BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Câţi dintre voi ştiţi cât este acum punctul de pensie fără să vă uitaţi pe Google? Sau câţi ştiţi cât va fi pensia voastră dacă mâine aţi ieşi la pensie?

    Pentru mulţi dintre voi a vorbi acum despre pensie este ceva dintr-un alt timp. Cum să vorbeşti de pensie cu cineva care are 35-40-45, chiar 50 de ani, când are toată viaţa înainte? Şi oricum toţi spun că „nu vor mai apuca pensia”.

    Celebrul program PNRR e 29,2 miliarde de euro, din care 16 miliarde de euro sunt împrumuturi pe care trebuie să le plătim, să le dăm înapoi, aduce şi nişte condiţionalităţi, printre care şi reforma sistemului public de pensie.

    Pentru că este un subiect sensibil, nu există ceva concret pe masă la care să ne raportăm, ci doar nişte declaraţii. Despre acest lucru a vorbit şi premierul Florin Cîţu la Radio Guerilla: Până când generaţia decreţeilor 1965-1970 va ieşi la pensie, adică peste 15-20 de ani, trebuie să avem un alt sistem public de pensie, pentru că cel actual nu va fi sustenabil din punct de vedere financiar, social şi politic.

    Când cei 1 milion de decreţei vor avea vârsta de pensionare, să zicem 65 de ani, nu va avea cine să le plătească pensia pentru că în spate nu vom mai avea o forţă de muncă activă echivalentă.

    Populaţia României scade constant, prin reducerea natalităţii şi prin plecările în afară. Conform Monitorului Social, 54% dintre cei care pleacă în afară sunt femei, adică viitorul demografic al României.

    Conform datelor Băncii Mondiale, în 2050, într-o variantă optimistă, populaţia României va fi de 15 milioane de locuitori, iar în varianta pesimistă de 10-12 milioane.

    În acest moment, la o populaţie în acte de 19 milioane, avem 5 milioane de angajaţi şi 5 milioane de pensionari.

    Prin creşterea speranţei de viaţă şi prin scăderea natalităţii vom avea mai mulţi pensionari decât angajaţi. Angajaţii care vor lipsi vor fi înlocuiţi de roboţi care va trebui să fie taxaţi şi impozitaţi. Această idee nu este chiar o utopie, ci va fi o necesitate pentru toate ţările occidentale.

    Dacă angajatul nu mai există, trebuie să pui impozit pe echipament, pentru că altfel nu poţi să îi susţii pe pensionari.

    Nu ştiu ce înseamnă reforma pensiilor pentru Florin Cîţu, pentru Raluca Turcan, ministrul muncii, pentru Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene şi responsabil de PNRR, sau pentru preşedintele Iohannis, dar ştiu că trebuie găsit un sistem, în primul rând fiscal, în care să nu ieşi la pensie la 65 de ani, pensionarea anticipată să se reducă spre 0, stadiul de cotizaţie să fie complet de peste 40 de ani, iar sistemul actual de taxe şi impozite nu va face faţă presiunii sociale.

    Pe măsură ce generaţia decreţeilor se va apropia de pensie, tema principală de dezbatere publică va fi legată de valoarea punctului de pensie, adică cât va fi pensia fiecăruia.

    Dacă facem un calcul extrem de simplist, cineva care are un salariu net de 5.000 de lei (nu sunt foarte mulţi), adică 8.548 de lei brut, va avea 1,4 puncte de pensie, luând în considerare un salariu mediu brut pe economie de 6.063 de lei, echivalentul a 3.547 de lei net. În aceste condiţii, la valoarea actuală a punctului de pensie de 1.442 de lei, rezultă o pensie de 2.018 lei net.

    De la un venit de 5.000 de lei net pe lună, o scădere la 2.018 lei net pe lună pensie înseamnă destul de mult.

    Aşa că ne vom confrunta cu o presiune tot mai mare, chiar populistă, pentru majorarea punctului de pensie.

    Din punct de vedere politic va câştiga cel care va avea ca temă principală creşterea pensiilor iar pentru acest lucru trebuie majorate taxele şi impozitele.

    Acum, cu toţii am aplaudat decizia guvernului Cîţu de a îngheţa pensiile pentru a nu deteriora şi mai mult situaţia finanţelor publice care să ducă la reducerea ratingului României.

    Aşa ceva nu va mai fi posibil în viitor pentru că niciun partid politic nu-şi va mai permite această măsură.

     Ca să nu ieşi la pensie, guvernul de atunci, de peste 15 ani, va oferi stimulente fiscale extreme. S-ar putea ca un salariu net de 5.000 de lei să se transforme instantaneu în 6.000 de lei prin reducerea taxelor şi impozitelor.

    În acest moment nu ai niciun motiv pentru care să nu ieşi la pensie pentru că, dacă rămâi, nu ai nici un stimulent fiscal.

    Ştiu că pensia este departe pentru mulţi dintre voi, dar ea, dacă nu vine mâine, sigur va veni „săptămâna viitoare” şi nu foarte multă lume este pregătită pentru o reducere drastică a veniturilor şi a nivelului de trai.

    Cei care astăzi se declară capitalişti în gândire, când vor ajunge la pensie şi se vor uita pe fluturaş/aplicaţie, se vor transforma în capitalişti socialişti, în susţinătorii majorării taxelor şi impozitelor pentru ca pensiile lor să crească.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)
     

  • Uber a folosit 50 de companii fictive din Olanda pentru a evita plata taxelor pe venituri de 6 miliarde de dolari: „Este o Ligă a Campionilor pentru evitarea impozitelor”

    Uber a folosit un proces complex de evitare a taxelor ce a implicat 50 de companii fictive din Olanda, conform unui studiu al Centrului Internaţional pentru Cercetare şi Responsabilitate privind Impozitul pe Venit (CICTAR), citat de Business Insider.

    În 2019, Uber a declarat că a suferit pierderi operaţionale de 4,5 miliarde de dolari la nivel global (excluzând Statele Unite şi China). În realitate, grupul american a înregistrat un venit operaţional de 5,8 miliarde de dolari, potrivit CICTAR.

    Anterior, Uber dezvăluise o serie de detalii privind paradisul fiscal din Olanda, mutându-şi proprietatea intelectuală din Bermuda în ţara din Vestul Europei, însă cercetările efectuate de CICTAR au pus în lumină modul în care compania şi-a structurat reţeaua de firme fictive.

    „Este o Ligă a Campionilor pentru evitarea impozitelor”, spune principalul analist CICTAR, Jason Ward.

    Uber şi-a transferat proprietatea intelectuală printr-un „împrumut” de 16 miliarde de dolari de la una dintre subsidiarele sale din Singapore care, la rândul ei, deţine una dintre companiile fictive din Olanda, manevră prin care gigantul american poate evita anual taxe de un miliard de dolari, perioada întinzându-se astfel pe următorii  20 de ani.

    CICTAR a mai scos la iveală faptul că mai multe filiale din Olanda ale Uber nu au comunicat rapoartele financiare obligatorii, în timp ce în India, Uber a plătit sub o treime din taxele impuse de ţară asupra multinaţionalelor – 6%.

    Totodată, taxele plătite de Uber în Australia au fost cu 30,5 milioane de dolari sub nivelul prevăzut de autorităţile financiare, scrie ziarul olandez Groene Amsterdammer.

     

  • Ce cred experţii despre planul lui Joe Biden de a taxa populaţia bogată a ţării. Preşedintele american vrea ca taxele pe câştigurile de capital să ajungă la 43,4% pentru cetăţenii înstăriţi

    După ce a dezvăluit un plan de cheltuieli de infrastructură în valoare de 2,3 trilioane de dolari, alimentat de creşterea taxelor suportate de corporaţii, Joe Biden va lansa în curând „Planul Familiilor Americane”, prin care intenţionează să introducă programe de gratuitate pentru înscrierea în colegiile comunitare şi concediile plătite pentru evenimentele familiale.

    Preşedintele plănuieşte să finanţeze planul printr-o creştere masivă a taxelor suportate de gospodăriile înstărite.

    „Politic, punctul de vânzare este următorul: Nu este necesar să creşti aceste taxe, ci doar să le aduci la nivelul unde se aflau înainte de măsurile adoptate de Trump”, spune Ed Mills, analist al multinaţionalei Raymond James, potrivit MarketWatch.

    Zilele trecute, Biden a propus o dublare a taxelor pe câştigurile de capital la 39,6%, ducând totalul taxelor până la 43,4% după corelarea cu actuala taxă pe veniturile din investiţii. Bursele au reacţionat imediat, indicii Dow Jones, Nasdaq şi S&P înregistrând scăderi de peste 1%. Totodată, Bitcoin-ul a înregistrat în 24 de ore un declin de peste 8%.

    „Dacă alegi să ajustezi câştigurile de capital sau dividendele calificate, când poţi alege o dată în care să introduci efectiv măsurile şi cum previi o reacţie negativă a pieţei?”, a adăugat Ed Mills.

    În ciuda imaginii de tărâm al oportunităţilor, Statele Unite se clasează la capătul inferior al clasamentului în ceea ce priveşte egalitatea economică şi mobilitatea intergeneraţională. „Noile taxe joacă un rol cheie în acest sens”, spune Lily Batchelder, profesor al Şcolii de Drept din cadrul Universităţii din New York.

    „Unele schimbări ale impozitului pe proprietăţi sunt ca şi încheiate. Mişcările au sens din punct de vedere politic deoarece majoritatea americanilor din clasa muncitoare nu deţin proprietăţi pe care să le lase copiilor”, a declarat Donald Williamson, director executiv al Centrului Kodot de Politici Fiscale.

     

  • Olanda, paradisul fiscal al Europei, anunţă că este pregătită să semneze propunerea Statelor Unite de combatere a reducerii nivelului de taxe al multinaţionalelor: „Concurenţa fiscală este un lucru de domeniul trecutului”

    Olanda, considerată de-a lungul anilor drept inima unui sistem în care corporaţiile îşi minimizează taxele printr-o serie de procese de transferare a profiturilor, a semnalat că este pregătită să semneze propunerea Statelor Unite de a pune capăt acestor practici, relatează Bloomberg.

    „Când americanii propun o asemenea mişcare şi au obţinut acordul unor ţări precum Germania şi Franţa, ar fi surprinzător dacă nu se va ajunge la un acord (…) Concurenţa fiscală este un lucru de domeniul trecutului”, a declarat Hans Vijbrief, ministru adjunct al finanţelor din cadrul guvernului interimar al Ţărilor de Jos, după alegerile de luna trecută.

    În timp ce guvernul interimar nu a adoptat o poziţie oficială, comentariile lui Vijbrief arată că ritmul schimbării începe să crească, iar ţările mici se vor chinui singure în cazul în care aleg să reziste în faţa curentului. Olanda a fost criticată vehement în ultimii ani din cauza regimului care ajută companiile internaţionale să îşi reducă nivelul de taxe în alte jurisdicţii.

    Într-un exemplu din 2019, gigantul american Uber Technologies a răspuns represaliilor europene lansate asupra paradisurilor fiscale şi centrelor financiare offshore prin crearea unui „instrument olandez” de reducere a unor taxe în valoare de 6,1 miliarde de dolari.

    Anul acesta, Reţeaua de Justiţie Fiscală (The Tax Justice Network) a catalogat Olanda drept al patrulea cel mai mare paradis fiscal la nivel mondial, fiind depăşită doar de Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman şi Bermuda.

    Administraţia preşedintelui SUA Joe Biden a propus combaterea strategiilor de reducere a taxelor printr-o mărire a ratei globale de impozitare la 21%, intenţionând – de asemenea – să dezvolte un sistem în care cele mai mari 100 de companii din lume să plătească mai mult în locurile în care operează.

    Vijbrief a spus că se aşteaptă ca acordul să fie atins în iulie, termen lansat în concordanţă cu obiectivele SUA şi altor membri ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care a încercat de ani buni să obţină acordul a peste 135 de state.

     

  • Cristina Prună (USR): Zero Taxe pe salariul minim, o gură de oxigen nu doar pentru hotelieri

    „În aceste vremuri de pandemie, industria ospitalităţii a pierdut aproximativ 40% din angajaţi, care fie au plecat spre alte domenii, fie sunt în şomaj. Zero Taxe pe Salariul Minim (www.zerotaxe.ro), măsura propusă de USRPLUS în programul de guvernare, este solicitată de proprietarii de hoteluri din România. Ar fi o gură de oxigen nu doar pentru hotelieri, ci pentru întreg sectorul HoReCa. Realitatea este că industria HoReCa este una dintre cele mai afectate de pandemie. Hotelurile din Bucureşti au avut un grad de ocupare de 10-15%. Iar per total, sectorul de ospitalitate şi turism a scăzut cu 67,4% numai după primul val al pandemiei”, transmite Cristina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

    Ea precizează că măsura USRPLUS prevede ca primii 2.300 de lei din salariu, echivalentul salariului minim pe economie, să nu mai fie taxat de stat.

    Totodată, ea prezintă şi efectele acestei măsuri.

    „Ridicarea acestei poveri fiscale de pe urma firmelor din industria HoReCa poate avea rezultate pe termen scurt, mediu şi lung precum: reducerea numărului de angajaţi disponibilizaţi din acest sector, educerea riscului de faliment al afacerilor mici şi mijlocii, plata unor salarii mai atractive prin care afacerile să-şi poată recupera foştii angajaţi sau să găsească alţii calificaţi, stoparea crizei de personal care a migrat spre alte domenii de activitate, dar şi prevenirea crizei de personal prevăzută pentru momentul aşteptatei reveniri economice şi asigurarea circuitului banilor în economie. Există ajutoare de salvare expres prevăzute pentru industria HoReCa. Acestea vor fi binevenite. Nu este însă suficient. Trebuie să începem să implementăm <zero taxe pe salariul minim> cât mai repede cu putinţă. Realist ar fi din 2022. Asta dacă vrem să relansăm cu adevărat aceasta industrie şi economia”, conchide parlamentarul USR PLUS.

  • Bucureşti: Taxele şi impozitele locale, în dezbatere publică. Obligaţiile fiscale, mai mari în 2022

    Documentul poate fi consultat pe site-ul Primăriei Bucureşti, până pe 19 aprilie. Autorităţile locale prevăd creşterea impozitelor şi taxelor cu 2,6%.

    „Subliniem faptul că, potrivit legislaţiei în vigoare, autorităţile locale au obligaţia legală să modifice taxele şi impozitele anual, până la 30 aprilie, în funcţie de indicele de inflaţie. În acest sens, în acord cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere faptul că prevederea legală este imperativă, instituţia noastră a pus în dezbatere publică proiectul de impozite şi taxe locale pe anul 2022 care prevede indexarea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale cu un coeficient de inflaţie de 2,6%”, au anunţat reprezentanţii Primăriei Bucureşti.

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti adoptă hotărârile privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal următor. Autorităţile au realizat deja calcule estimative privind nivelul impozitelor.

    „Creşterile pentru impozitul pe clădiri persoane fizice rezidente sunt de 1-4 lei – garsonieră; 1-5 lei apartament cu 2 camere; 2-8 lei apartament cu 3 camere; 2-12 lei apartament cu 4 camere. Creşterile pentru impozitul pe mijloacele de transport se diferentiază în funcţie de capacitatea cilindrică, astfel: pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1600 cmc nu există creştere întrucât coeficientul de indexare este mic, iar pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 1600 cmc, creşterile variază între 4 şi 174 lei. Nivelul impozitului pentru autovehiculele cu masă maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone nu a fost indexat”, au precizat cei de la Primăria Bucureşti.

  • Vor plăti românii taxe mai mari anul acesta? Care este motivul pentru care ANAF a făcut mai puţine controale anul trecut şi cum stă situaţia anul acesta

    Anul 2020 a fost aproape pentru toate domeniile ca un carusel în care nimeni nu şi-a dorit să se afle, însă în zona de fiscalitate a fost plictiseală, spun unii consultanţi. Criza venită de nicăieri a contribuit la liniştea fiscală din 2020 – ultimul lucru de care aveau nevoie companiile ar fi fost creşteri sau modificări bruşte de taxe. Totodată, în 2020 au fost două rânduri de alegeri electorale, care, chiar şi fără criză, ar fi adus stabilitate fiscală. Ce urmează?

    Este o temere cvasiunanimă că vom vedea creşteri de taxe. Nevoia de colectare la bugetul de stat apare recurent. Nu ne aşteptăm la creşteri de taxe în 2021. Este important să avem promisiunea că modificările care vor exista, dacă vor exista, nu vor fi bruşte”, spune Alina Timofti, partener şi coordonator la casa de avocatură NNDKP, divizia de consultanţă fiscală. Datele din teren spun că în 2020 controalele fiscale s-au rărit şi ANAF a încercat să se adapteze la pandemie prin comunicare la distanţă cu contribuabilii.

    Cum situaţia medicală nu s-a schimbat radical în prima parte din 2021, consultanţii fiscali se aşteaptă la o frecvenţă asemănătoare a inspecţiilor fiscale. „Noi nu am văzut ANAF-ul atât de prezent în 2020, din motivele bine ştiute. 2020 a fost un an în care rambursările de TVA s-au făcut fără control, noi credem că inspecţiile au fost mult mai puţine. Conformarea nu a scăzut. Lumea a plătit taxe. Dacă nu au avut bani, unii dintre ei au beneficiat de măsuri de amânare, dar nu a scăzut conformarea, la nivel declarativ chiar a crescut”, a spus Marius Ionescu, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală.

    Pe de altă parte, este de aşteptat ca 2021 să fie anul deconturilor pentru cei care au primit sprijin fiscal în pandemie şi complexitatea controalelor şi disputelor fiscale va creşte, mai consultanţii.

    „Mă aştept la o oarecare creştere a complexităţii controalelor fiscale în 2021, pentru că, pe lângă temele clasice, ne aşteptăm să vedem ceva specific în zona măsurilor de ajutor şi facilităţilor folosite de contribuabili în perioada de pandemie”, mai spune Alina Timofti.

    Alina Timofti, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală: „Nu mă aştept sub nicio formă să văd ceva notabil în zona digitalizării ANAF încă. Se vor face paşi, dar insist asupra acestui aspect: digitalizarea care va avea un efect în colectare şi în îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul nu mă aştept să vină în 2021.”

    Guvernul, prin premierul Cîţu, a dat mai multe asigurări că nu vor exista creşteri de taxe în 2021. O majorare a fiscalităţii nu este dorită de nimeni, în condiţiile în care o economie fragilă, cum este cea a României acum, ar fi zdruncinată de o măsură prociclică în contextul crizei actuale. Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a spus, în cadrul ediţiei anuale a evenimentului pe teme fiscale organizat de ZF şi NNDKP, că 2021 este un an de analiză a fiscalităţii din România şi nu un an de modificări fiscale. „Nu vor exista modificări fiscale, va începe o analiză la nivelul taxelor. Am un an de răgaz să facem o analiză sistemului legislativ fiscal. Dacă se păstrează acest trend de revenire economică, avem acest an în care putem analiza lucrurile şi le putem aşeza în mod firesc”, a spus Alin Chitu.

    Principalele priorităţi ale Finanţelor în 2021 sunt implementarea programelor de digitalizare, în special proiectul cu factura electronică, SAF-T şi casele de marcat cu jurnal electronic.

    Marius Ionescu spune că doar prin cele trei măsuri, statul ar colecta suplimentar la buget între 2,5% şi 3% din PIB: „Practic la nivelul ANAF sunt trei proiecte mari de digitalizare şi încă două trei mai mici dar la fel de importante. Primul ar fi factura electronică, apoi, SAF-T şi conectarea caselor de marcat. Doar aceste trei măsuri ar aduce în plus la colectare între 2,5 şi 3% din PIB.”

    Cu toate acestea, consultanţii fiscali sunt de părere că digitalizarea Fiscului, cu efect în relaţia dintre contribuabil şi autorităţi fiscale, va avea loc abia începând de anul viitor, în ciuda eforturilor Finanţelor.

    Marius Ionescu, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală: „2020 a fost un an în care rambursările de TVA s-au făcut fără control, noi credem că inspecţiile au fost mult mai puţine. Conformarea nu a scăzut. Lumea a plătit taxe. Dacă nu au avut bani, unii dintre ei au beneficiat de măsură de amânare, dar nu a scăzut conformarea, la nivel declarativ chiar a crescut.”

    „Nu mă aştept sub nicio formă să văd ceva notabil în zona digitalizării ANAF încă. Se vor face paşi, dar insist asupra acestui aspect: digitalizarea care va avea un efect în colectare şi în îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul nu mă aştept să vină în 2021.”

    În proiectul bugetului de stat pentru 2021 nu sunt prevăzute creşteri notabile ale colectării la bugetul de stat ca pondere în PIB, însă Marius Ionescu este de părere că efectele digitalizării în colectarea de taxe şi impozite la bugetul de stat ar trebui să se facă resimţite în anii următori: „Raportul economic care însoţeşte bugetul nu ia în considerare măsuri de creştere a colectării, ponderea colectării la buget rămâne undeva la 30%. Pe de altă parte, eu sper că până în 2024 să vedem primele efecte şi să nu rămânem la grad de colectare de 31%.”

    Prioritatea Finanţelor este factura electronică, spune Alin Chitu, care completează că anul acesta Ministerul Finanţelor îşi propune să introducă un program pilot de facturare electronică.

    „Factura electronică este prioritatea numărul unu a Ministerului de Finanţe. Atrage o conformare mai uşoară, pentru că nu va mai trebui să depună alte declaraţii informative. Ne propunem anul acesta să încercăm să introducem un program pilot pentru facturarea electronică. Să luăm fie o zonă, fie o anumită categorie de contribuabili”, spune Alin Chitu.

    SAF-T, un fişier standardizat prin care contribuabilii trimit informaţii contabile către ANAF, este de asemenea în curs de implementare, însă estimarea consultanţilor fiscali este că acesta va fi operaţional undeva în 2022. Implementarea programului în alte ţări, cum ar fi Bulgaria sau Polonia, a îmbunătăţit semnificativ colectarea de TVA. Statul român, care are cel mai mare deficit de colectare de TVA din Uniunea Europeană, ar putea colecta suplimentar la buget circa 1 miliard de euro anual din implementarea acestui program.

    Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe: „Factura electronică este prioritatea numărul unu a Ministerului de Finanţe. Atrage o conformare mai uşoară, pentru că nu va mai trebui să depună alte declaraţii informative. Ne propunem anul acesta să încercăm să introducem un program pilot pentru facturarea electronică. Să luăm fie o zonă, fie o anumită categorie de contribuabili.”

     

  • Revolut strânge şurubul şi pune taxe mai mari şi condiţii mai stricte şi pentru clienţii din România

    Fintechul britanic Revolut, care şi-a bazat creşterea susţinută din ultimii ani inclusiv printr-o politică de comisioane mai mici prin comparaţie cu jucătorii tradiţionali din piaţa bancară, va strânge şurubul şi va mări taxele şi va impune condiţii mai stricte de utilizare a cardurilor sale pentru clienţii din România. Spre exemplu, din data de 23 aprilie, clienţii Revolut care au ales serviciul standard vor fi nevoiţi să achite o taxă de 2% pe retrageri şi dacă fac mai mult de 5 operaţiuni de acest tip pe lună, nu doar dacă depăşesc plafonul de 800 de lei pe lună.

    “Fiecare dintre aceste limite se aplică independent. Vei începe să plăteşti comision de îndată ce atingi una dintre ele, chiar dacă nu ai atins-o şi pe cealaltă”. Revolut nu se mulţumeşte cu acest pas, ci adaugă şi un comision minim pe operaţiune, de aproximativ un euro. “Comisionul rămâne în continuare 2%, dar adăugăm un comision minim de 5 RON. Acest lucru înseamnă că vei plăti suma mai mare dintre 5 RON şi 2% din retragere”, şi-a notificat Revolut clienţii.

    Chiar şi pentru clienţii care plătesc un abonament lunar, Revolut introduce această taxă nouă: “introducem şi un comision minim de 5 RON per retragere”, a anunţat fintech-ul. Compania a mai modificat şi alte taxe şi comisioane. Clienţii nemulţumiţi de aceste schimbări îşi pot închide gratuit conturile.

     

  • Toată lumea vrea o felie: PayPal investeşte în Taxbit, un startup care îi ajută pe cei care investesc în criptomonede să îşi calculeze taxele datorate statului

    Braţul de investiţii al grupului PayPal Holding a investit în startup-ul american Taxbit, care ajută populaţia şi businessurile să îşi calculeze taxele pe care le datorează statului pentru deţinerile de criptomonede, conform Reuters.

    Taxbit va utiliza infuzia de capital pentru a-şi extinde echipa şi businessul, a anunţat Austin Woodward, CEO-ul şi fondatorul companiei, care nu a dezvăluit valoarea investiţiei.

    „Extinderea la nivel internaţional este un pas important pentru businessul nostru”, a declarat Woodward.

    Taxbit a mai atras fonduri şi de la Coinbase Ventures, divizia de venture capital a Coinbase, unul dintre cele mai populare exchange-uri de criptomonede, precum şi de la fondul de investiţii al gemenilor Tyler şi Cameron Winkevoss – cei care l-au acuzat în trecut pe Zuckerberg pentru că ar fi furat ideea Facebook de la ei, cât şi cei care s-au anunţat a fi primii miliardari din bitcoin în urmă cu doi ani.

    PayPal, care a început să le permită utilizatorilor să cumpere, să vândă şi să deţină monede digitale la finalul anului trecut, este doar una dintre companiile cunoscute care au început să se uite mai atent la piaţa criptomonedelor, pe măsură ce preţul bitcoin a spart record după record, ajungând chiar şi la pragul de 38.000 de dolari.

  • Adrian Vasilescu, BNR, este revoltat: Cum să-ţi plătesti taxele mai complicat, mai incomod şi cu comision… un pachet de nervi

    Încearcă, la ghişeul.ro, plata impozitului pe 2021…! E complicat, dar nu digitalizarea e de vină!

    Am învăţat, din istorie, că fără excepţie crizele vin şi pleacă.  După ce, adesea, aduc şi schimbări de adâncime în stilul de viaţă. Amprenta crizei actuale este revoluţia digitală. Care s-a impus cu o viteză şi cu o forţă necunoscute vreodată în istorie.
    Cum s-a produs miracolul? De vreo câteva decenii, de când tot vorbim despre societatea informaţională, paşii au fost puţini şi timizi. Şi iată că într-un singur an, 2020, sub constrângerea crizei actuale, lumea toată a făcut – deodată! – două schimbări care, de obicei, sunt  făcute în etape lungi, distanţate una de alta: acumulările cantitative şi saltul calitativ. A intervenit motorul care dintotdeauna, în istorie, a grăbit timpul: NEVOIA! Şi aşa cum a fost posibil ca, în numai câteva luni, marile centre ale ştiinţelor medicale din toată lumea să coopereze şi să realizeze un vaccin care, în împrejurări normale, ar fi înghiţit ani buni de cercetare, tot în câteva luni a devenit realitate si Revoluţia Digitală! O realitate care va schimba lumea!

    Îndrăznesc să susţin că şi societatea românească, într-o măsură considerabilă, a reuşit – şi aş sublinia: în mod deosebit cu aportul capitalului privat!  – a reuşit, repet, să se angajeze în acest mars global al Revoluţiei Digitale şi să păstreze cât de cât cadenţa cu tot ce se întâmplă pe planetă. Şi, ca întotdeauna în istorie, şi la noi în avangardă a fost comerţul. A fost în avangardă nu numai în sensul că a deschis balul, dar a reuşit să fie şi regina balului, în  împrejurarea în care a trecut la vânzări online, venind aproape de consumatori şi încercând inovaţii simple, sisteme pe care să le înţeleagă şi să le aplice o masă cât mai mare din piaţă. Au urmat industriile si serviciile, în măsura în care „distanţarea fizică şi socială“ a impus, ca stil de relaţii noi între angajatori şi angajaţi, telemunca. Apoi, a venit rândul să fie deschisă teleşcoala, pentru că şcoala cu elevi în clase, cu studenţi în amfiteatre şi profesori la catedre a trebuit să fie închisă.

    Desigur, în condiţiile noastre, deşi internetul a cunoscut salturi importante în anii din urmă şi informatica la fel – mulţi dintre  informaticienii români fiind azi răspândiţi în toată lumea, începând cu SUA şi Canada – noi avem, în practică, mari probleme cu infrastructura şi cu organizarea. Probleme de rezolvat mai sunt şi în reţeaua băncilor comerciale, dar aici, fie din proprie iniţiativă, fie la îndemnul făcut în scris de BNR, fie urmând reglementările Autorităţii Bancare Europene, digitalizarea merge înainte cu paşi mai mari.

    Cei care au fost cei dintâi – cel puţin prin impresia creată de  Autoritatea pentru Digitalizarea României, care a umplut ecranele televizoarelor cu îndemnul să trecem cu toţii la plata în regim online a impozitelor şi taxelor – sunt acum cei din urmă. Încasatori de impozite şi taxe. Deşi formularistica împrăştiată de ANAF e încurajatoare. Ni se explică, pe înţelesul tuturor, cel puţin aşa este intitulat protocolul de urmat în achitarea online a plăţilor, „Cum să îţi plăteşti taxele mai simplu, mai comod şi fără comision pe ghişeul.ro“. În realitate este tocmai invers. Iar comisionul zero se transformă în pachet de nervi. Specialiştii de la ANAF n-au înţeles secretul digitalizării. Şi anume, că ei ar fi trebuit să  muncească din greu ca utilizatorii sistemului să se descurce mai uşor.

    La sfârşitul anului trecut am scris, în ZF, că din martie 2020,  de când coronavirusul răvăşeşte viaţa  întregii  lumi, două profeţii sunt continuu alimentate cu idei de largă circulaţie. Una susţine că fenomenul globalizării, zdruncinat acum de măsurile de distanţare socială, îşi va reveni după criză şi va cunoaşte o extensie necunoscută până acum. Cealaltă, de la polul opus, vede cum globalizarea pierde teren în împrejurarea în care marile puteri, cu deosebire, pierd interesul pentru restul lumii în măsura în care fiecare dintre ele este preocupată de ce se întâmplă în propria cetate.

    Mai aproape însă de adevăr, o a treia viziune – una dintre acelea care provoacă şocuri – s-a impus de îndată ce a urcat pe scena publică. Nu are legătură cu dezbaterea profeţiilor, deşi deschide şi o fereastră spre viitor. Dar reuşeşte să completeze conturul paradigmei actualei pandemii, pe care o diagnostichează ca fiind unicul fenomen cu adevărat global din istoria omenirii.

    De reţinut: unicul fenomen cu adevărat global din istoria omenirii! Şi chiar dacă unicitatea – ca fenomen global! – a tragediilor şi dramelor provocate de COVID-19 în toată lista celor 200 de ţări din ONU este discutabilă, argumentele ce o susţin sunt puternice. Pentru că, într-adevăr, alte fenomene – între care marile conflagraţii, marile crize sau olimpiadele, care s-au bucurat şi ele de un interes global – deşi au fost numite… mondiale, n-au acoperit niciodată prin efecte şi interes întreaga planetă. Pe când actuala pandemie n-a cruţat nimic şi pe nimeni.

    Şi iată cum, sub constrângerea pandemiei, Revoluţia Digitală tinde să devină cel de-al doilea fenomen global din istoria omenirii. Nu vă grăbiţi să-mi reproşaţi că am uitat de foc, de roată, de monedă, de băncile de afaceri şi de băncile centrale, de maşina cu aburi şi de revoluţia industrială în general, de avioane, de aparate de radio şi de televiziune, fenomene care nu doar că sunt globale, ci au şi contribuit la naşterea şi dezvoltarea globalizării. Să nu uităm însă că toate aceste fenomene au apărut în câte un colţ de lume, au evoluat încet şi s-au globalizat… unele în zece ani, vezi penicilina, altele în

    200 de ani, vezi busola. Şi chiar praful de puşcă  a avut nevoie de mult timp până când s-a… globalizat. Ca şi bancnota, care a parcurs o întreagă istorie ca să ajungă din China în Europa sau în America. În timp ce explozia revoluţiei digitale, cu acumulări cantitative şi saltul calitativ săvârşite deodată, a avut nevoie de câteva luni ca să-şi impună conceptul şi de mai puţin de un an ca să acopere planeta.

    Şi acesta e doar începutul…