BusinessMagazin

Tag: suspendare

  • Zece membri excluşi şi opt suspendaţi din USR Deva. Reacţii: Se poartă minciuna

    Zece membri au fost excluşi şi opt suspendaţi din USR Deva de către filiala judeţeană Hunedoara, pe motiv că au încercat să schimbe conducerea organizaţei în seara de Revelion. USR Hunedoara a considerat decizia filialei locale nestatutară.

    „Adunarea Generală a USR Deva care a avut loc în data de 1 ianuarie 2020, la ora 7:00, a fost nestatutară, fapt constatat de către Biroul Judeţean şi comunicat prin toate canalele oficiale de comunicare către filiala USR Deva. Biroul Judeţean USR Hunedoara (BJ) a luat la cunoştinţă cererea înaintată pe adresa de email a acestui organism, în data de 28 decembrie 2019, prin care o treime dintre membrii filialei locale Deva a solicitat organizarea unei Adunări Generale. În conformitate cu statutul USR, BJ USR Judeţul Hunedoara a decis ca aceasta să aibă loc, statutar, pe data de 23 ianuarie 2020. În acest fel, toţi membrii filialei locale USR Deva vor putea să îşi anunţe intenţia de a candida şi să îşi facă o campanie electorală în spiritul deschis şi corect al competiţiilor interne, promovat şi respectat de USR. Anunţul privind alegerea unei noi conduceri a filialei Deva – ca urmare a unei Adunări Generale nestatutare – a fost preluat de mai multe publicaţii locale şi naţionale. Facem precizarea că acel comunicat de presă nu reflectă realitatea, iar conducerea anunţată prin respectivul document nu este una statutar aleasă”, se arată într-un comunicat de presă al USR Hunedoara.

    Printre cei exluşi se află şi fostul preşedinte al USR Hunedoara Camelia Măhălean şi Aurelian Măhălean, unul dintre fondatorii filialei. Totodată, Lucia Szitar a fost eclusă, preşedintele ales al USR Deva, pe 1 ianuarie.

    Alţi membri exluşi sunt: Adrian David, Camelia Măhălean, Carol Nagy, Aurelian Măhălean, Laurenţiu Botezat, ovidiu Burza, Răzvan Roşca, Claudiu Ionescu şi Rodica Bordeanu.

    Ioana Ciorpac, Ionel Turcitu, Nicolae Ovidiu Popa şi Radu Semerean au fost suspendaţi un an, iar pentru Ovidiu Vasiu, Robert Ilie Păpădie, Rodica Podelean şi Rodica Sasu, Biroul Judeţean a decis suspendarea doi ani.

    Surse din USR au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că în urma unor excluderi făcute de filiala judeţeană Hunedoara, filiala locală a convocat o nouă adunare generală de alegeri, pe 1 ianuarie, „pentru că Biroul Judeţean voia să admită vreo 20 de membri în filială peste capul lor”, şi s-a ales o nouă conducere, pe care Biroul Judeţean a considerat-o nestatutară, motivul suspendărilor şi excluderilor ulterioare.

    „În ultimele zile ale anului, Biroul Judeţean HD (pro-Barna) a început procedurile de adăugat noi membri în Filiala Deva (care e atribuţia Filialei Deva), atunci, cei din Filiala Deva au convocat, în cel mai scurt timp posibil, o adunare generală a Filialei Deva, cu 1/3 din numărul de membri, pentru a alege o nouă conducere în locul celor excluşi şi suspendaţi de filiala judeţeană; ideea e că după admiterea noilor membri de către Biroul Judeţean, peste capul Filialei Deva, ar fi ajuns să controleze filiala locală; procedural, dacă nu e cvorum la prima convocare, la a doua convocare nu mai e nevoie de cvorum; prima convocare a fost pentru data de 31 decembrie, a doua pe 1 ianuarie; cei prezenţi pe 1 ianuarie au ales o nouă conducere a Filialei Deva; ca represalii, Filiala judeţeană a invalidat adunarea filialei locale şi i-a exclus sau suspendat pe cei care au convocat-o”, au explicat sursele pentru MEDIAFAX.

    Pe 1 ianuarie, diferite publicaţii din judeţ au preluat comunicatul USR Deva, prin care era transmis noua conducere.

    „Anul Nou aduce o nouă conducere la nivelul filialei locale USR Deva. În urma convocării din partea unei treimi a membrilor filialei, azi, 1 ianuarie 2020, Adunarea Generală a Filialei Locale USR Deva a decis prin vot secret noua componenţă a Biroului Local si a Comisiei Locale de Arbitraj: Preşedinte: Lucia Szitar, Vicepreşedinte: Camelia Măhălean, Membri ai Biroului Local: Rodica Elena Bordeanu, Răzvan Dan Toma şi Ovidiu Burza, Comisia de Arbitraj: Laurenţiu Ştefan Botezat, David Adrian şi Răzvan Roşca”, se arată în comunicat.

    Totodată, acţiunile au generat un val de critici, pe reţelele de socializare.

    Un membru al USR Deva, Alin Amititeloaie, a scris că „din păcate, la USR se poartă minciuna intr-un mod pe care-l credeam apus odată cu PSD” şi a numit comunicatul USR Hunedoara „aiuritor”.

    „Pentru a-şi justifica acţiunea de suspendare şi excludere a tuturor membrilor filialei Deva care au participat la Adunarea Generală din data de 1 ianuarie, BJ al USR HD a emis astăzi un comunicat aiuritor, în care a amestecat o serie minciuni care sunt foarte uşor de desfiinţat”, a subliniat el.

    Membrul USR Deva consideră că alegerile au fost desfăşurate conform Regulamentului.

    „Afirmaţia potrivit căreia AG-ul din 1 ian este nestatutară este complet falsă. Convocarea ei s-a făcut conform prevederilor statutare, iar desfăşurarea procedurii elective a respectat Regulamentul de organizare alegeri interne. Biroul Judeţean nu a specificat in clar care articole ar fi fost încălcate, rezumându-se la o afirmaţie generală. De asemenea, afirmaţia că BJ-ului i s-a transmis <<o cerere>> de organizare a Adunării Generale este una falsă. În fapt, in concordanţă cu documentele mai sus specificate, BJ-ului doar a fost notificat despre acel AG”, motivează acesta pe pagina sa de Facebook.

    În USR va începe, în februarie, un referendum intern pentru poziţionarea USR ca partid de centru-dreapta, solicitat de preşedintele partidului, Dan Barna.

  • Decizia luată în şedinţa CEx al PSD privind suspendarea primarului Sectorului 3 Robert Negoiţă

    Marcel Ciolacu a anunţat că în şedinţa Comitetului Executiv de luni a fost luată decizia să fie anulată hotărârea de suspendare a lui Robert Negoiţă din PSD. 

    „Am suspendat sau am anulat decizia de suspendare a dl Robert Negoiţă. Din acest moment decizia îi aparţine dacă vine în partid şi va dori să candideze din partea PSD, cum a făcut-o şi data trecută pentru Sectorul 3”, a declarat liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, la finalul CEx.

    Gabriela Firea a declarat, luni, înaintea şedinţei CEx, referitor la posibila anulare a suspendării lui Robert Negoiţă din PSD, că s-ar bucura deoarece a avut o colaborare bună cu acesta, iar în partid e bine să nu mai fie această atitudine de a fi exclus sau izolat, în cazul în care ai mesaje care contravin celor oficiale.

    Robert Negoiţă a fost suspendat din PSD la începutul lunii iulie, pentru o perioadă de şase luni, în baza unei decizii adoptate de Comitetul Executiv (CEx) al PSD. Decizia a fost luată ca urmare a „atacurilor repetate” pe care Negoiţă le-ar fi avut la adresa liderilor formaţiunii.

  • Scandalul Boeing 737 MAX. WSJ: Boeing ia în calcul suspendarea sau reducerea producţiei avionului

    Administraţia Boeing consideră întreruperea producţiei ca fiind cea mai viabilă dintre opţiuni, în urma întâlnirii de duminică a consiliului de administraţie. Ideea opririi producţiei vine la câteva zile după ce autorităţile de reglementare din SUA au avertizat gigantul aerospaţial că şi-ar fi stabilit aşteptări nerealiste în legătură cu momentul în care avionul va avea voie să zboare din nou.

    O nouă reducere a producţiei, după cea din aprilie, ar majora costurile lui Boeing şi ar afecta rezultatele financiare, în condiţiile în care cheltuielile fixe ar fi distribuite pe mai puţine avioane. De asemenea, măsura ar putea duce la reduceri de locuri de muncă şi la apariţia unor probleme în întreaga industrie aero globală, precum şi pentru companiile aeriene lovite deja de interzicerea zborurilor flotei globale de aproximativ 800 de avioane.

    Autorităţile de reglementare au interzis zborurile cu 737 MAX în martie, după prăbuşirea din Etiopia, al doilea accident pentru avion, la cinci luni după cel din Indonezia. Accidentele au luat în total 346 de vieţi.

    Boeing a spus în octombrie că ar putea recurge la o îngheţare a producţiei sau o reducere suplimentară, dacă aprobarea corecţiilor software pentru controlul zborului şi modificările din procesul de instruire a piloţilor se extind până în 2020.

    Deliberările consiliului de administraţie, programate până luni, vin după o întâlnire, săptămâna trecută, între şeful Boeing, Dennis Muilenburg, şi şeful Administraţiei Aviaţiei Federale, Steve Dickson, discuţie care a resetat calendarul pentru certificare până în februarie sau mai târziu.

    Boeing a semnalat oficialilor aviaţiei din SUA săptămâna trecută că anticipează un anunţ legat de producţie în această săptămână.

    Nu au fost prevăzute disponibilizări imediate ale angajaţilor, au spus surse din companie, din cauza închiderii programată anterior a fabricii de asamblare 737 din Renton, pentru sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou. Pauzele de vacanţă durează de obicei aproximativ două săptămâni.

    Orice modificări ale producţiei MAX ar putea avea implicaţii semnificative pentru economia Statelor Unite. Incapacitatea Boeing de a livra aeronava în perioada interzicerii zborurilor a afectat deja deficitul comercial al naţiunii.

    Un purtător de cuvânt al lui Boeing a declarat că firma continuă să lucreze îndeaproape cu FAA şi cu autorităţile de reglementare globale pentru revenirea în siguranţă a MAX, adăugând: „Vom continua să evaluăm deciziile asupra producţiei bazate pe calendarul şi condiţiile de revenire a zborurilor, care se vor baza pe aprobările autorităţilor de reglememtare şi pot varia în funcţie de jurisdicţie. “

    Boeing a prevăzut deja 3,6 miliarde de dolari pentru a acoperi costurile de producţie suplimentare şi 6,1 miliarde de dolari pentru compensaţia clienţilor.

    Lanţul global al furnizorilor MAX implică aproximativ 600 de firme, plus sute de subcontractori mai mici. Companiile implicate au declarat că Boeing le-a oferit asistenţă, prin înlesniri la plată şi extinderea capitalului de lucru.

    Cei mai mulţi furnizori MAX şi-au redus producţia în concordanţă cu actuala producţie a Boeing, care a permis unora dintre producători să recupereze blocajele de producţie.

    Boeing a redus producţia lunară de 737 la 42 de aparate, de la 52 în aprilie. Executivii companiei au spus în octombrie că speră să reia livrările în trimestrul IV şi să elimine întârzierile până la sfârşitul anului viitor. Unii directori de companii aeriene şi din industrie au apreciat că recuperarea întârzierilor ar putea dura doi ani. Boeing plănuise să majoreze producţia la 57 de avioane pe lună până la sfârşitul anului 2020.

     

  • Legea pensiilor, cartoful fierbinte din mâna guvernului, merge mai departe pentru că nimeni nu-şi asumă costul politic al suspendării ei

    Aplicarea, de la 1 septembrie, a legii pensiilor produce în ultimele trei luni din an o „pagubă” în buget de 8 mld. lei, adică 0,76% din PIB-ul estimat la 1.040 mld. lei. Dar, dacă pentru trei luni şi cu o majorare de doar 15% impactul este atât de puternic, ce se va întâmpla din septembrie 2020, când punctul de pensie va fi majorat cu 40%? Calculele făcute de economişti nu lasă loc de optimism, în ciuda faptului că ministrul finanţelor, Florin Cîţu, susţine altceva.

    Aplicarea calendarului înseamnă un efort suplimentar pentru buget de 25 de miliarde de lei în 2020, de 51 de miliarde de lei în 2021 şi de 81 de miliarde de lei pentru 2022.

    Pentru 2020, impactul aplicării legii pensiilor ar fi de 1% din PIB, susţine optimist şeful cancelariei premierului, Ionel Dancă. Ca impactul să fie de 1% din PIB, PIB-ul nominal ar trebui să fie însă de 2.500 de miliarde de lei, adică aproape o dată şi jumătate în plus faţă de produsul intern brut estimat pentru 2019, de 1.040 mld. lei. Şi asta în condiţiile în care economia, chiar dacă nu este pe tobogan, descreşte, ca orice economie la final de ciclu economic. În 2019, la o creştere reală de 4%, PIB-ul nominal estimat ar urma să fie mai mare faţă de 2018 cu 90 de miliarde de lei, adică un plus de 9%. Prin urmare, calculele economiştilor care au cerut prorogarea termenelor de aplicare a legii sunt mai aproape de realitate, chiar dacă unele seamănă acum a exagerare. Bunăoară, şeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, arată că, pe actualul calendar de majorare a pensiilor, deficitul bugetar va ajunge în 2022 la 8% din PIB. Este o cifră care, în raport cu procesul de consolidare fiscală înregistrat peste tot în Uniunea Europeană, pare desprinsă dintr-un film de groază. Însă şeful Finanţelor, Florin Cîţu, promite că în 2020 va exista această consolidare, de vreme ce, faţă de deficitul înregistrat în 2019, de 4,4% din PIB, bugetul pe 2020 va fi construit pe un deficit bugetar de 3,5% din PIB. Într-o apariţie la Digi 24, ministrul finanţelor a promis că, sub mandatul său, economia nu va mai funcţiona prociclic şi s-a declarat convins că investitorii – cei care sunt chemaţi să acopere deficitul – vor înţelege situaţia şi nu vor penaliza România cerând dobânzi exorbitante.

    Decizia de a respecta calendarul ma­jo­rării pensiilor este una politică. Aceeaşi obser­vaţie a făcut-o joia trecută şi guver­natorul BNR, Mugur Isărescu, care s-a trezit într-o postură stânjenitoare pentru un şef de bancă centrală obligat să colaboreze cu guvernul pentru ca politica fiscală şi cea monetară să nu-şi pună uneia alteia piedici. Situaţia fost creată de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, unul dintre econo­miştii care au cerut public prorogarea ter­me­nelor de aplicare a legii pensiilor: „Nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capa­bi­lă a aduce deficitul în apropiere, dar mar­gi­nal peste limita de deficit bugetar de 3% din PIB”.

    Poziţia lui Lazea este pertinentă pentru mulţi alţi economişti, însă Lazea este economistul-şef al BNR, iar căderea băncii centrale nu este de a comenta deciziile politice ale guvernului şi, cu atât mai puţin, de a-l trage de urechi, fapt subliniat de guvernator care a fost obligat să fie pompier pentru o zi pentru a stinge focul ce risca să se întindă: „Desigur, cu profesionalism putem discuta şi despre legea pensiilor, dar, dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care apare pe burtierele televiziunilor este că Valentin Lazea, economistul-şef al BNR (nu Banca Naţională), cere prorogarea legii pensiilor, nu am făcut nimic. Valentin Lazea nici nu are el dreptul să ceară aşa ceva. Şi nici noi, BNR. E o decizie politică”.

    Aşadar legea pensiilor merge mai departe pentru că nimeni – cu atât mai puţin premierul Ludovic Orban sau preşedintele Klaus Iohannis, care vor să-şi conserve puterea – nu este dispus să-şi rişte pielea. Suntem în an electoral şi o prorogare a termenelor majorării pensiilor ar putea avea efecte politice devastatoare pentru cei care ar îndrăzni să ia o astfel de decizie.

  • Încă un pasager în cursa către faliment: Unul dintre cei mai importanti operatori low-cost îşi suspendă toate zborurile

    Operatorul low-cost XL din Franţa a anunţat la începutul săptămânii că a suspendat toate zborurile după ce nu a reuşit să atragă nicio ofertă de preluare în weekend, ceea ce creşte şansele unui nou falment în turismul francez, la doar o săptămână după ce Aigle Azur, al doilea cel mai mare operator aerian din Franţa, s-a prăbuşit, potrivit France24.

    XL operează patru aeronave Airbus în principal în curse spre America de Nord şi unele zone din China, şi a avut circa 730.000 de pasageri anul trecut.

    Compania a încetat să mai vândă bilete din data de 19 septembrie şi a intrat în administrare judiciară câteva zile mai târziu, după ce a avertizat că nu-şi mai poate plăti facturile, aşteptând astfel o preluare salvatoare.

    Totuşi, nu a fost înregistrată nicio ofertă oficială până sâmbătă – termenul impus de un tribunal comercial din Bobigny, de lângă Paris.

    O nouă înfăţişare pentru decizia asupra operatorului va avea loc miercuri.

    „Condiţiile actuale de piaţă nu ne mai permit să asigurăm operaţiunile companiei pe termen lung”, a transmis XL într-o declaraţie.

    Nu au fost până acum disponibile informaţii cu privire la numărul pasagerilor afectaţi de decizia companiei de a-şi suspenda aeronavele la sol.

    Laurent Magnin, şeful companiei, a anunţat că are nevoie de 35 de milioane de euro pentru a supravieţui, şi a acuzat în principal competiţia acerbă practicată de rivalii norvegieni pe piaţa din SUA.

    „Nu ne aşteptam la Norwegian Air să vină, cu aeronavele lor noi, şi să aplice un model low-cost de la curse pe distanţe medii şi până la cele pe distanţe lungi”, a declarat Magnin pentru publicaţia Journal du Dimanche.

    El a mai spus că XL a suferit de pe urma protestelor anti-guvernamentale desfăşurate de „vestele galbene”, care au erupt încă din noiembrie anul trecut, şi care au devenit violente şi ar fi îndepărtat turiştii, în special pe cei din Asia.

    „Când zborurile noastre din China au ajuns să fie trei sferturi goale iarna trecută, lucrurile au devenit complicate”, spune Magnin.

    El le-a cerut ajutorul celor de la Air France să intervină şi să preia XL şi cei 570 de angajaţi, însă Benjamin Smith, CEO-ul Air France, a spus săptămâna trecută că nu vede niciun beneficiu din preluarea XL.

    Prăbuşirea XL vine după ce al doilea cel mai mare operator din Franţa, Aigle Azur, a fost închis de un tribunal vineri pentru că nu a găsit oferte de preluare.

    Aigle opera 11 aeronave în principal în Algeria, şi a raportat pierderi masive deşi a transportat circa 1,9 milioane de pasageri anul trecut.

  • Facebook suspendă zeci de mii de aplicaţii ca răspuns la scandalul Cambridge Analytica

    Compania Facebook Inc a informat că a suspendat zeci de mii de aplicaţii de pe platforma sa socială, ca parte a măsurilor luate în urma scandalului privind Cambridge Analytica, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    Aplicaţiile suspendate sunt asociate cu aproximativ 400 de dezvoltatori, a informat Facebook, adăugând că acest lucru nu este neapărat un indiciu că aplicaţiile respective reprezentau o ameninţare pentru utilizatori.

    “Facem progres. Nu vom reuşi să eliminăm tot, iar unele dintre lucrurile pe care le vom şterge va fi cu ajutorul altor entităţi din afara Facebook”, a informat compania într-un comunicat.

    În luna iulie, Federal Trade Commission (FTC) a aprobat o amendă de 5 miliarde de dolari pentru Facebook, după investiugaţia efectuată în privinţa modului în care compania a gestionat datele utilizatorilor.

    Cambridge Analytica, o companie specializată în analizarea datelor online implicată în campania preşedintelui SUA Donald Trump şi în cea pro-Brexit, a exploatat în scop electoral datele de pe Facebook a zeci de milioane de cetăţeni americani în ceea un membru al echipei lui Steve Bannon a numit drept “război psihologic”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • BREAKING | O instanţă din Scoţia a decis că suspendarea Parlamentului britanic este ILEGALĂ

    Trei judecători ai Curţii de sesiune, instanţa civilă supremă a Scoţiei, au decis miercuri că suspendarea Parlamentului britanic este ilegală, în urma unei sesizări făcute de un grup de politicieni din opoziţie.

    Decizia de miercuri contrazice o decizie emisă săptămâna trecută, conform căreia suspendarea Parlamentului de către prim-ministrul Boris Johnson nu încalcă legea.

    Decizia Curţii nu va afecta în mod imediat suspendarea Parlamentului britanic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reacţii în lanţ faţă de planul lui Boris Johnson de a suspenda Parlamentul. Jeremy Corbyn i-a trimis o scrisoare reginei

    Jeremy Corbyn a cerut şi o întâlnire cu regina, a transmis o sursă din cadrul Partidului Laburist.

    De asemenea, şi Partidul Liberal Democrat i-a trimis o scrisoare reginei pentru a-şi manifesta îngrijorarea faţă de planul premierului Boris Johnson de a suspenda Parlamentul până în data de 14 octombrie.

    Prim-ministrul britanic Boris Johnson a confirmat miercuri că i-a cerut Reginei Elizabeth a II-a să suspende Parlamentul, începând cu jumătatea lunii septembrie, pentru a nu bloca planul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană în data de 31 octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reacţii în lanţ faţă de planul lui Boris Johnson de a suspenda Parlamentul. Jeremy Corbyn i-a trimis o scrisoare reginei

    Jeremy Corbyn a cerut şi o întâlnire cu regina, a transmis o sursă din cadrul Partidului Laburist.

    De asemenea, şi Partidul Liberal Democrat i-a trimis o scrisoare reginei pentru a-şi manifesta îngrijorarea faţă de planul premierului Boris Johnson de a suspenda Parlamentul până în data de 14 octombrie.

    Prim-ministrul britanic Boris Johnson a confirmat miercuri că i-a cerut Reginei Elizabeth a II-a să suspende Parlamentul, începând cu jumătatea lunii septembrie, pentru a nu bloca planul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană în data de 31 octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scoţia, reacţie puternică după ce premierul Johnson a anunţat-o pe regină că vrea suspendarea Parlamentului

    „Această mişcare nu este democratică. Este dictatură”, a declarat Nicola Sturgeon.

    De asemenea, prim-ministrul scoţian l-a îndemnat pe Boris Johnson să convoace alegeri.

    În urmă cu o săptămână, Nicola Sturgeon a declarat că Partidul Naţional Scoţian, pe care îl conduce, va lua în calcul orice variantă pentru blocarea în Parlament a procesului de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    Prim-ministrul britanic Boris Johnson a confirmat miercuri că i-a cerut Reginei Elizabeth a II-a să suspende Parlamentul, începând cu jumătatea lunii septembrie, pentru a nu bloca planul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană în data de 31 octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro