani compania a crescut pe pieţele adiacente prin achiziţii „şi combinaţia transformatoare dintre Siemens Healthineers şi Varian”. În timpul fazei „New Ambition”, continuă Claudia Oanea, „ne vom concentra asupra acestor priorităţi strategice: valorificarea nucleului puternic în imagistică şi robotică pentru a ne extinde relevanţa în îngrijirea cardiovasculară şi neurovasculară”.

    Evoluţia locală, mână-n mână cu cea internaţională

    1905 – A fost fondată „Societatea Română de Electricitate Siemens – Schucker Societate Anonimă“ pentru producerea de curent de înaltă tensiune. De atunci, concernul Siemens a fost o prezenţă activă pe piaţa din România şi s-a dezvoltat în domeniile sale principale de activitate: electrificare, eutomatizări,  digitalizare;

    1923 – Este lansat în România domeniul Healthcare al Siemens;

    1995 – Ia fiinţă Siemens Tehnică Medicală SRL;

    2000 – În vederea extinderii prezenţei concernului în România, a fost înfiinţată societatea Siemens SRL;

    2014 – Concernul Siemens AG a decis ca Divizia Healthcare să devină o „companie în cadrul unei alte companii”, în vederea atât a unei flexibilităţi mai mari în desfăşurarea activităţii cât şi a întăririi identităţii;

    2015 – Se naşte Siemens Healthcare GmbH, cu sediul în Germania, la Erlangen, cu acţionariat 100% SIEMENS AG şi management separat;

    2016 – În luna mai, compania nou creată a primit un nou brand şi logo: Siemens Healthineers;

    În România, entitatea juridică Siemens Healthcare SRL a fost creată la 1 iunie, cu sediul central în Bucureşti şi puncte de lucru în Cluj, Timişoara, Iaşi, Târgu-Mureş, Braşov şi Craiova;

    2022 – Conducerea Siemens Healthineers este preluată, pe plan local, de Claudia Oanea.

    *Organizaţiile locale de vânzări şi service la nivel global ale Siemens Healthcare GmbH sunt denumite Unităţi Regionale şi sunt separate juridic faţă de Unităţile Regionale ale Siemens AG.

    Accentul pe R&D

    Una dintre zonele pe care Siemens Healthineers pune un accent special este cercetarea, compania având numeroase parteneriate academice cu cele mai mari universităţi din lume, dar şi un departament intern de R&D care are rolul de a aduce pe piaţă tehnologii inovatoare care pot ajuta din punct de vedere medical, „fiind implicit mereu în slujba pacientului”. Executiva aduagă că cercetătorii de la Siemens Healthineers din diverse locaţii din întreaga lume sau cei care colaborează cu Siemens Healthineers şi care aparţin unor universităţi de renume caută noi soluţii inovatoare, pe bază de inteligenţă artificială şi nu numai, prin care pacientul să beneficieze de investigaţii şi tratamente unice. „Gândiţi-vă ce ar însemna ca, prin intermediul inteligenţei artificiale, să se modeleze exact felul cum se comportă dezvoltarea anormală şi continuă a unor celule neoplazice pentru a prezice astfel care este tratamentul ce va opri această reproducere şi va vindeca cancerul! Este o idee utopică, ce încă nu îşi are expresie în activitatea de zi cu zi, dar este cu adevărat un deziderat spre care tindem.”

    Dezvoltând informaţiile despre portofoliul de produse al companiei, executiva notează că Siemens Healthineers, împreună cu compania Varian, un nou membru al grupului (compania fiind achiziţionată acum un an) şi lider in radioterapie, oferă un portofoliu larg de echipamente medicale. Primul segment pe care îl menţionează, „fiind lideri mondiali”, este diagnosting imaging, adică echipamente de rezonanţă magnetică, computer tomografie, aparate de radiologie, mamografie, soluţii de digitalizare integrată, imaging software şi IT. „Se adaugă apoi echipamentele de ultransonografie – avem aici ecografe pentru diverse specialităţi medicale, echipamente pe care le numim Advanced Therapies – Angiografe, C-arms, robotică endovasculară, soluţii de imagistică pentru radioterapie – referindu-se specialităţilor de radiologie intervenţională, cardiologie, chirurgie şi oncologie.”

    Un alt segment pentru care compania are echipamente este partea de diagnostic de laborator şi medicină moleculară. „De asemenea, complementar, avem şi echipamentele de tip Point of Care. Şi de un an, echipamentele Varian, echipamente care vin să închidă cercul de diagnostic prin tratament. Vorbim aici de acceleratoare, echipamente cu ajutorul cărora pacienţii oncologici pot face radioterapie.”

    O altă tehnologie destul de recent introdusă pe piaţă este BioMatrix, „pe care o regăsim pe o gamă mare de sisteme de rezonanţă magnetică”, şi care, potrivit ei, permite sistemului de rezonanţă magnetică să se adapteze pacientului şi nu invers, cum era până acum, când pacientul trebuia să se adapteze echipamentului.

    Executiva aminteşte totodată şi de cea mai completă tehnică de reconstrucţie pe bază de reţele neuronale (Deep Learning pe baza de Deep Neuronal Network). „Este cunoscut că RM-ul este expertul compromisului: imagini de mare rezoluţie se puteau obţine numai cu un timp lung de scanare, în timp ce o examinare rapidă însemna renunţarea la o bună rezoluţie spaţială a imaginii. Acum, tehnica Deep Resolve, compusă din mai multe opţiuni – Deep Resolve Gain, Deep Resolve Sharp, Deep Resolve Boost şi Deep Resolve Swift Brain – fac ca timpul de scanare să fie extrem de mic, cu beneficiu major pentru pacient, care nu trebuie să zăbovească mult într-un tunel care implică un disconfort, păstrând o rezoluţie crescută a imaginii, ceea ce se traduce prin posibilitatea unui diganostic de certitudine, evidenţiind patologii care poate până acum nu erau vizibile sau erau greu de pus în evidenţă.” Mai mult, ea spune că Deep Resolve Swift Brain este prima tehnică ce permite scanarea completă, cu toate secvenţele necesare, a creierului unui pacient, la RM, în urgenţă, în numai două minute – până acum RMN-ul nefiind parte a serviciului de urgenţă.

    Carte de vizită 

    Claudia Oanea, managing director, Siemens Healthineers România

    ŒCu pregătire medicală şi 20 de ani de activitate în domeniul sănătăţii, atât în sectorul farmaceutic, cât şi în cel al serviciilor medicale, Dr. Claudia Oanea are o experienţă solidă în management strategic, operaţional şi organizaţional, dar şi în procese de due diligence, achiziţii de companii şi integrarea acestora, procese de joint venture, management al performanţei şi schimbării;

    A preluat conducerea Siemens Healthineers Romania în luna ianuarie 2022. Anterior, a ocupat funcţii de conducere, atât în business development, cât şi în operaţiuni şi strategie în companii mari din domeniul sănătăţii;

    ŽEste absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, specializarea Medicină Generală şi, de asemenea, deţine diplome în Project Management de la The Open University şi de Pharmacy la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.

    „Nu există nu pot!”

    Claudia Oanea este de profesie medic şi, de-a lungul carierei, a acumulat 20 de ani de activitate în domeniul sănătăţii, atât în sectorul farmaceutic, cât şi în cel al serviciilor medicale. Ea a venit la cârma operaţiunilor locale ale Siemens Healthineers România la începutul anului trecut, după ce, anterior, a ocupat funcţii de conducere atât în business development, cât şi în operaţiuni şi strategie în companii mari din domeniul sănătăţii. Absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, specializarea Medicină Generală, deţine, de asemenea, o serie de diplome în Project Management de la The Open University şi de Pharmacy la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.  Întrebată despre cele mai importante reuşite pe care le-a înregistrat de-a lungul carierei, spune că îi este greu să vorbească despre acestea pentru că i-ar fi greu să le ierarhizeze. Pentru ea „reuşitele sunt reuşite, indiferent de cum sunt ele, mai mari sau mai mici”. Până la urmă, continuă Oanea, ce e o reuşită mare pentru sine poate fi considerată insignifiantă pentru cei din jur. „Şi totuşi, aş încerca să înglobez toate reuşitele mele într-o imagine globală şi o trăire pe măsură – de împlinire şi satisfacţie – care este reprezentată de tot ceea ce este vizibil atunci când privesc în urmă: organizaţii care au crescut odată cu mine, în care contribuţia mea s-a concretizat prin existenţa de astăzi a laboratoarelor, a centrelor medicale şi spitalelor deschise, a companiilor achiziţionate şi integrate, a oamenilor cu care am crescut dar pe care i-am şi crescut, şi care astăzi sunt persoane de referinţă în piaţă în care activăm, a aprecierilor pe care şi astăzi, după atâta timp le primesc, şi a amintirilor pe care le rememorez cu oamenii cu care am interacţionat şi alături de care le-am creat în acele timpuri.” La capitolul lecţii spune că a învăţat multe, şi poate unele nu tocmai uşoare, „dar pe principiul «ce nu te dărâmă te face mai puternic», mulţumesc în fiecare zi pentru toate aceste lecţii pentru că ele m-au adus la a fi omul de astăzi”. Privind retrospectiv, consideră că cea mai dura lecţie, dar şi cea mai puternică, a fost lecţia răbdării, „a-i da timpului timp”. „Poate părea ciudat ce spun, dar fiind o persoană extrem de dinamică şi luptătoare a fost extrem de greu să accept că nu suntem toţi la fel, că fiecare are propriul mod de a fi şi că doar prin răbdare şi înţelegere putem construi ceea ce ne-am propus. Şi lecţia asta nu a fost o simplă întâmplare într-un timp delimitat, ci a fost un proces continuu, întins pe mulţi ani. Şi chiar şi azi, când cred că am învăţat-o destoinic, mai am momente când parcă trebuie să mă regrupez. Şi o fac, desigur, pentru că scopul este cel care dictează.”

    Claudia Oanea crede cu tărie că unui lider nu trebuie să-i lipsească nicicum onestitatea şi viziunea sau capacitatea de a anticipa. „Viziunea, pentru că doar aşa poate fi cu un pas înainte, şi astfel, organizaţia să-l urmeze. Capacitatea de a anticipa, tocmai pentru că trebuie să ştii să previi; nu-ţi poţi permite să pui în pericol organizaţia. Iar onestitatea, pentru că în accepţiunea mea este cea care aduce după sine încrederea, respectul, comunicarea şi toate celelalte ingrediente necesare unei bune relaţionări în interiorul organizaţiei dar şi în exterior.” Ea consideră că indiferent unde te afli, indiferent de tipul de discuţii pe care le ai, oamenii te văd şi te simt. „Şi dacă nu eşti onest cu ei, ai pierdut întreaga lor atenţie şi încredere. Nu mai văd în tine un exemplu, ci doar un simplu vorbitor.” Onestitatea, adaugă Claudia Oanea, îţi mai aduce un lucru incredibil, pe care ea însăşi l-a probat în decursul timpului: reducerea la jumătate a argumentelor. „Dacă oamenii ştiu şi simt că de fiecare dată îi tratezi cu onestitate, ei capătă încredere şi atunci când ai nevoie să transmiţi un mesaj sau să creezi ceva nou nu ai nevoie de atât de multe argumente să-i convingi, pentru că îl ai pe cel mai important: încrederea.”

    Ea se consideră un lider democrat, şi asta nu pentru că sună bine, ci pentru că încurajează extrem de mult comunicarea, exprimarea ideilor şi găsirea celor mai bune soluţii prin intermediul oamenilor din organizaţie. „Nu sunt nici pe departe o individualistă; nici ca om, nici ca lider. Îmi place să scot din oameni tot ce au ei mai bun, să-i văd că se dezvoltă, că devin mult mai încrezători în ei, şi astfel încep să fie proactivi, să vină cu idei, cu soluţii. Îmi place să creez echipe, să creez climatul acela în care vii de drag la serviciu şi nu pentru că nu ai încotro. Sunt mereu în mijlocul lor şi petrec mult timp comunicând, vorbind şi împărtăşind cu ei idei, concepte, soluţii.” În ceea ce priveşte echipa, spune că îi place să se înconjoare de oameni destoinici, ambiţioşi, loiali şi principiali. „Sunt un om care ofer şi îmi place să primesc loialitate. Iar principialitatea este pentru mine valoarea de căpătâi. Dacă nu o ai, nimic altceva nu poate fi construit, pentru că se va nărui imediat la prima lipsă de principialitate.” Spune că nu ar tolera niciodată minciuna şi trădarea, „dar şi ele la rândul lor vin din principialitate. Şi ne întoarcem de unde am plecat. Aşa cum spunea Corneliu Coposu: «Negociem orice dar nu negociem principii».” Întrebată cum şi-ar defini, într-o sintagmă, întregul parcurs profesional, a ales un citat din Nicolae Iorga: „Înţelepciunea vieţii e simplă: fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine decât înainte”. În ceea ce priveşte viziunea pentru noua generaţie, Claudia Oanea spune că, indiferent de domeniul în care îşi doreşte să-şi creeze carieră, unui tânăr aflat la început de drum i-ar transmite acelaşi mesaj pe care l-a primit şi ea la vremea copilăriei, când începea să se gândească la ce îşi dorea să fie când va fi mare, şi care a ghidat-o pe tot parcursul vieţii şi nici astăzi nu a renunţat la el: „Nu există «nu pot»!”