BusinessMagazin

Tag: taxa

  • eMAG introduce o taxă de livrare de 5 lei chiar şi pentru clienţii care se deplasează la showroom-urile retailerului pentru a ridica produsele. Taxă similară şi pentru dulapurile de livrare. Scapă doar clienţii cu facturi mari

    eMAG, cel mai mare retailer online de piaţa locală, a introdus la finele anului trecut noi taxe pentru livrarea produselor, care vizează chiar şi produsele pe care clienţii aleg să le ridice din shoroom-urile proprii ale companiei, mutare explicată de magazinul online prin necesitatea de a susţine costurile mari înregistrate pentru a continua dezvoltarea serviciilor.

    Astfel, compania a introdus o taxă de 5 lei pentru livrarea produselor în showroom-urile eMAG pentru comenzile cu valori mai mici de 1.500 de lei, la care se poate adăuga o altă taxă de 2,5 lei, în cazul în care clientul achită comanda în showroom şi nu online. Taxa de 5 lei se aplică pentru comandă, nu pentru fiecare produs în parte.

    Taxa de 5 lei a fost introdusă şi pentru livrările în dulapurile de livrare easybox, conform datelor de pe site-ul eMAG. După această mutare livrarea costă 5 lei indiferent dacă un client alege livrarea la un showroom eMAG, un oficiu poştal sau un dulap easybox. Anterior, livrarea în showroom-urile eMAG era gratuită, la fel ca şi livrarea în easybox.

    “Livrarea în showroom este gratuită pentru toate comenzile plasate direct în showroom, precum şi pentru comenzile plasate online sau prin call center a căror valoare depăşeşte 1500 de lei şi care sunt achitate în momentul plasării comenzii. În cazul plăţilor la livrare / ridicare din showroom, se va aplica o taxă de procesare plată la livrare în valoare de 5 lei.

    (…) Livrarea în easybox este gratuită pentru comenzile de minimum 1.500 de lei; costul de livrare pentru cele cu valori sub 1.500 de lei este de 5 lei pentru produsele vândute de eMAG”, conform companiei.

    Contactaţi de ZF, reprezentanţii eMAG au explicat mutarea prin necesitatea de a susţine costurile mari cu serviciul de livrare şi calitatea acestora.

    “La eMAG am investit în servicii care oferă valoare adăugată şi care permit estimarea precisă a intervalului de livrare, informarea constantă a clientului, livrarea rapidă la easybox sau într-un interval de două ore, în Bucureşti şi Ilfov. Timpul scurt de livrare şi predictibilitatea sunt extrem de importante pentru clienţi, iar eMAG dezvoltă permanent servicii noi, menite să îmbunătăţească experienţa de cumpărare a clienţilor săi.

    Livrarea rapidă şi predictibilă atrage costuri mai mari, iar eMAG a subvenţionat si subvenţionează în continuare o parte din aceste costuri. Periodic, compania îşi ajustează politica de livrare pentru a răspunde nevoilor clienţilor săi care îşi doresc servicii de calitate şi livrare rapidă şi pentru a susţine devoltarea de noi servicii, pe termen lung”, conform reprezentanţilor eMAG.

     

  • UE ia în calcul o nouă taxă, pentru a completa deficitul bugetar cauzat de Brexit. Toţi ar urma să o plătim

    UE ia în calcul o taxă pe deşeurile din plastic pentru a completa deficitul bugetar cauzat de Brexit, informează Financial Times.

    În timp ce UE27 se pregăteşte pentru negocieri pentru următorul buget pe şapte ani, care va intra în vigoare din 2021, oficiali şi diplomaţi au declarat pentru Financial Times că statele membre sunt gata să accepte o taxă de reciclare a materialelor plastice, primele noi venituri la nivelul UE care vor merge direct către visteria blocului de la stabilirea TVA.

    Ca parte a propunerii sale bugetare iniţiale din 2018, Comisia Europeană a propus o taxă pentru plasticul nereciclat, încasările urmând să intre direct în bugetul comun. Suprataxa este estimată să aducă 42 miliarde de euro până în 2027.

    În mod tradiţional, Comisia şi Parlamentul European au făcut lobby pentru crearea unor impozite paneuropene, dar statele membre au rezistat încercărilor de a devia veniturile către Bruxelles.

    Însă dezbaterea s-a schimbat, întrucât runda actuală a negocierilor bugetare a evidenţiat o gaură de 15 miliarde de euro lăsată de plecarea Regatului Unit. Cinci guverne – Germania, Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria – au declarat că îşi doresc un buget care să nu depăşească 1% din venitul naţional brut, cu mult sub propunerea Bruxelles-ului de 1,1% şi procentul dorit de Parlamentul European, de 1,3%.

    În plus faţă de taxa privind materialele plastice, Bruxellesul va încerca să convingă guvernele în privinţa unui plan mai controversat de a redirecţiona o parte din încasările din sistemul UE de plafonare şi tranzacţionare a emisiilor de carbon (ETS) către bugetul comun.

    Sumele ETS sunt în prezent colectate de statele membre. Zece dintre cele mai sărace state membre ale UE – inclusiv Polonia, Bulgaria, Ungaria şi România – primesc o parte din profiturile ETS pentru a ajuta la finanţarea investiţiilor cu emisii reduse de carbon.

    Un oficial al UE a declarat că Executivul european ar sugera utilizarea unei părţi semnificative din toate profiturile ETS pentru buget.

    Un înalt funcţionar a avertizat că negocierile cu privire la ETS vor fi mult mai controversate decât taxa pentru plastic. „Este întotdeauna mai uşor să creezi noi surse de venituri decât să iei banii existenţi, aşa cum se întâmplă cu ETS”, a spus sursa citată.

    Ţările mai sărace care primesc o parte din fondurile ETS sunt susceptibile să ridice cele mai multe obiecţii, spun diplomaţii.

  • Este oficial: Italia aplică o taxă de 3% din venituri companiilor de internet care activează în spaţiul italian, după modelul Franţei

    În Italia a intrat în vigoare, de la 1 ianuarie 2020, o taxă de 3% din venituri aplicată companiilor de internet care au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro la nivel global şi cel puţin 5,5 milioane de euro în statul italian. Taxa este similară cu impozitul GAFA aplicat în Franţa. 

    Câteva zeci de companii sunt aşteptate să o plătească, în mare parte firme americane precum Alphabet (Google), Apple, Facebook, Amazon şi Microsoft. În Franţa, Amazon a răspuns deja la taxă prin majorarea comisioanelor pentru companiile franceze cu 3%.

    Impozitul suplimentar aplicat de Franţa, în premieră, în mod special asupra giganţilor tehnologici americani, a fost denumit drept taxa GAFA, de la Google, Apple, Facebook şi Amazon. În lipsa unui acord la nivelul G7, şi alte state, precum Italia, au început să aplice unilateral măsuri similare de taxare a companiilor mari de tehnologie care în general plătesc foarte puţine taxe.

    Italia are de asemenea nevoie să-şi majoreze veniturile bugetare pentru a diminua deficitul bugetar în 2020. Şi alte state iau în considerare o taxă pe veniturile giganţilor din tehnologie, printre acestea Austria sau Marea Britanie. Taxa aplicată de Franţa a fost puternic criticată în 2019 de administraţia preşedintelui american Donald Trump, care a demarat o anchetă cu privire la aplicarea ei în urma căreia Washingtonul este aşteptat să majoreze anumite tarife vamale pe vinuri, brânzeturi şi alte produse franceze exportate în SUA în valoare totală de circa 2,4 miliarde de dolari.

    Ministrul de Finanţe francez, Bruno Le Maire a înaintat proiectul de lege către parlament în luna martie 2019, iar în august a fost adoptat. Taxa GAFA se aplică retroactiv, adică şi pentru afacerile din 2019, şi este aşteptată să aducă aproximativ 400 de milioane de euro la bugetul francez.

    Cifrele Comisiei Europene arată că marile companii europene plătesc în medie 23% din impozitul pe profit, dar aceasta scad la doar 9% pentru companiile de internet.

  • Anul 2020 aduce noi taxe pentru cei care circulă cu maşini vechi prin Bucureşti

    Anul 2020 aduce cu sine introducerea unei noi taxe, numită Oxigen, care se va aplica celor care vor circula cu maşina în Capitală, în funcţie de norma de poluare, vinieta urmând să coste între 500 lei şi 1.900 lei pe an.

    Iniţial, potrivit proiectului, taxa Oxigen trebuia aplicată din data de 1 ianuarie 2020, însă a fost amânată pentru data de 1 martie.

    Astfel, de la 1 martie, maşinile sub Euro 4 vor plăti vinieta Oxigen, iar maşinile sub Euro 3 nu vor mai avea acces în centrul oraşului. Autoturismele Euro 4 vor plăti vinieta din 2021.

    Mai mult, potrivit unui amendament al acestui proiect, maşinile non-euro, Euro 1 şi Euro 2 nu vor mai avea voie deloc în Bucureşti de la 1 ianuarie 2022, iar pentru cele Euro 3 restricţia este valabilă din anul 2024. Potrivit aceluiasi amendament, sunt exceptate de la plata vinietei scuterele si motocicletele, dar si autovehiculele cu norma de poluare Euro 3 care funcţionează cu GNL, GNC şi GPL.

    Potrivit proiectului de hotărâre adoptat începând cu data de 01 ianuarie 2020 şi amânat pentru 1 martie, accesul autovehiculelor cu masa totală maximă autorizata mai mică de cinci tone pe arterele din Bucureşti este restricţionat zilnic, de luni pană vineri, cu exceptia sărbatorilor legale, în intervalul 07:00-22:00, după cum urmează:

    – pentru cele cu norma de poluare non-Euro, Euro 1 şi Euro 2, accesul este interzis în Zona de Actiune pentru Calitatea Aerului (ZACA), fiind permis pentru restul arterelor din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen

    – pentru cele cu norma de poluare Euro 3 şi Euro 4, accesul este pemis pe toate strazile municipiului Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen; Restricţia pentru Euro 4 se aplica din 2021.

    – maşinile electrice, hibride sau cu norma de poluare Euro 5 şi Euro 6, au acces fără restrictii pe toate arterele;

    Pentru maşinile sub Euro 3 vinieta va fi de 15 lei pe zi, iar pentru cele Euro 3 şi 4 – 5 lei pe zi.

    Şoferii care circula fară vinieta corespunzătoare vor fi sancţionaţi cu amenzi de la 1.500 la 2.000 de lei.

    Acestea vor fi tarifele:

    – Non-euro – 15 lei/ zi, 300 lei/luna si 1.900 lei/an
    – Euro 1 – 15/zi, 250 lei/luna si 1.700 lei/an
    – Euro 2 – 15 lei/zi, 200 lei/luna, 1.500 lei/an
    – Euro 3 – 5 lei/zi, 100 lei/luna sau 700 lei/an
    – Euro 4 – 5 lei/zi, 80 lei/luna sau 500 lei/an

    Următoarele categorii de autovehicule sunt exceptate:
    – cele electrice şi hibrid
    – scuterele şi motocicletele
    – cele special adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi precum si cele aflate in proprietatea persoanelor cu dizabilitati care poseda certificat de incadrare in grad grav de handicap, cu insoţitor, eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap de pe raza Municipiului Bucureşti
    – cele destinate transmisiunilor radio şi tv
    – autovehiculele aparţinând poliţiei, pompierilor, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, serviciului de ambulanţă sau medicină legală, protecţiei civile, Ministerului Apararii Naţionale, unitatilor speciale ale Serviciului Român de Informaţi şi ale Serviciului de Protectie şi Pază, Servicului de Telecomunicatii Speciale, Servicului de
    Informatii Externe, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public,
    – servicile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă
    – Societatea Naţională de Cruce Roşie din România
    – serviciile de ambulanţă
    – Societatea Transport Bucuresti STB
    – cele utilizate la intervenţiile la căile de comunicaţie şi reţelele edilitare
    – cele istorice, conform datelor înscrise în certificatul de înmatriculare sau în cartea de identitate a vehiculului
    – cele preväzute ca fiind exceptate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

    Se defineşte Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului (ZACA) în perimetrul delimitat de: P-ţa Victoriei – bd. Iancu de Hunedoara – şos. Ştefan cel Mare str. Polonă – str. Mihai Eminescu – str. Traian bd. Nerva Traian – bd. Gheorghe Şincai – str. Lânăriei – Calea Şerban Vodă-bd. Märäşeşti – str. Mitropolit Nifon- bd. Libertăţii – Calea 13 Septembrie şos.Pandurilor şos.Cotroceni -spl. Independentei – str. Ştirbei Vodă – str. Berzei str. Buzeşti -p-ta Victoriei.

    Vinietele OXIGEN se vor putea achizitiona online, din benzinarii, prin sms sau aplicaţii online ale Primariei Capitalei, care vor fi realizate special în acest scop.

    Zona de Actiune pentru Calitatea Aerului (ZACA) în perimetrul delimitat de: P-ţa Victoriei – bd. Iancu de Hunedoara – şos. Ştefan cel Mare str. Polonă – str. Mihai Eminescu – str. Traian bd. Nerva Traian – bd. Gheorghe Şincai – str. Lânăriei – Calea Şerban Vodă-bd. Märäşeşti – str. Mitropolit Nifon- bd. Libertăţii – Calea 13 Septembrie Şos.Pandurilor şos.Cotroceni -Spl. Independentei – str. Ştirbei Vodă – Str. Berzei str. Buzeşti -P-ta Victoriei.

  • Taxa pe activele băncilor, numită iniţial „taxa pe lăcomie“, care a provocat unul dintre cele mai mari scandaluri în 2019, urmează să dispară din peisajul bancar din 2020

    Taxa pe activele băncilor – numită în varianta iniţială „taxa pe lăcomie“ – aplicată de la începutul anului 2019, a fost puternic contestată de bancheri, provocând unul dintre cele mai mari scandaluri din mediul bancar autohton.

    În cele din urmă, taxa bancară a fost diminuată semnificativ la trei luni după apariţia proiectului iniţial în decembrie 2018, iar conform noii Ordonanţe 19/2019 care a modificat OUG 114/2018, băncile mari, cu o cotă de piaţă de peste 1%, au avut de plătit o taxă pe active anuală de 0,4%, nivel de trei ori mai scăzut faţă de procentul iniţial, cuantificat la 1,2%/an. Iar în cazul băncilor mai mici cota de taxare a fost ajustată la 0,2%.

    Noul guvern liberal a anunţat că îşi asumă răspunderea în Parlament pentru eliminarea taxei bancare din 2020.

    Băncile de pe piaţa românească au plătit 378,8 mil. lei în contul taxei pe active în primul semestru din 2019, sub nivelul estimat, potrivit datelor transmise de ANAF. Activele la nivelul sistemului bancar au urcat la un nou maxim de 458,8 mld. lei, conform datelor BNR.

    Instituţiile de credit au avut posibilitatea să obţină o reducere a valorii taxei datorate până la 50% în situaţia în care au ajuns la o creştere a intermedierii financiare, prin creşterea soldului creditelor, sau la o diminuare a marjei de dobândă. Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă ţinta de creştere a creditării a fost de 8%, ţinta de diminuare a marjei de dobândă a fost de 8%, iar marja de referinţă a dobânzii a fost de 4 puncte pro­centuale.

    Estimările BNR din prima parte a anului indicau că băncile ar putea să vireze la buget în contul taxei, pe active o sumă mai mult decât dublă, de circa 867 milioane de lei, însă în scenariul în care nu vor fi aplicate discounturile legate de creşterea creditării şi reducerea marjelor.

    În varianta aplicării mecanismului de reducere a taxei, şi în contextul unei profitabilităţi, estimate pentru anul 2019 la un nivel corelat cu media istorică a ultimilor şapte ani a indicatorului de rentabilitate a activelor, BNR estima un nivel al taxei pe active pentru anul 2019 de 444,2 milioane de lei, potrivit raportului asupra stabilităţii financiare din prima parte a anului.

    În cazul Băncii Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active, taxa pe active calculată la sfârşitul primului semestru din 2019 şi achitată în 25 august a fost de 90,5 mil. lei. Până în 25 august 2020, aceasta va fi regularizată în funcţie de suma rezultată din calcularea taxei la nivelul întregului an.

    Din impozitarea profiturilor instituţiilor de credit au ajuns la buget în primul semestru aproape 1,25 mld. lei, potrivit datelor trans­mise de Agenţia Naţională de Ad­ministrare Fiscală.

     

  • Gabriela Firea răspunde criticilor: Taxa turistică nu reprezintă un nou bir pentru bucureşteni

    Primarul Gabriela Firea precizează că dublarea taxei de promovare turistică nu reprezintă „un nou bir pentru bucureşteni”, ci va fi un tarif colectat de hoteluri de la turiştii care vizitează Capitala, menţionând că estimările arată aproximativ 3 milioane de euro colectaţi. 

    „Deci, contrar celor scrise in aceste zile, taxa nu reprezinta un nou bir pentru bucuresteni, ci este o taxa care se colecteaza de catre hotelieri de la turistii care viziteaza Capitala, la fel ca in alte orase din Romania si din Europa. Asadar, nu este o taxa platita de bucuresteni, ci pentru bucuresteni, tinand cont de faptul ca promovarea turistica a unui oras atrage dupa sine crestere economica, apariţia de locuri de muncă, bunăstare. Nu introduc eu această taxă, există de ani buni, propunerea noastră a fost de majorare cu 1%, astfel vom avea, ca şi alte oraşe din România şi din lume, un nivel al taxei de 2% din venitul de cazare pe zi”, a scris Gabriela Firea pe Facebook.

    Potrivit estimărilor, în cazul unei taxe de 2%, sumele colectate vor fi de aproximativ 3 milioane euro, spune edilul.

    Banii colectaţi vor avea destinaţii clare şi vor fi utilizaţi în colaborare cu operatorii din industrie.

    „Avem un parteneriat foarte bun cu Federatia Industriei Hoteliere din Romania – FIHR, pentru dezvoltarea unor proiecte comune de promovare turistica a Bucurestiului. Vom face toate demersurile impreuna pentru infiintarea Organizatiei de Management de Destinatie (OMD) si cheltuierea banilor prin intermediul acestuia”, mai adaugă Firea.

    Drept exemplu, primarul enumeră taxele din alte oraşe: Oradea – 3%, Timişoara şi Sinaia – 2%, Alba Iulia – 4,70 lei/turist/zi.

    De asemenea, este atractivă pentru municipalitate înfiinţarea unei Organizaţii de Management al Destinaţiei: „Suntem interesaţi de colaborarea cu mediul privat în domeniul turismului” – spune primarul.

    „Primăria Capitalei gestionează o serie de servicii publice care au impact asupra vizitatorilor, cum sunt cele de transport public local sau administrarea monumentelor, pe care le-am modernizat ţinând cont şi de componenta turistică, însă întotdeanua este loc pentru mai bine şi ne-am bucura să avem alături de noi specialişti în domeniu din mediul privat. Cred în colaborare pentru că este unul dintre principiile care m-au ajutat să duc la bun sfârşit o serie de proiecte pentru dezvoltarea Capitalei”, mai adaugă Firea în aceeaşi postare.

    Precizările vin după ce Asociaţia Incoming România a criticat decizia Primăriei Capitalei de a dubla taxa de promovare turistică de la 1% la 2% explicând că măsura ar reprezenta o lovitură dată turismului organizat prin agenţiile care aduc străini în ţara noastră.

    Primăria Capitalei va dubla taxa de promovare turistică, de la 1% la 2% din tariful de cazare, potrivit unui proiect votat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti din 18 decembrie. Taxa va fi percepută de toate structurile de cazare din oraş, care vor avea obligaţia să verse sumele încasate către Municipalitate.

    „Se instituie taxă specială pentru promovarea turistică a Municipiului Bucureşti pentru anul 2020. Taxa se calculează prin aplicarea cotei de 2% la venitul din cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, valoare care nu include TVA. Prezenta hotărâre se comunică Primăriilor sectoarelor 1 – 6 şi instituţiilor publice de interse local ale Municipiului Bucureşti”, se arată în proiectul de hotărâre votat miercuri, şi care s-a aflat în dezbatere publică până pe data de 2 decembrie 2019.

    Potrivit proiectului, taxa de promovare este în prezent de 1%.

  • Taxa mărită de 80 de ori, de la 100 la 8.000 lei a fost anulată definitiv de instanţă

    Taxa mărită de consilierii locali la finalul anului 2017, care a stârnit revolta agenţilor economici din staţiunea Mamaia, a fost anulată definitiv, în 12 decembrie, de Curtea de Apel Constanţa.

    Pe 28 decembrie 2017, consilierii locali din Constanţa au decis ca micii comercianţi din staţiunea Mamaia, care fac comerţ cu amănuntul, să plătească pentru eliberarea avizului pentru programul de funcţionare suma de 8000 de lei, în condiţiile în care anul anterior au plătit doar 100 de lei pentru acelaşi serviciu.

    Supărat, unul dintre agenţii economici din staţiunea estivală a chemat Consiliul Local în instanţă, iar după doi ani de procese a reuşit să câştige atât la Tribunalul Constanţa, cât şi recursul înaintat de Consiliul Local.

    Astfel, taxa mărită de la 100 de lei la 8.000 de lei a fost anulată definitiv.

  • Trump „taie în carne vie”: Americanii vor tarife de 100% pe importuri din Franţa în valoare de 2,4 miliarde dolari

    Administraţia Trump a ameninţat luni că va aplica tarife de 100% pe bunuri franceze care ajung în SUA în valoare totală de 2,4 miliarde dolari – de la poşete şi până la şampanie – condamnând iniţiativa Franţei de a impune o taxă digitală care afectează companiile americane de tehnologie, potrivit FT.

    Anunţul a venit ieri, al finalul zilei, marcând tensiunile adunate pe frontul comercial al SUA cu aliaţii. În cadrul aceluiaşi anunţ, administraţia Trump a spus că va aplica din nou tarifele impuse pe metalele importate din Argentina şi Brazilia, în încercarea de a pedepsi cele două ţări pentru politicile lor monetare.

    Mai mult, reprezentanţii Biroului de Comerţ din SUA au anunţat că vor să mărească gama de bunuri importate din UE pe care aplică tarife, incluzând produse din Marea Britanie, Franţa, Spania şi Germania.

    Noile tarife pe bunuri franceze vin după o perioadă de mai multe luni în care Washingtonul a reclamat în mod repetat taxa digitală introdusă de guvernul preşedintelui Emmanuel Macron – prin care ţinteşte giganţi precum Google, Apple, Amazon şi Facebook.

    Franţa a impus aşa-numita taxă digitală pe fondul îngrijorărilor cu privire la modul în care marile grupuri americane de tehnologie evită plata taxelor. Taxa digitală a fost promovată ca o măsură tranzitorie, până când guvernele ar urma să negocieze un acord permanent multilateral prin intermediul OCDE.

     

     

  • Lovitură pentru românii care locuiesc în Marea Britanie. Toţi străinii vor fi taxaţi suplimentar

    Un nou guvern conservator ar aplica o taxă suplimentară de 3% la achiziţia unui bun imobiliar de către proprietari care nu au domiciliul fiscal în Regatul Unit, scrie AFP, preluată de Agerpres.

    În prezent, britanicii, străinii şi companiile plătesc aceeaşi taxă la cumpărarea unui bun, valoarea variind numai în funcţie de suma tranzacţiei.
    Statul percepe în prezent 2% pentru tranzacţiile imobiliare între 125.001 şi 250.000 de lire (146.000 – 292.000 de euro), 5% pe cele de până la 925.000 de lire (1,1 milioane de euro), 10% până la 1,5 milioane de lire (1,7 milioane de euro) şi 12% dincolo de această sumă.

    Măsura propusă de conservatori va adăuga 3% la fiecare tranzacţie pentru persoanele a căror rezidenţă fiscală nu se află în Regatul Unit.
    Chiar dacă nu există statistici oficiale privind sectorul cumpărătorilor străini, studii recente au arătat că ei ar reprezenta aproape 30% din achiziţii în anumite zone din centrul Londrei în ultimii ani.

    Un raport al Universităţii din York a relevat în 2017 că 13% dintre noile bunuri imobiliare rezidenţiale din capitală între 2014 şi 2016 au fost cumpărate de persoane care nu locuiesc în Marea Britanie.

    În pofida unei diminuări a investiţiilor străine de la anunţarea Brexitului în 2016, analiştii şi partidele politice sunt de acord că acest fenomen umflă preţurile practicate pe piaţă şi împiedică anumite persoane să devină proprietari.

    “Regatul Unit va fi mereu deschis persoanelor care vor să vină aici pentru a trăi, munci şi a-şi construi viaţa în minunata noastră ţară”, a declarat ministrul finanţelor, apreciind că această măsură va da “unui mai mare număr de oameni oportunitatea de a găsi un loc drăguţ în care să trăiască”, scrie incont.ro

  • Primăria Capitalei a publicat forma finală a hotărârii care stabileşte taxa Oxigen. Vezi dacă trebuie să o plăteşti şi care este cuantumul final al taxei

    Primăria Capitalei a publicat forma finală a hotărârii de consiliu privind taxarea maşinilor poluante care circulă în Bucureşti – taxa Oxigen. Potrivit acesteia, aproape toate maşinile cu norme de poluare sub Euro 5 vor fi taxate, iar accesul în inelul central pentru cele sub Euro 3 va fi interzis. Cei care nu plătesc taxa Oxigen riscă amenzi importante.

    Hotărârea CGMB nr. 539/2019 privind măsuri concrete pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în municipiul Bucureşti a fost adoptată în octombrie, iar forma finală a documentului a fost publicată ieri pe site-ul Primăriei Capitalei. Potrivit hotărârii, aplicarea vinietei pentru maşinile Euro 4 se va face de la 1 ianuarie 2021. De asemenea, din 2022, maşinile non-Euro, Euro 1 şi Euro 2 nu vor mai avea acces în oraş, iar cele Euro 3, din 2024.

    Hotărârea va impune o restricţionare a circulaţiei începând cu 1 ianuarie 2020 (2021 pentru Euro 4) pentru maşinile care poluează (masă totală sub cinci tone), pe principalele artere ale Bucureştiului. Restricţia se va aplica de luni până vineri, de la 7:00 la 22:00 şi va fi însoţită de taxarea traficului poluant din centrul Bucureştiului, după cum urmează:

    pentru maşinile cu norma de poluare Euro 3 şi Euro 4, accesul va fi permis în baza vinietei Oxigen, în cuantum redus;
    pentru maşinile cu norma de poluare non-Euro, Euro 1 şi Euro 2, accesul va fi permis pe anumite artere cu plata vinietei Oxigen, dar acestea vor avea accesul interzis în zonele centrale ale Capitalei (Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului – ZACA).

    Cât va costa taxa Oxigen în forma finală a hotărârii?

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro