BusinessMagazin

Tag: straini

  • Zona din România cu obiective medievale incluse în patrimoniul cultural mondial care este vizitată de tot mai mulţi turişti străini

    ”Pe piaţa europeană, Transilvania este considerată noua Toscana. Are atracţii şi valori ca Toscana Italiei, o zonă cu o frumuseţe indiscutabilă, una dintre cele mai vizitate din Europa, alături de regiunea Provence din Franţa sau Boemia din Cehia. Transilvania a început să fie foarte apreciată de turiştii străini, i s-a dus vestea în Europa. Aproape 75%-80% din turiştii străini pe care îi aducem, germani, francezi, spanioli sau asiatici, aleg circuitele în Transilvania. A crescut aprecierea faţă de Transilvania şi dorinţa de-a vizita această regiune“, spune Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenţiei Invitation România, una din cele mai importante agenţii de incoming de pe plan local, care aduce anual 10.000 de turişti străini prin circuite culturale şi tematice.

    El mai precizează că mitul lui Dracula atrage turişti, care vor să vadă Bran şi Sighişoara, bisericile fortificate, proprietăţile rurale de la Viscri, mai ales că aici are şi prinţul Charles proprietăţi, dar şi fosta capitală culturală Sibiu. ”Acest cocktail atrage din ce în ce mai mulţi străini. Abia acum începem să simţim că avem mai mulţi străini, potenţialul este însă mult mai mare. Dacă am avea o autostradă care să lege Bucureştiul de Braşov, de Cluj-Napoca, Sibiu, o infrastructură rutieră mai dezvoltată, atunci am ajunge şi noi la milioane de turişti precum Toscana“, a mai spus el.

    Transilvania atrage străinii prin diverse circuite culturale, ce includ turul bisericilor fortificate, vizită la cetatea din Sighişoara, la Biserica Neagră din Braşov sau la centrul istoric din Sibiu. Biserica fortificată din Prejmer, una din fortificaţiile din Transilvania, construită în 1218 şi inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial, a fost vizitată şi de prinţul Charles. Transilvania oferă turiştilor locuri autentice, cu încărcătură istorică dar şi produse tradiţionale, turiştii putând opta chiar şi pentru o călătorie culinară în această regiune.

    Transilvania ar putea să îşi găsească un loc pe harta turistică mondială, la fel ca Toscana, o regiune cu peisaje pitoreşti, istorie, cultură, tradiţii, ce a reuşit să atragă 1,8 milioane de turişti în structurile de cazare doar în 2012. Cei mai mulţi străini ajung în Florenţa, Pisa sau în satul Castiglione della Pescaia, zone cu obiective incluse pe lista patrimoniului cultural mondial al UNESCO.

    ”Cred că putem să facem din Transilvania o Toscana a României, avem peisaje frumoase, dar este nevoie de îmbunătăţirea serviciilor, de oameni pregătiţi în turism. începe să se mişte incomingul şi la noi, avem mult mai multe cereri din partea turiştilor străini care vor să vină în circuite în România.

    În Cluj vedem cum a explodat turismul datorită evenimentelor precum Untold, când nu se mai găsesc locuri de cazare în oraş„, este de părere Lucia Morariu, proprietara agenţiei de turism Eximtur din Cluj-Napoca, una din cele mai mari companii de pe piaţa de profil. Interesul străinilor pentru România se vede de altfel şi în suma cheltuită în ţară.

    Străinii au cheltuit în călătoriile efectuate în România 1,7 miliarde de euro în primele nouă luni din acest an, sumă în creştere cu circa 500 de milioane de euro faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele BNR.

    Braşov, Sibiu şi Cluj se numără printre cele mai atractive judeţe din Transilvania pentru turiştii străini. Doar în primele nouă luni din acest an în Braşov s-au cazat în unităţile turistice 167.000 de străini, în creştere cu 14% faţă de primele nouă luni de anul trecut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). în total, în Braşov s-au cazat 950.000 de vizitatori străini şi români în primele trei trimestre din anul acesta, faţă de 825.000 de turişti în perioada similară de anul trecut (plus 14%), arată aceeaşi sursă. Dintre aceştia, doar în Sighişoara au ajuns anul trecut 100.000 de turişti în total.

    Pe de altă parte, Sibiu, fosta capitală culturală europeană, a atras 137.000 de turişti străini în primele nouă luni ale acestui an, în creştere cu 18% faţă de perioada similară a anului trecut, hotelurile şi pensiunile din oraş funcţionând la cu 70-80% din camere ocupate. în 2009, în structurile turistice din Sibiu se cazau doar 55.800 de străini, dar anul trecut oraşul a atras în total 142.000 de străini, de aproape trei ori mai mulţi străini, arată datele de la INS.

    Mai mult, şi numărul turiştilor români care s-au cazat în Sibiu a crescut, la 298.000 în primele trei trimestre din acest an, ceea ce înseamnă un trafic în creştere cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut. Sibiu are 315 unităţi turistice de cazare (hoteluri, pensiuni, vile turistice, hosteluri), din care 43 de hoteluri cu o capacitate de cazare de 3.940 de locuri, porivit datelor de la Statistică de anul trecut.

    Evenimentele muzicale şi culturale au adus şi la Cluj-Napoca, al treilea cel mai vizitat din regiune, 106.000 turişti străini în primele nouă luni, în creştere cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut. în total, în oraş s-au cazat 481.000 de turişti, faţă de 377.000 de turişti în primele nouă luni de anul trecut (plus 27%). Oraşul Cluj-Napoca, una din destinaţiile turistice principale ale ţării dar şi al doilea pol de business al ţării, după numărul de firme prezente, are în total 53 de hoteluri, cu o capacitate de cazare de 8.450 de locuri.

    Transilvania reuşeşte să atragă tot mai mulţi străini datorită dezvoltării aeroporturilor din Sibiu sau Cluj-Napoca, porţi de intrare în regiunea din centrul ţării. Aeroportul din Sibiu este conectat cu zboruri regulate de Madrid, Milano, Dortmund, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart, Viena, Londra şi în sezonul de vară cu Turcia – Antalya, pe o cursă charter, în timp ce aeroportul din Cluj-Napoca a avut 2 milioane de pasageri în primele nouă luni, faţă de 1,36 milioane de pasageri în perioada similară a anului trecut. Spre comparaţie, în urmă cu 20 de ani, în 1996, aeroportul internaţional din Cluj avea un trafic de doar 32.000 de pasageri; doar Tarom opera zboruri regulate, însă în prezent sunt zece companii ce leagă oraşul de peste 45 de destinaţii din Europa.

    România rămâne o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.
     

  • Rusia a desemnat nouă instituţii media americane drept “agenţi străini”

    Potrivit BBC News online, măsura implică faptul că respectivele entităţi media servesc interesele unui guvern străin, astfel că acestea vor trebui să-şi declare sursele de finanţare.

    Legea a fost adoptată rapid de Parlamentul Rusiei în doar două săptămâni şi a fost promulgată de preşedintele Vladimir Putin la finalul lunii noiembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care înregistrează un boom de turişti şi tarife care concurează chiar şi hotelurile din Paris

    Sibiu, fosta capitală europeană, a atras 137.000 de  turişti străini în primele nouă luni ale acestui an, în creştere cu 18% faţă de perioada similară a anului trecut, hotelurile şi pensiunile din oraş funcţionând cu 70-80% din camere ocupate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • România, un jaf generalizat: În România, aproape toată lumea fură bugetul de stat. Şi cei cu gulere albe şi cei cu gulere negre. Şi romani şi străini

    Nu excelam nici in colectare impozitelor de la populatie, dar nici de la agenti economici. In primii 10 ani dupa revolutie, pe sloganul, “Nu ne vindem tara” am privatizat economia romaneasca doar patronilor romani, veritabili oligarhi ai tranzitiei romanesti. A fost o praduiala generalizata, caracterizata de arierate de ordinul miliardelor de dolari, falimente de rasunet si vreo 4 milioane de locuri de munca desfiintate.
     
    Dupa 2001, am inceput sa vindem Romania pe 2 lei mutinationalelor. Ca doar nu am intrat in UE de frumosi si destepti ce suntem. Pretul a fost platit prin cedarea resurselor tarii, a energiei, hidrocarburilor, industriilor metalurgice si prelucratoare, industriei bancare si de asigurari, prin vanzarea terenurilor agricole si padurilor.
     
    Evident, ca nici multinationalele nu au facut coada la casieria statului. Ele nu au avut maini de dat, decat de luat. In ultimii 10 ani, peste 80% din ajutoarele de stat s-au dus catre firmele straine in loc sa capitalizam firmele romanesti. In perioada 2008- 2014, soldul rezultatului net raportat de multinationale, calculat ca diferenta intre profitul total si pierderea totala, a fost de doar 2,5 miliarde lei. In 6 ani, multinationalele care detin 50% din cifra de afaceri a Romaniei, si pozitii de cvasi monopol in sectoarele cheie ale economiei romanesti au platit cumulat cat o singura companie, Hidroelectrica, intr-un an. Companiile romanesti, aflate intr-o concurenta neloiala cu firmele straine, discriminate de statul roman si avand pozitii periferice in economie, au raportat un sold al rezultatului financiar net de 55 miliarde lei, adica de 22 ori mai mult decat firmele straine. In 2015, la o crestere economica de 3,7%, firmele straine au raportat un sold al profitului net de 9 miliarde lei fata de 27 miliarde lei, soldul profitului net raportat de multinationale.
     

  • Topul judeţelor “invadate” de muncitorii străini în 2017. Angajaţii din Vietnam, cei mai mulţi

    Cei mai mulţi lucrători străini veniţi la muncă în România în 2017 au ajuns în Bucureşti şi Ilfov – aproape 1.200, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări pentru Realitatea.net.

    În topul judeţelor luate cu asalt de muncitorii străini se află Tulcea (193), Sibiu (185), Timiş (147), Arad (114), Mureş (112) şi Braşov (110).

    În cursul anului 2016 reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări au emis 2928 de avize de angajare pentru încadrarea în muncă a cetăţenilor străini, iar în primele 8 luni ale anului 2017 au fost emise 2753.

    Cifrele sunt încă mici comparativ cu anii de dinaintea crizei economice şi chiar în raport cu numărul maxim de permise de muncă stabilit prin lege. Guvernul a decis la începutul acestui an că piaţa muncii din ţara noastră are nevoie de numai 5.500 de noi lucrători din afara UE, iar pentru anul viitor vrea să suplimenteze cu 3.000 acest număr, scrie realitatea.net

  • Confederaţia Naţională a Patronatului Român: Oamenii de afaceri români sunt discriminaţi în raport cu cei străini

    Deşi 70% din bani vin de la firmele cu capital românesc şi doar 30% de la firmele cu capital străin, multinaţionalele au ştiut să se organizeze mai bine decât firmele romaneşti. Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român cred că nu există egalitate de tratament între companiile cu capital românesc şi cele cu capital străin.
     
    “Oamenii de afaceri români sunt discriminaţi în raport cu cei străini. Număraţi câţi oameni de afaceri străini au ajuns cu dosare penale, din cele 37.000 de firme străine. Câte dosare penale au firmele româneşti? Recunosc că noi nu avem experienţa lor, nu avem jurişti care costă 10.000 de euro de lună”, a declarat Mohammad Murad, preşedinte FPTR.
     
    El a mai spus că sectorul privat trebuie rupt de zona politică, trebuie să existe o delimitare şi trebuie distrusă acea discriminare, pentru existenţa a unor şanse egale. 
     
    Oamenii de afaceri români cred că se pune accent formare pentru nivelele 1,2 de calificare, fără să se facă o evaluare a pieţei muncii. Este nevoie de o abordare sistematică, unde formarea profesională să se conducă după anumite obiective. Nu se face o estimare pe riscuri de competenţe şi, din păcate, nu avem o clasă de antreprenori educaţi.
     
    Reprezentanţii mediului de afaceri propun schimbarea Codului fiscal şi se opun TVA-ului defalcat. În alte ţări a fost un eşec iniţiativa de a defalca TVA. Totodată, s-a propus ca firmele care au contracte cu statul ar trebui să plătească TVA- ul atunci când se încasează banii, nu când se emite factura.
     
    Investitorii români au mai spus că statul trebuie să aibă un rol activ privind încurajarea producătorilor autohtoni, prin îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice, cu respectarea tuturor normelor europene privind concurenţa. Este nevoie, în paralel, de educarea potenţialilor investitori autohtoni şi de sprijin concret din partea statului pentru accesarea rapidă a fondurilor europene.
     
    “Guvernul este deschis să comunice cu mediul privat pentru a găsi soluţii win – win. Avem nevoie de dialog constructiv, însă vă rugăm să veniţi cu soluţii concrete pe care să le analizăm şi ulterior să le punem în practică”, a afirmat Ramona Chirilă Lohan, Consilier de Stat la Guvern, prezentă la dezbatere.
     
    Pe 17 octombrie 2017, a avut loc la Phoenicia Grand Hotel prima dezbatere cu tema Capitalul Romanesc: Trecut, Prezent, Viitor, organizată de Confederaţia Naţională a Patronatului Roman, la iniţiativa Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, la care au participat reprezentanţi reprezentanţi ai confederaţiilor, ai mediului de afaceri şi ai Guvernului. Evenimentul face parte dintr-o serie de dezbateri, organizate de Confederaţia Naţională a Patronatului Roman, pe teme diverse, de interes pentru reprezentanţii mediului de afaceri şi ai mediului politic, cu privire la Economia Romaniei.

     

  • “Nu vedeţi că vă vindeţi ţara?” Fenomenul din România care a atras atenţia Comisiei Europene

    “Deci Comisia Europeană zice, tradus simplist, ‘Nu vedeţi că vă vindeţi ţara şi nu faceţi nimic pentru a contracara acest fenomen?’. Cu atât mai mult cu cât predecesorii ministrului Daea au anunţat că au în lucru un proiect legislativ pentru a proteja patrimoniul agricol al ţării. Şi eu îl întreb pe domnul ministru Daea, ce părere are despre de faptul că suntem undeva între 40 şi 70 la sută terenuri agricole fertile vândute către cetăţeni străini şi dacă are de gând să facă ceva în acest sens?”, a afirmat Paşcan.

    Acesta a spus că în interpelarea adresată ministrului Petre Daea a scris că fenomenul vânzării terenurilor către străini este văzut drept “îngrijorător” de către Comisia Europeană, care ar fi comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare din Olanda.

    Străinii au acces prea liber

    Potrivit deputatului PMP, fermierii români se plâng că străinii au acces ‘prea liber’ la terenurile agricole, în timp ce alte state europene au impus condiţii dure în privinţa achiziţionării de terenuri de către străini. “I-am solicitat domnului ministru să îmi comunice dacă la nivelul Ministerului Agriculturii se pregăteşte o strategie vizând modificarea legislaţiei privind achiziţionarea terenurilor agricole de către străini, precum şi datele oficiale deţinute de minister privind vânzarea terenurilor din România către cetăţenii străini”, a evidenţiat deputatul PMP.

    În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prezentat joi presei de către Marius Paşcan, se arată că începând din anul 2014, când a fost adoptată Legea 17/2014, care reglementează măsurile de vânzare şi cumpărare a terenurilor, suprafaţa totală din oferte se ridica la 434.141 hectare, fără însă a se preciza câte oferte aparţin străinilor, scrie realitatea.net

  • “Nu vedeţi că vă vindeţi ţara?” Fenomenul din România care a atras atenţia Comisiei Europene

    “Deci Comisia Europeană zice, tradus simplist, ‘Nu vedeţi că vă vindeţi ţara şi nu faceţi nimic pentru a contracara acest fenomen?’. Cu atât mai mult cu cât predecesorii ministrului Daea au anunţat că au în lucru un proiect legislativ pentru a proteja patrimoniul agricol al ţării. Şi eu îl întreb pe domnul ministru Daea, ce părere are despre de faptul că suntem undeva între 40 şi 70 la sută terenuri agricole fertile vândute către cetăţeni străini şi dacă are de gând să facă ceva în acest sens?”, a afirmat Paşcan.

    Acesta a spus că în interpelarea adresată ministrului Petre Daea a scris că fenomenul vânzării terenurilor către străini este văzut drept “îngrijorător” de către Comisia Europeană, care ar fi comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare din Olanda.

    Străinii au acces prea liber

    Potrivit deputatului PMP, fermierii români se plâng că străinii au acces ‘prea liber’ la terenurile agricole, în timp ce alte state europene au impus condiţii dure în privinţa achiziţionării de terenuri de către străini. “I-am solicitat domnului ministru să îmi comunice dacă la nivelul Ministerului Agriculturii se pregăteşte o strategie vizând modificarea legislaţiei privind achiziţionarea terenurilor agricole de către străini, precum şi datele oficiale deţinute de minister privind vânzarea terenurilor din România către cetăţenii străini”, a evidenţiat deputatul PMP.

    În răspunsul dat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prezentat joi presei de către Marius Paşcan, se arată că începând din anul 2014, când a fost adoptată Legea 17/2014, care reglementează măsurile de vânzare şi cumpărare a terenurilor, suprafaţa totală din oferte se ridica la 434.141 hectare, fără însă a se preciza câte oferte aparţin străinilor, scrie realitatea.net

  • Satul din România care i-a cucerit pe străini. “Am o viaţă mult mai bună decât în Germania”

    Un sat din România a devenit magnet pentru turişti din Germania, Franţa, Olanda, Italia sau Statele Unite.


    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.

    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar în urmă cu doi ani şi jumătate, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Produsul românesc pe care-l vor toţi străinii. Au devenit unele dintre cele mai căutate mărci din lume

    Exporturile totale de biciclete, tricicluri şi cvadricicluri, cu pedalare asistată, cu un motor electric auxiliar cu o putere nominală continuă, mai mică sau egală cu valoarea de 250W, au însumat peste 39 de milioane de euro, în prima jumătate a acestui an, fiind exportate aproape 73.000 de biciclete.

    Cele mai multe biciclete, tricicluri şi cvadricicluri au fost exportate în Germania (circa 53.000, valoarea acestora fiind de aproape 28 de milioane de euro), Olanda (aproape 15.000, cu valoare de peste 8 milioane de euro) şi Austria (aproape 1.700, cu valoare de peste un milion de euro).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro