BusinessMagazin

Tag: suedia

  • Artistul Dan Bittman: “În Suedia, masca e opţională. Noi nu luăm decât lucrurile rele”

    Dan Bittman a amintit că purtarea măştii e opţională în Suedia. Solistul de la Holograf a ridicat şi alte semne de întrebare. Artistul se întreabă, retoric, cum de nu se formează cozi la spitale. Dan Bittman a contestat vehement, în ultimele zile, restricţiile impuse de autorităţi.

    Declaraţiile solistului de la Holograf au devenit virale în mediul online şi au stârnit un val de reacţii.
    Invitat de Marius Tucă în studioul Aleph News, cântăreţul a dat exemplul Suediei, unde masca e opţională. Artistul a ridicat un semn de întrebare şi în privinţa altor nereguli bătătoare la ochi.

    „Cârciumile sunt deschise până la o anumită oră. Lumea nu poartă mască, e opţional, fiecare poartă dacă vrea, dar în principiu nu se poartă mască şi aşa mai departe. Şi la fel e în foarte multe ţări de unde noi nu luăm decât lucrurile rele să le prezentăm ca să înfricoşăm populaţia României. Hai să fim serioşi! De ce?”, se întreabă Dan Bitman.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Record de contaminări cu noul coronavirus în Suedia

    În ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 1.980 cazuri noi de coronavirus în Suedia, un număr record după cel înregistrat marţi, conform Agenţiei Suedeze de Sănătate.

    Au fost şi nouă decese, potrivit agenţiei ANSA.

    Suedia, singura ţară care nu a implementat blocaje împotriva pandemiei are o rată de deces pe cap de locuitor mult mai mare decât vecinii din nord, dar mai mică decât cea a unor ţări europene, precum Spania şi Anglia.

    Guvernul suedez a anunţat recent, potrivit „The Local”, că vârstnicilor nu li se mai recomandă autoizolarea. Guvernul a motivat acest lucru cu de rata mai scăzută a infectărilor şi cu impactul izolării asupra sănătăţii mentale

  • Suedezii au decis: Echipamentele chinezilor de la Huawei şi ZTE nu pot fi utilizate în reţeaua naţională 5G

    Autoritatea de reglementare pentu piaţa de telecomunicaţii din Suedia (PTS) a interzis utilizarea echipamentelor telecom produse de chinezii de la Huawei şi de la ZTE în construcţia viitoare reţele naţionale 5G, în contextul în care licitaţia pentru spectrul de radiofrecvenţă este programată pentru luna viitoare, potrivit Reuters.

    Guvernele europene au revizuit rolul companiilor chineze în construcţia reţelelor pe fondul presiunii venite dinspre SUA, care susţine că acestea reprezintă o ameninţare din punct de vedere al securităţii. Una dintre temeri vine din faptul că toate companiile chineze şi toţi cetăţenii din China sunt obligaţi prin lege să ajute statul în colectarea de informaţii.

    Serviciul de securitate din Suedia priveşte China ca fiind „una dintre cele mai mari ameninţări la adresa Suediei”.

    Marea Britanie a decis în luna iulie ca toate echipamentele Huawei să fie eliminate din reţeaua 5G a ţării până în 2027, devenin prima ţară europeană care ia această decizie.

    „Aceastsă interdicţie îi lasă pe operatorii de telecom cu mai puţine opţiuni şi aduce riscul unei implementări mai lente a tehnologiei 5G în pieţele unde competiţia este redusă”, a notat Ben Wood, şeful diviziei de cercetare din cadrul CCS Insight.

    Interdicţia pentru Huawei şi ZTE s-ar putea dovedi favorabilă pentru competitorii din piaţa de echipamente telecom, precum suedezii de la Ericsson şi finlandezii de la Nokia.

    PTS a mai anunţat că toate companiile care participă la licitaţia 5G trebuie să elimine echipamentele Huawei şi ZTE până în ianuarie 2025.

  • Capitalistul care a transformat un business dintr-un orăşel de provincie într-un retailer internaţional

    Pornind de la un mic business cu comenzi prin poştă, deschis într-un orăşel de provincie suedez, Johan Petter Åhlén a reuşit să se adapteze vremurilor actuale şi să construiască un lanţ puternic de retail, pe care l-a transformat într-unul dintre cele mai cunoscute branduri de profil din Suedia.

    Johan Petter Åhlén s-a născut pe 13 aprilie 1879 în Suedia, în familia fermierilor Marits Anders Andersson şi​ Brittas Karin Christoffersdotter. La naştere, el s-a numit Johan Petter Andersson, însă, pentru a nu fi confundat cu alte persoane, a ales să îşi schimbe numele după locul natal, Åhl, în Åhlén. 
    În 1899 antreprenorul a fondat compania de comenzi prin poştă Åhlén & Holm în oraşul natal, avându-l drept partener de business pe unchiul său, Erik Holm. Primul catalog al companiei număra 277 de produse iar primul articol vândut a fost un portret tipărit al familiei regale. Produsul a avut un mare succes, fiind vândut în peste 100.000 de exemplare.În 1902, el a preluat integral acţiunile businessului iar patru ani mai târziu a lansat o altă afacere, editura Åhlén & Åkerlunds, alături de Erik Åkerlund.
    Åhlén a fost căsătorit cu Elin Maria Charlotta Brolin, cu care a avut doi fii, Gösta Mauritz şi Anders Ragnar, amândoi devenind managing directori ai companiei tatălui lor. În 1915, antreprenorul a decis să mute afacerea în Stockholm, într-o clădire cu şapte etaje, de peste 100.000 de metri pătraţi. Astăzi, sediul central al companiei se află în continuare la aceeaşi adresă.
    În paralel cu lumea businessului, Åhlén s-a remarcat şi în cea a sportului. El a fost un pionier al curlingului suedez, primind medalia de argint la Olimpiada de iarnă din 1924, de trei ori campion al Suediei şi vicepreşedinte al Asociaţiei Suedeze de Curling, între 1935-1938.
    Antreprenorul a murit in 1939 în timp ce traversa oceanul Atlantic, călătorind dinspre New York spre ţara natală. 
    În 1988, compania sa a fost preluată de Axel Johnson AB, iar în anii ’90 s-a transformat într-un lanţ modern de retail cu reputaţie internaţională. Afacerea se axează pe trei domenii de activitate: modă, frumuseţe şi articole pentru casă. Businessul este astăzi unul dintre cele mai puternice branduri din Suedia, cu circa 57 de unităţi în toată ţara. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul oficial al companiei, afacerea cu 3.000 de angajaţi  înregistrează, anual, o cifră de afaceri de 4,8 miliarde de SEK (peste 46 de milioane de euro) şi un număr de peste 80 de milioane de clienţi.

  • Un nou unicorn european iese în lumina reflectoarelor

    Ca urmare a acesteia, firma suedeză de plăţi online a obţinut 650 de milioane de dolari. Runda a fost condusă de Silver Lake Partners şi GIC – fondul suveran al statului Singapore.
    Cunoscută pentru modelul „cumpără acum, plăteşte mai târziu”, Klarna oferă finanţări fără dobândă pentru achiziţiile cu amănuntul într-o anumită perioadă de timp. De asemenea, aplicaţia plăteşte comercianţii din momentul în care un client a cumpărat un produs prin intermediul platformei, în timp ce utilizatorii sunt facturaţi printr-un număr stabilit de rate.
    Până acum, firma înregistrează la nivel global 12 milioane de utilizatori lunar şi 55.000 de descărcări zilnice – de trei ori mai mult faţă de cel mai apropiat competitor din ultimul an, spune compania.
    În ceea ce priveşte rivalii la nivel european, Klarna se confruntă cu aplicaţia bancară Revolut şi procesatorul de plăţi Checkout.com. Compania are mai mult de 3.000 de angajaţi, iar majoritatea lor lucrează în sediul central din Stockholm.
    Aproximativ 40% din vânzările de comerţ online sunt intermediate prin intermediul platformei Klarna.
    Fondatorii companiei sunt Sebastian Siemiatkowski, Niklas Adalberth şi Victor Jacobsoon, care au participat în 2005 la competiţia anuală de antreprenoriat lansată de Şcoala de Economie din Stockholm cu proiectul prin care să ofere consumatorilor şi comercianţilor modalităţi mai sigure şi mai simple de a face cumpărături. Chiar dacă ideea lor nu a fost primită cu entuziasm, au pus bazele Klarna la mijlocul anului 2005 şi au început să opereze în Suedia, de unde s-au extins apoi şi pe pieţe europene, precum şi în Statele Unite. 

  • Modelul suedez continuă să uimească lumea. Suedia a înregistrat cele mai puţine cazuri zilnice din ultimele şase luni

    În timp ce multe ţări europene văd că ratele lor de infecţie cresc până la niveluri nemaivăzute de la vârful pandemiei Covid-19, Suedia – a cărei abordare a fost mult mai relaxată – a înregistrat cele mai puţine cazuri zilnice din 13 martie.

    Datele de la agenţia naţională de sănătate suedeză au arătat că doar 1,2% din cele 120.000 de teste de săptămâna trecută au revenit pozitive.

    Potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, totalul cazurilor noi în ultimele 14 zile din Suedia este de 22,2 la 100.000 de locuitori, faţă de 279 în Spania, 158,5 în Franţa, 118 în Republica Cehă, 77 în Belgia şi 59 în Marea Britanie, toate acestea au impus măsuri drastice în această primăvară.

    Suedia are, de asemenea, mai puţine infecţii zilnice noi decât Norvegia şi Danemarca, vecinii săi nordici. Treisprezece pacienţi cu Covid-19 sunt în terapie intensivă în spitalele suedeze, iar media de şapte zile a deceselor este zero.
    „Nu avem o revenire a bolii pe care o au multe ţări”, a declarat Anders Tegnell, epidemiolog şef al ţării şi arhitectul strategiei suedeze, pentru France-24 într-un interviu, adăugând că ţara este în general mulţumită de strategia sa generală.

    Spre deosebire de multe ţări, Suedia a închis şcolile pentru cei peste 16 ani, dar a menţinut deschise cele pentru elevii mai mici, insistând asupra participării depline. Şcolile şi universităţile sunt acum deschise din nou.
    De asemenea, a interzis adunările a peste 50 de persoane şi le-a spus persoanelor peste 70 de ani şi grupurilor cu risc să se autoizoleze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modelul suedez continuă să uimească lumea. Suedia a înregistrat cele mai puţine cazuri zilnice din ultimele şase luni

    În timp ce multe ţări europene văd că ratele lor de infecţie cresc până la niveluri nemaivăzute de la vârful pandemiei Covid-19, Suedia – a cărei abordare a fost mult mai relaxată – a înregistrat cele mai puţine cazuri zilnice din 13 martie.

    Datele de la agenţia naţională de sănătate suedeză au arătat că doar 1,2% din cele 120.000 de teste de săptămâna trecută au revenit pozitive.

    Potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, totalul cazurilor noi în ultimele 14 zile din Suedia este de 22,2 la 100.000 de locuitori, faţă de 279 în Spania, 158,5 în Franţa, 118 în Republica Cehă, 77 în Belgia şi 59 în Marea Britanie, toate acestea au impus măsuri drastice în această primăvară.

    Suedia are, de asemenea, mai puţine infecţii zilnice noi decât Norvegia şi Danemarca, vecinii săi nordici. Treisprezece pacienţi cu Covid-19 sunt în terapie intensivă în spitalele suedeze, iar media de şapte zile a deceselor este zero.
    „Nu avem o revenire a bolii pe care o au multe ţări”, a declarat Anders Tegnell, epidemiolog şef al ţării şi arhitectul strategiei suedeze, pentru France-24 într-un interviu, adăugând că ţara este în general mulţumită de strategia sa generală.

    Spre deosebire de multe ţări, Suedia a închis şcolile pentru cei peste 16 ani, dar a menţinut deschise cele pentru elevii mai mici, insistând asupra participării depline. Şcolile şi universităţile sunt acum deschise din nou.
    De asemenea, a interzis adunările a peste 50 de persoane şi le-a spus persoanelor peste 70 de ani şi grupurilor cu risc să se autoizoleze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După ce a înregistrat cel mai mare număr de decese din ultimii 150 de ani, Suedia spune: O ducem bine, regulile stricte nu funcţionează dacă oamenii tind să le încalce

    Autorităţile suedeze estimează că vor depista mai multe focare de COVID-19 în viitorul apropiat, însă nu se aşteaptă la un al doilea val de infecţii, relatează The Guardian.

    Coronavirusul a omorât până acum aproape 6.000 de oameni în Suedia, înregistrându-se în total peste 51.000 de decese în prima jumătate a anului. Ultimul record a fost înregistrat în 1869, când au murit aproximativ 55.000 de persoane.

    Spre deosebire de majoritatea ţărilor Europene, Suedia a decis să ţină deschise business-urile şi majoritatea şcolilor şi, în loc să impună o serie de restricţii de circulaţie, autorităţile s-au bazat pe spiritul civic al cetăţenilor şi nu au recomandat folosirea măştilor faciale. Unul dintre argumentele autorităţilor a fost reprezentat de posibilitatea atingerii „imunităţii de turmă”.

    Per capita, Suedia a suferit mult mai mult faţă de celelalte ţări nordice, însă nu a suferit declinul unor state precum Belgia, Spania şi Marea Britanie.

    „Nu credem că vom vedea un al doilea val, în sensul clasic al cuvântului, precum în timpul pandemiilor de gripă. Această boală pare să funcţioneze diferit. Transmiterea este neregulată, crescând astfel probabilitatea apariţiei unor focare de-a lungul Europei în timpul toamnei”, a declarat Anders Tegnell, principalul expert epidemiologic al Suediei.

    „Suedia o duce bine. Regulile stricte nu funcţionează dacă oamenii tind să le încalce”, a declarat Arne Elofsson, profesor specializat în prelucrarea datelor biometrice în cadrul Universităţii din Stockholm.

     

  • Suedia a înregistrat în doar şase luni cel mai mare număr de decese din ultimii 150 de ani

    Suedia, care a decis să evite măsurile de distanţare socială adoptate de-a lungul continentului, a înregistrat în doar şase luni cel mai mare număr de decese din ultimii 150 de ani, potrivit The Guardian.

    Coronavirusul a omorât circa 4.500 de oameni în prima jumătate a anului, numărul crescând între timp la 5.800, arată Biroul de Statistică din Suedia. Rata de mortalitate a ţării depăşeşte cu mult rezultatele celorlalte naţiuni nordice, însă este mai mică decât rata înregistrată în alte state, precum Marea Britanie şi Spania.

    În total, 51.405 suedezi au murit în primele şase luni ale anului, ultimul record fiind înregistrat în 1869, când au murit 55.431 de oameni. Populaţia Suediei ajungea atunci la 4,1 milioane de locuitori, comparativ cu 10,3 milioane în 2020.

    Spre deosebire de majoritatea ţărilor europene, Suedia nu a închis şcolile, restaurantele şi barurile, bazându-se în schimb pe măsurile adoptate în mod voluntar de cetăţeni. Unul dintre argumentele autorităţilor a fost reprezentat de posibilitatea „imunităţii de turmă”.

    Însă numărul de morţi din Suedia este cu mult peste celelalte ţări nordice, care au optat pentru restricţii mai dure de circulaţie. Norvegia, care are jumătate din populaţia Suediei, numără doar 260 de decese cauzate de coronavirus. În plus, economia Finlandei a înregistrat rezultate mai bune de vreme ce produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 5% în T2, în timp ce PIB-ul Suediei a suferit o contracţie de 8,6%.

     

  • Discuţiile cu privire la „imunitatea de turmă” încep să dispară în Suedia: Un procent extrem de mic al populaţiei a dezvoltat anticorpi pentru COVID-19

    Strategia lansată de autorităţile suedeze pentru a combate coronavirusul a rezultat într-un număr extrem de mic de oameni care au dezvoltat anticorpi, fapt ce a început să stingă discuţiile cu privire la „imunitatea de turmă”, scrie Business Insider.

    Un studiu publicat pe 18 iunie arată că doar 6,1% din populaţia ţării a reuşit să dezvolte anticorpi până la sfârşitul lunii mai, cifra fiind mult mai mică decât estimările iniţiale ale autorităţilor.

    Spre deosebire de majoritatea ţărilor europene, Suedia nu a închis şcolile, restaurantele şi barurile, bazându-se în schimb pe măsurile adoptate în mod voluntar de cetăţeni.

    Unul dintre argumentele ţării a fost reprezentat de posibilitatea „imunităţii de turmă”. Anders Tegnell, principalul epidemiolog al Suediei, a estimat în aprilie că 40% din populaţia capitalei Stockholm va deveni imună până la sfârşitul primăverii.

    Pentru a se atinge „imunitatea de turmă”, trebuie să dezvolte anticorpi peste 60% din populaţia totală a ţării, potrivit unui studiu realizat de The New York Times.

    Luni, 22 iunie, Suedia înregistrează 56.043 de cazuri cu coronavirus, 5.053 de decese şi are una dintre cele mai mari rate de mortalitate din lume.