BusinessMagazin

Tag: tablouri

  • Arcadia Hinescu: “Avocatura pieţei de artă este acum în dezvoltare, care corespunde şi pasiunii mele, pentru că sunt colecţionară de tablouri”

    În avocatură este greu, în ziua de astăzi, să creezi nişe, spune Arcadia Hinescu, care se specializează pe avocatura pieţei de artă. Proprietatea intelectuală i s-a părut insuficient exploatată şi crede că face o meserie cool, care îi place şi o motivează.

    Face parte din Societatea Colecţionarilor de Artă, înfiinţată în 1990, şi a participat la expoziţii, din perspectiva avocatului, făcând toate contractele din spatele unei astfel de manifestări. „În mediul în care mă mişc întâlnesc artişti şi am constatat că aceştia nu-şi cunosc întotdeauna drepturile. Încerc să le explic cât de important este să îşi semneze lucrările, să îşi urmărească lucrările, îi încurajez să îşi catalogheze lucrările, o activitate care este ceva natural în afară şi mai puţin cunoscut la noi.

    Catalogarea poate fi făcută şi de artist, dar şi de o entitate independentă, o asociaţie sau o fundaţie. Există, de exemplu, fundaţia Andy Warhol, care a catalogat toate operele artistului şi care se pronunţă în privinţa autenticităţii unei lucrări sau alteia“. A lucrat şi dosare tehnice sau  pe partea de mărci.

    Îi place să studieze. A început să lucreze încă din parioada facultăţii, la Ernst & Young, acum EY, ocazie cu care a descoperit segmentul de consultanţă, în care activează în principal. A făcut un master de dreptul afacerilor la Colegiul Juridic de Studii Europene, care i-a prilejuit contactul cu profesori dar şi cu doctrina franceză, urmat de un master în dreptul afacerilor la ASE. A făcut cursuri de drept comparat, ocazie cu care a constatat problemele care există la noi în materie de drepturi de autor, de exemplu confuzia care apare la noi între termenii de „copyright“ şi cel de „drepturi de autor“. Relaţia dintre artist şi galeriile de artă este un alt domeniu care se poate transforma în business pentru un avocat specializat.

    Este ardeleancă şi se bucură că nu şi-a perdut accentul. Înainte de a intra la drept, avea inpresia că trebuie să fii un soi de Ally McBeal ca să fii avocat. Dar sistemul de justiţie american este complet diferit de cel românesc, şi recomnadă tinerilor profesia de avocat: „Dreptul este o facultate selectivă, între puţinele la care se mai dă examen. Selecţia care se face astfel este o garanţie că oamenii care au reuşit sunt de calitate. Este o companie plăcută în facultate. În al doilea rând este vorba de circulaţia informaţiei şi instituţiile care activează în domeniu“.

    Are un mentor în artă, o doamnă care este istoric şi critic de artă. Colecţionează din 2007, primul tablou l-a luat din prima primă de avocat. „Era perioada în care învăţam ABC-ul meseriei.“ A participat la o licitaţie, a luat un prim tablou, apoi altele, în general picturi care i-au plăcut; îşi aminteşte că la un moment dat fost angrenată chiar într-o cursă pentru un tablou pe care îl voia şi un alt avocat şi pe care l-a cumpărat cu bani împrumutaţi.

    Spune că trebuie făcută o distincţie între arta ca marketing şi arta autentică; crede, de exemplu, că în cazul pomenitului Andy Warhol putem vorbi de mai mult marketing şi poate mai puţină artă autentică. Si-a definit activitatea, simplu, prin „pasiune“.

  • Cele 125 de tablouri din dosarul Vâlcov, în custodia MNAR. Operele, evaluate de un expert independent

    “În conformitate cu prevederile legale şi având în vedere dispoziţia Parchetului, Muzeul Naţional de Artă al României a preluat în custodie de la Direcţia Naţională Anticorupţie un număr de 125 de obiecte de artă care au fost sechestrate de Parchet în dosarul domnului Darius Vâlcov”, informează instituţia muzeală.

    Toate obiectele au fost sigilate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi vor fi ţinute la dispoziţia acesteia pe tot parcursul cercetărilor, bunurile urmând a fi expertizate şi evaluate de un expert independent, care va fi desemnat de unitatea de parchet, a precizat MNAR.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a fost adus luni din Arestul Poliţiei Capitalei la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru a da noi declaraţii în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    Darius Vâlcov a fost audiat şi în 2 aprilie la DNA, unde a mers după ce Senatul a avizat, în 1 aprilie, o nouă cerere a procurorilor de arestare a acestuia.

    Procurorii au cerut noul aviz de la Senat pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov după ce au extins acuzaţiile aduse acestuia, iniţial fiind începută urmărirea penală pe numele fostului ministru pentru trafic de influenţă. Astfel, Darius Vâlcov este acuzat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov a stat în arest la domiciliu din 26 martie până în 2 aprilie, când a fost arestat preventiv pentru 23 de zile, până în 24 aprilie inclusiv. Instanţa supremă a admis în 2 aprilie contestaţia procurorilor DNA în cazul deciziei de arestare la domiciliu a lui Vâlcov luată de un judecător de drepturi şi libertăţi de la ICCJ. Decizia a fost luată după ce procurorii l-au acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 opere de artă, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că recent fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă opere de artă ridicate deja de anchetatori.

    Potrivit surselor citate, Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală este pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

  • Darius Vâlcov a predat 47 de tablouri, care au fost depozitate la un muzeu

    Potrivit sursei citate, fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Darius Vâlcov a ajuns, miercuri, la instanţa supremă, care urmează să decidă dacă fostul ministru al Finanţelor va rămâne în arest la domiciliu, va fi arestat preventiv, cum au cerut procurorii DNA, sau va fi cercetat sub control judiciar în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    Darius Vâlcov a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în jurul orei 09.00 şi nu a dorit să facă declaraţii, el spunând doar: “Vom vedea ce se va întâmpla”.

    Fostul ministru al Finanţelor este în arest la domiciliu din 26 martie, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de arestare preventivă a lui Vâlcov. Decizia a fost contestată de procurorii DNA şi se judecă miercuri la instanţa supremă.

    Anterior, Darius Vâlcov a stat 24 de ore în arestul Poliţiei Capitalei, după ce a fost reţinut de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senat în 25 martie, pentru reţinerea şi arestarea sa.

    Tot miercuri, plenul Senatului a aprobat cea de-a doua cerere a DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov fiind înregistrate 106 opţiuni “pentru” şi 29 “împotrivă”.

    DNA a cerut Senatului în 24 martie noul aviz pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi. Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil, marţi, această nouă cerere a DNA.

    Darius Vâlcov, care marţi a fost la DNA pentru a da noi declaraţii în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Cât valorează lucrările de artă din dosarul Vâlcov: de la 1.200 de euro până la 114.000 de euro

    Anchetatorii au identificat cele aproximativ o sută de tablouri găsite la percheziţiile din dosarul fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov şi le-au trimis la expertiză unor specialişti evaluatori şi muzeografi, printre operele de artă fiind şi trei lucrări semnate Pablo Picasso.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre tablourile identificate se află trei opere de artă semnate Pablo Picasso – “Lupta Centaurilor, III”, “Pictor în atelier” şi “Regele”.

    De asemenea, au mai fost identificate tablourile: “Portret” – de Rudolf Schweitzer-Cumpăna, “Micul dejun” – de Eustaţiu Stoenescu, “Lan de grâu”, “Grădina Cişmigiu” – de Samuel Mützner, “Prapor” – de Horia Bernea, “Zână”, “Zâne”, “Victor Hugo” – de Andy Warhol.

    Tablourile “Lan de grâu” şi “Grădina Cişmigiu”, ambele realizate de pictorul Samuel Mützner, au fost scoase la vânzare în 2013, la casa de licitaţii Goldart din Bucureşti. Astfel, tabloul “Lan de grâu”, realizat în ulei pe carton, nesemnat, dar pe verso având o autentificare din partea nepotului artistului şi care provine din colecţia familiei, a fost adjudecat cu suma de 4.000 de euro, sub preţul estimat.

    De asemenea, tabloul “Grădina Cişmigiu”, al aceluiaşi pictor, o operă în ulei pe carton, ce are autentificarea nepotului artistului şi provine din colecţia familiei, a fost cumpărat cu suma de 3.000 de euro, sub preţul estimat, tot în 2013.

    Pe de altă parte, un alt tablou găsit de procurorii DNA este “Prapor”, de Horia Bernea, realizat în ulei pe pânză, semnat şi datat dreapta jos, cu violet. Opera, intitulată stânga jos, cu violet, “PRAPOR”, a fost adjudecată în 2014, la o licitaţie Artmark din Capitală, pentru suma de 1.200 de euro.

    O altă pictură este “Micul dejun”, de Eustaţiu Stoenescu, în ulei pe carton, care a fost vândută la o licitaţie a casei Artmark, în anul 2014. Semnat, intitulat, localizat şi datat “E. Stoenesco, «Interieur», Paris, 1949”, tabloul a fost adjudecat cu suma de 2.600 de euro.

    Totodată, desenele din tuş pe hârtie “Zână” şi “Zâne”, de Andy Warhol, apar pe site-ul casei de licitaţii Christie’s cu o valoare estimată cuprinsă între 5.000 şi 7.000 de dolari, respectiv 4.000 şi 6.000 de dolari.

    O piesă mai scumpă găsită de procurorii DNA este “Victor Hugo”, de Andy Warhol, un desen în grafit, care apare pe site-ul de licitaţii online Christie’s cu o valoare estimată între 20.000 şi 30.000 de dolari.

    De asemenea, un alt tablou despre care procurorii afirmă că îi aparţine lui Darius Vâlcov, intitulat “Femme nue couchee”, de Auguste Renoir, a fost adjudecat cu suma de 114.963 de euro, potrivit site-ului de licitaţii cornettedesaintcyr.fr.

    Unele dintre tablourile găsite de procurorii DNA nu au fost identitificate în niciun catalog de profil şi nici nu au fost expuse public, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, specialişti în domeniu.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte cele trei lucrări de Pablo Picasso, specialiştii contactaţi de MEDIAFAX au precizat că nu pot face o estimare, având în vedere că în România nu există experţi evaluatori în opera celebrului artist.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, arestat la domiciliu în dosarul în care este cercetat pentru corupţie, a fost audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), vineri, după ce la percheziţii au fost găsite aproximativ o sută de tablouri.

    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, procurorii DNA au făcut joi percheziţii în Bucureşti şi judeţul Olt, la firme şi la persoane de încredere ale fostului ministru al Finanţelor. Anchetatorii au găsit la percheziţii aproximativ o sută de tablouri, printre care şi opere ale lui Picasso, Corneliu Baba şi Nicolae Grigorescu, care ar fi fost achiziţionate de la case de licitaţii.

    În urma cercetărilor, au fost identificate două case de licitaţii din Bucureşti, de unde ar fi fost achiziţionate tablourile, cele mai multe fiind cumpărate de Lucian Petruţ Şuşală pentru Darius Vâlcov.

    Sursele citate au precizat că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere.

    Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă, au mai arătat sursele citate.

    Conform aceloraşi surse, din datele anchetei nu rezultă că Vâlcov era cunoscător de artă, dar a identificat în achiziţia operelor de artă o posibilitate de a ascunde provenienţa banilor obţinuţi prin traficarea influenţei şi fapte de corupţie.

    Tablourile ridicate la percheziţii au fost date, vineri, unor specialişti evaluatori şi muzeografi, pentru a fi expertizate, a declarat procurorul şef adjunct al DNA, Călin Nistor, precizând că majoritatea operelor de artă au fost cumpărate din străinătate, prin case de licitaţii.

    “De astăzi, demarăm procedura de identificare-certificare, de către o comisie de specialişti în domeniu. Sperăm ca evaluarea să fie făcută cât mai rapid, pentru că sunt probleme legate de depozitarea acelor tablouri. Ele trebuie transmise unor instituţii de profil”, a adăugat Călin Nistor.

    Adjunctul şefului DNA a precizat că procurorii cunosc cu certitudine cui aparţin operele de artă, dar având în vedere că ancheta se află încă într-o fază incipientă, nu poate spune că acestea îi aparţin sau nu lui Darius Vâlcov.

    Bărbatul care păstra tablourile, la mai multe adrese din judeţul Olt şi din Bucureşti, “nu a fost audiat în cadrul procesului penal”, a precizat Nistor.

    Darius Vâlcov este, de joi seară, în arest la domiciliu, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a fostului ministru al Finanţelor. Decizia a fost contestată de procurorii DNA şi urmează să se judece tot la instanţa supremă, care va stabili dacă Vâlcov va rămâne în arest la domiciliu, va fi cercetat sub control, judiciar sau va fi arestat preventiv.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • IMAGINI cu tablourile ridicate de anchetatori de la Darius Vâlcov – GALERIE FOTO

    Tablourile ridicate la percheziţiile din dosarul lui Darius Vâlcov au fost date, vineri, unor specialişti evaluatori şi muzeografi, pentru a fi expertizate, a declarat procurorul şef adjunct al DNA, Călin Nistor, precizând că operele de artă au fost cumpărate din străinătate, prin case de licitaţii.

    VEZI GALERIA FOTO COMPLETĂ

    Procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a spus că este nevoie de o evaluare cât mai rapidă a operelor de artă găsite la percheziţiile din dosarul lui Vâlcov, pentru ca acestea să fie trimise în custodie unei instituţii de profil, în condiţiile în care la DNA nu există condiţii optime pentru păstrarea unor astfel de obiecte.

    “De astăzi, demarăm procedura de identificare-certificare, de către o comisie de specialişti în domeniu. Sperăm ca evaluarea să fie făcută cât mai rapid, pentru că sunt probleme legate de depozitarea acelor tablouri. Ele trebuie transmise unor instituţii de profil“, a adăugat Călin Nistor.

    Adjunctul şefului DNA a precizat că procurorii cunosc cu certitudine cui aparţin operele de artă, dar având în vedere că ancheta se află încă într-o fază incipientă, nu poate spune că acestea îi aparţin sau nu lui Darius Vâlcov.

    Călin Nistor a mai spus că majoritatea operelor de artă găsite la percheziţiile din dosarul lui Vâlcov au fost achiziţionate din străinătate, prin intermediul unor case de licitaţii.

    Bărbatul care păstra tablourile, la mai multe adrese din judeţul Olt şi din Bucureşti, “nu a fost audiat în cadrul procesului penal”, a precizat Nistor.

    Procurorul şef adjunct al DNA nu a dorit să comenteze decizia instanţei de cercetare a lui Vâlcov în arest la domiciliu, şi nu în arest preventiv, aşa cum au cerut anchetatorii.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, arestat la domiciliu în dosarul în care este cercetat pentru corupţie, a fost audiat la DNA, vineri, după ce la percheziţii au fost găsite aproximativ o sută de tablouri, unele dintre acestea semnate de Picasso, Baba şi Grigorescu.

    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, procurorii DNA au făcut joi percheziţii în Bucureşti şi judeţul Olt, la firme şi la persoane de încredere ale fostului ministru al Finanţelor.

    Anchetatorii au găsit la percheziţii aproximativ o sută de tablouri, printre care şi opere ale lui Picasso, Corneliu Baba şi Nicolae Grigorescu, care ar fi fost achiziţionate de la case de licitaţii. În urma cercetărilor, au fost identificate două case de licitaţii din Bucureşti, de unde ar fi fost achiziţionate tablourile, cele mai multe fiind cumpărate de Lucian Petruţ Şuşală pentru Darius Vâlcov.

    Sursele citate au precizat că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere.

    Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă, au mai arătat sursele citate.

    Conform aceloraşi surse, din datele anchetei nu rezultă că Vâlcov era cunoscător de artă, dar a identificat în achiziţia operelor de artă o posibilitate de a ascunde provenienţa banilor obţinuţi prin traficarea influenţei şi fapte de corupţie.

    Darius Vâlcov este, de joi seară, în arest la domiciliu, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a fostului ministru al Finanţelor. Decizia a fost contestată de procurorii DNA şi urmează să se judece tot la instanţa supremă, care va stabili dacă Vâlcov va rămâne în arest la domiciliu, va fi cercetat sub control, judiciar sau va fi arestat preventiv.

     

  • IMAGINI cu tablourile ridicate de anchetatori de la Darius Vâlcov – GALERIE FOTO

    Tablourile ridicate la percheziţiile din dosarul lui Darius Vâlcov au fost date, vineri, unor specialişti evaluatori şi muzeografi, pentru a fi expertizate, a declarat procurorul şef adjunct al DNA, Călin Nistor, precizând că operele de artă au fost cumpărate din străinătate, prin case de licitaţii.

    VEZI GALERIA FOTO COMPLETĂ

    Procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a spus că este nevoie de o evaluare cât mai rapidă a operelor de artă găsite la percheziţiile din dosarul lui Vâlcov, pentru ca acestea să fie trimise în custodie unei instituţii de profil, în condiţiile în care la DNA nu există condiţii optime pentru păstrarea unor astfel de obiecte.

    “De astăzi, demarăm procedura de identificare-certificare, de către o comisie de specialişti în domeniu. Sperăm ca evaluarea să fie făcută cât mai rapid, pentru că sunt probleme legate de depozitarea acelor tablouri. Ele trebuie transmise unor instituţii de profil“, a adăugat Călin Nistor.

    Adjunctul şefului DNA a precizat că procurorii cunosc cu certitudine cui aparţin operele de artă, dar având în vedere că ancheta se află încă într-o fază incipientă, nu poate spune că acestea îi aparţin sau nu lui Darius Vâlcov.

    Călin Nistor a mai spus că majoritatea operelor de artă găsite la percheziţiile din dosarul lui Vâlcov au fost achiziţionate din străinătate, prin intermediul unor case de licitaţii.

    Bărbatul care păstra tablourile, la mai multe adrese din judeţul Olt şi din Bucureşti, “nu a fost audiat în cadrul procesului penal”, a precizat Nistor.

    Procurorul şef adjunct al DNA nu a dorit să comenteze decizia instanţei de cercetare a lui Vâlcov în arest la domiciliu, şi nu în arest preventiv, aşa cum au cerut anchetatorii.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, arestat la domiciliu în dosarul în care este cercetat pentru corupţie, a fost audiat la DNA, vineri, după ce la percheziţii au fost găsite aproximativ o sută de tablouri, unele dintre acestea semnate de Picasso, Baba şi Grigorescu.

    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, procurorii DNA au făcut joi percheziţii în Bucureşti şi judeţul Olt, la firme şi la persoane de încredere ale fostului ministru al Finanţelor.

    Anchetatorii au găsit la percheziţii aproximativ o sută de tablouri, printre care şi opere ale lui Picasso, Corneliu Baba şi Nicolae Grigorescu, care ar fi fost achiziţionate de la case de licitaţii. În urma cercetărilor, au fost identificate două case de licitaţii din Bucureşti, de unde ar fi fost achiziţionate tablourile, cele mai multe fiind cumpărate de Lucian Petruţ Şuşală pentru Darius Vâlcov.

    Sursele citate au precizat că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere.

    Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă, au mai arătat sursele citate.

    Conform aceloraşi surse, din datele anchetei nu rezultă că Vâlcov era cunoscător de artă, dar a identificat în achiziţia operelor de artă o posibilitate de a ascunde provenienţa banilor obţinuţi prin traficarea influenţei şi fapte de corupţie.

    Darius Vâlcov este, de joi seară, în arest la domiciliu, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a fostului ministru al Finanţelor. Decizia a fost contestată de procurorii DNA şi urmează să se judece tot la instanţa supremă, care va stabili dacă Vâlcov va rămâne în arest la domiciliu, va fi cercetat sub control, judiciar sau va fi arestat preventiv.

     

  • Trei tablouri pictate de Chris Brown, vândute la licitaţie pentru peste 60.000 de dolari

    Chris Brown, în vârstă de 25 de ani, a creat şapte opere de artă în colaborare cu artistul stradal Kai, în timpul unui eveniment organizat la Miami, Florida, iar trei tablouri au fost apoi trimise spre vânzare ca parte a licitaţiei din cadrul evenimentului Săptămâna Artei Urbane din Miami (Miami’s Urban Art Week), care a avut loc pe 16 februarie.

    De asemenea, ca parte a evenimentului de artă stradală, Chris Brown a decorat un automobil Porsche cu semnele grafice specifice produselor Louis Vuitton.

    Două dintre tablouri au fost vândute pentru 25.000 de dolari fiecare, iar cel de-al treilea a fost adjudecat pentru aproape 12.000 de dolari. Jumătate din banii obţinuţi vor fi donaţi în scopuri caritabile.

    La începutul lunii iunie 2014, Chris Brown a fost eliberat dintr-o închisoare din Los Angeles, unde a ispăşit o pedeapsă de 108 zile pentru încălcarea regimului de eliberare condiţionată în care fusese plasat după agresiunea comisă în 2009 asupra fostei sale iubite, cântăreaţa Rihanna.

    Chris Brown este autorul pieselor de succes “Kiss Kiss” şi “Run It”. Cel de-al cincilea album din cariera sa se intitulează “Fortune”, a fost lansat în 2012 şi i-a adus artistului american singurul său premiu Grammy din 12 nominalizări. În 2014 a lansat un nou disc, “X”, iar pe 20 februarie 2015 a lansat albumul “Fan of a Fan: The Album”, în colaborare cu artistul Tyga.

  • Versiunea timpurie a “Mona Lisei”, descoperită în 1911, a aparţinut unui nobil englez

    Informaţiile au fost făcute publice în contextul în care lucrarea a fost expusă pentru prima dată în cadrul unei expoziţii din Singapore dedicată lucrării şi autorului său, Leonardo da Vinci. Expoziţia este organizată de o fundaţie elveţiană care susţine că “Mona Lisa timpurie” a fost pictată înainte de versiunea celebră a acestui portret feminin, care se află la muzeul Luvru din Paris, scrie Mediafax.

    “Credem că aceste noi descoperiri şi noile analize ştiinţifice care tocmai au fost efectuate lasă spaţiu pentru foarte puţină îndoială asupra faptului că tabloul este opera lui Leonardo”, a declarat David Feldman, vicepreşedinte al Mona Lisa Foundation din Zurich.

    “Vasta majoritate a experţilor fie sunt de acord cu noi, fie acceptă că teoria noastră are şanse foarte mari să fie adevărată”, a spus Feldman.

    Pictura prezintă o Lisa del Giacondo mai tânără, soţia unui negustor din Florenţa care este subiectul capodoperei expuse la Luvru şi care a ajuns în colecţia de artă a familie regale franceze în 1519, când Leonardo da Vinci a murit, în Franţa, conform Mediafax.

    Versiunea “timpurie” a picturii, despre a cărei existenţă apar menţiuni în mai multe relatări din secolul al XVI-lea, a ieşit la lumină la începutul secolului al XX-lea, când negustorul şi colecţionarul de artă britanic Hugh Blaker a descoperit-o în 1911 într-o casă din regiunea rurală a Angliei de sud-vest.

    Blaker, care a deţinut tabloul pentru mai mulţi ani şi a efectuat mai multe încercări nereuşite de a-l autentifica, nu a identificat niciodată casa sau proprietarii din 1911 ai operei.

    Într-un comunicat remis Reuters, o echipă de cercetători spune că au dat de urma unei lucrări intitulate “La Joconde”, împrumutată unei expoziţii de artă din oraşul Yeovil, din Anglia, în 1856, şi vândute unui negustor de argint doi ani mai târziu.

    Mergând înapoi în timp, cercetătorii spun că au găsit un document potrivit căruia un tânăr nobil din Somerset, James Marwood, a fost proprietarul unui tablou realizat de Leonardo intitulat “La Joconde” care a fost cumpărat probabil în timpul unei călătorii în Italia în jurul anilor 1780.

    Echipa a stabilit şi existenţa unei legături implicite cu o altă familie nobilă din Somerset care avea un interes profund în ce priveşte arta renascentistă şi care a locuit în casa Montacute, clădire care în prezent este o atracţie turistică majoră.

  • Cum poţi să ajungi vandal de amorul artei (GALERIE FOTO)

    Acesta, scrie The Guardian, a invitat un număr de oameni, printre care şi reprezentanţi ai presei, într-o clădire din New York, ca să asiste la mânjirea cu vopsea a cinci portrete realizate de el. Cele cinci tablouri, printre care şi un portret al lui Bono, solistul trupei U2, au fost băgate în vopsea până la jumătate, chipurile din tablouri devenind astfel greu de recunoscut.

    După consumarea acestui act artistic, pictorul a explicat că demersul său are menirea de a atrage atenţia asupra efemerităţii vieţii şi asupra modului cum memoria le joacă feste celor ce suferă după pierderea unei fiinţe dragi.

  • Cele mai frumoase falsuri (GALERIE FOTO)

    La o licitaţie recentă organizată de casa Webbs of Wilton, toate lucrările recuperate din studioul din Italia al artistului s-au vândut către cumpărători din toată lumea, dintre care mulţi au licitat online, scrie The Telegraph. Unele dintre tablouri au ajuns chiar şi la Muzeul Falsurilor de Artă din Viena.

    Cele mai apreciate opere la licitaţie au fost cele pictate de artist în stilul său şi semnate cu numele lui sau uşor identificabile ca aparţinându-i, Hebbron primind astfel recunoaşterea care-i lipsise în timpul vieţii.