Tag: Star

  • Mozart în spaţiu

    Cum luna aceasta franciza Star Trek împlineşte cincizeci de ani, o companie de operă din Los Angeles, Pacific Opera Project (POP) a organizat un spectacol menit să marcheze această aniversare reluând o producţie foarte bine primită de-a sa, scrie LA Times.

    Producţia fondatorilor POP, Josh Shaw şi Stephen Karr, reprezintă o îmbinare între opera mozartiană Răpirea din serai şi elemente caracteristice primului serial din seria Star Trek, cei doi transpunând în spaţiul cosmic povestea a două tinere răpite de piraţi şi vândute unui demnitar otoman care le ţine prizoniere într-un harem.

    Ideea le-a venit pornind de la termenul de ”răpire„, care i-a făcut să se gândească la cazurile de oameni răpiţi de extratereştri şi aşa au ajuns la science fiction şi în cele din urmă la Star Trek. Personajele au fost adaptate şi ele, unele devenind ofiţeri ai Flotei Stelare după modelul echipajului din serial, iar turcii fiind înlocuiţi cu klingonieni.

  • Mozart în spaţiu

    Cum luna aceasta franciza Star Trek împlineşte cincizeci de ani, o companie de operă din Los Angeles, Pacific Opera Project (POP) a organizat un spectacol menit să marcheze această aniversare reluând o producţie foarte bine primită de-a sa, scrie LA Times.

    Producţia fondatorilor POP, Josh Shaw şi Stephen Karr, reprezintă o îmbinare între opera mozartiană Răpirea din serai şi elemente caracteristice primului serial din seria Star Trek, cei doi transpunând în spaţiul cosmic povestea a două tinere răpite de piraţi şi vândute unui demnitar otoman care le ţine prizoniere într-un harem.

    Ideea le-a venit pornind de la termenul de ”răpire„, care i-a făcut să se gândească la cazurile de oameni răpiţi de extratereştri şi aşa au ajuns la science fiction şi în cele din urmă la Star Trek. Personajele au fost adaptate şi ele, unele devenind ofiţeri ai Flotei Stelare după modelul echipajului din serial, iar turcii fiind înlocuiţi cu klingonieni.

  • Kim Jong-Un contraatacă: Coreea de Nord şi-a lansat propriul Netflix

    Un dispozitiv de tip video-on-demand a fost lansat recent de către KCTV, televiziunea de stat din Coreea de Nord.

    Cutia numită “Manbang” a fost numită versiunea coreeană a Netflix de către presa locală.

    Dispozitivul se va putea conecta la reţeaua internă (controlată şi ea de stat) şi va permite urmărirea în reluare a mai multor documentare de pe 5 posturi TV.

    “Dacă un spectator vrea să urmărească, spre exemplu, un film cu animale, el va trimite o cerere către echipament iar aceasta îi va prezenta conţinutul relevant”, a explicat Kim Jong Min, şeful Centrului pentru Informaţii şi Tehnologie.

    Citeşte: 10 lucruri fascinante pe care nu le ştiai despre Coreea de Nord

    Chiar şi după lansarea acestui serviciu, conectivitatea din statul comunist rămâne extrem de redusă, iar accesul la internet este considerat un lux de care doar ce privilegiaţi pot beneficia.

    În 2012, un fost inginer Google a vizitat Coreea de Nord la invitaţia Universităţii din Phenian. Înainte de a pleca din ţară, Will Scott a cumpărat o copie a sistemului de operare pentru computere Red Star 3, dezvoltat în statul comunist.

    Scott a publicat o serie de capturi de ecran cu platforma. După cum se vede din imaginile de mai jos, Red Star 3 este un sistem de operare destul de simplu, mai ales dacă îl comparăm cu platforme precum Windows 8.1 sau Mac OS X „Yosemite”.

    Interfaţa de utilizare din Red Star 3 seamănă foarte mult cu cea din Mac OS X, dezvoltat de Apple. Cum nu există o piaţă a aplicaţiilor în statul asiatic, programele disponibile pentru sistemul de operare sunt foarte puţine, majoritatea fiind incluse în Red Star 3.

    Utilizatorul dispune de un editor de texte, un player video, un browser de internet, aplicaţie de e-mail, calendar şi calculator.

  • Kim Jong-Un contraatacă: Coreea de Nord şi-a lansat propriul Netflix

    Un dispozitiv de tip video-on-demand a fost lansat recent de către KCTV, televiziunea de stat din Coreea de Nord.

    Cutia numită “Manbang” a fost numită versiunea coreeană a Netflix de către presa locală.

    Dispozitivul se va putea conecta la reţeaua internă (controlată şi ea de stat) şi va permite urmărirea în reluare a mai multor documentare de pe 5 posturi TV.

    “Dacă un spectator vrea să urmărească, spre exemplu, un film cu animale, el va trimite o cerere către echipament iar aceasta îi va prezenta conţinutul relevant”, a explicat Kim Jong Min, şeful Centrului pentru Informaţii şi Tehnologie.

    Citeşte: 10 lucruri fascinante pe care nu le ştiai despre Coreea de Nord

    Chiar şi după lansarea acestui serviciu, conectivitatea din statul comunist rămâne extrem de redusă, iar accesul la internet este considerat un lux de care doar ce privilegiaţi pot beneficia.

    În 2012, un fost inginer Google a vizitat Coreea de Nord la invitaţia Universităţii din Phenian. Înainte de a pleca din ţară, Will Scott a cumpărat o copie a sistemului de operare pentru computere Red Star 3, dezvoltat în statul comunist.

    Scott a publicat o serie de capturi de ecran cu platforma. După cum se vede din imaginile de mai jos, Red Star 3 este un sistem de operare destul de simplu, mai ales dacă îl comparăm cu platforme precum Windows 8.1 sau Mac OS X „Yosemite”.

    Interfaţa de utilizare din Red Star 3 seamănă foarte mult cu cea din Mac OS X, dezvoltat de Apple. Cum nu există o piaţă a aplicaţiilor în statul asiatic, programele disponibile pentru sistemul de operare sunt foarte puţine, majoritatea fiind incluse în Red Star 3.

    Utilizatorul dispune de un editor de texte, un player video, un browser de internet, aplicaţie de e-mail, calendar şi calculator.

  • Filmele din 1975 până în prezent care au avut cele mai mari încasări. 5 din cele 7 filme Star Wars au fost hituri la box-office

    Privitul filmelor sau mersul la cinema este o tradiţie cu vechime în Statele Unite, iar Jaws în 1975 a devenit cunoscut drept primul blockbuster din istorie care a încasat la vremea respectivă 471 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă în prezent, ajustat la inflaţie, că a avut încasări de 2,09 miliarde de dolari, depăşind hitul de anul trecut Star Wars: The Force Awakens, care a vut încasări globale de 2,07 miliarde.

    Titanic rămâne filmul care a încasat cei mai mulţi bani 2,13 miliarde (ajustat 3,17 miliarde) urmat de Avatar cu 3,1 miliarde (ajustat), apoi Star Wars: A New Hope – 3,06 miliarde (ajustat).

    Animaţiile au câştigat teren începând cu 1992 când Aladin a fost filmul cu cele mai bune încasări la box-office, apoi alte patru animaţii au câştigat publicul (Lion King 1994, Shrek 2 2004, Toy Story 3 2010 şi Frozen în 2013).

    În acest top apar cinci filme dintre cele şapte din universul Star Wars, trei filme din universul Harry Potter, iar Tom Cruise apare în top cu trei filme din universuri diferite.

    Cele mai bune filme în ochii criticilor au fost, la egalitate, E.T şi Lord of the Rings cu note de 94/100, urmate de Star Wars: A New Hope/Toy Story 3 cu 92 şi Indiana Jones: Raiders of the Lost Ark cu 90. Cel mai prost film din listă este Transformers cu 32/100. Cel mai bun film în ochii fanilor a fost The Dark Knight cu nota 9/10.

    Iar în privinţa Back to The Future atât criticii cât şi fanii l-au apreciat şi diferenţa dintre note este doar de 0,1 punct (Criticii l-au notat cu 8,6, iar fanii cu 8,5)

    2015: Star Wars: Episode VII – The Force Awakens

    Încasare – 2,07 miliarde de dolari

    Critici (Metacritic): 81/100
    Fani (Imdb): 8,3/10

    2014: Transformers: Age of Extinction

    Încasare – 1,1 miliarde de dolari
    Încasare ajustată la inflaţie: 1,12 miliarde

    Critici: 32/100
    Fani: 5,7

    2013: Frozen

    Încasare: 1,28 miliarde
    Încasare ajustată: 1,31 miliarde
    Critici: 74/100
    Fani: 7,6

    2012: Avengers

    Încasare: 1,52 miliarde
    Încasare ajustată: 1,58 miliarde
    Critici: 69
    Fani: 8,1

    2011: Harry Potter and the Deathly Hallows: Part 2

    Încasare: 1,34 miliarde
    Încasare ajustată: 1,43 miliarde
    Critici: 87
    Fani: 8,1

    2010: Toy Story 3

    Încasare: 1,06 miliarde
    Încasare ajustată: 1,17 miliarde
    Critici:92
    Fani: 8,3

    2009: Avatar

    Încasare: 2,78 miliarde
    Încasare ajustată: 3,1 miliarde
    Critici: 83
    Fani: 7,9

    2008: The Dark Knight

    Încasare: 1 miliard
    Încasare ajustată: 1,12 miliarde
    Critici: 82
    Fani: 9

    2007: Pirates of the Caribbean: At Worlds End

    Încasare: 963 milioane
    Încasare ajustată: 1,11 miliarde
    Critici: 50
    Fani: 7,1

    2006: Pirates of the Caribbean: Dead Mans Chest

    Încasare: 1,07 miliarde
    Încasare ajustată: 1,27 miliarde
    Critici: 53
    Fani: 7,3

    2005: Harry Potter and Goblet of Fire

    Încasare: 897 milioane
    Încasare ajustată: 1,1 miliarde
    Critici: 81
    Fani: 7,6

    2004: Shrek 2

    Încasare: 920 milioane
    Încasare – 1,17 miliarde
    Critici – 75
    Fani – 7,2

    2003 – The Lord of the Rings: The Return of the King

    Încasare – 1,12 miliarde
    Încasare ajustată – 1,46 miliarde
    Critici – 94
    Fani – 8,9

    2002 – The Lord of the Rings: The Two Towers

    Încasare – 923 milioane
    Încasare ajustată – 1,23 miliarde
    Critici – 88
    Fani – 8,7

    2001: Harry Potter and the Sorcerer’s Stone

    Încasare – 975 milioane
    Încasare ajustată – 1,32 miliarde
    Critici – 64
    Fani – 7,5

    2000: Mission: Impossible II

    Încasare – 546 milioane
    Încasare ajustată – 759 milioane
    Critici – 59
    Fani – 6,1

    1999: Star Wars: Episode I – The Phantom Menace

    Încasare – 984 milioane
    Încasare ajustată – 1,41 miliarde
    Critici – 51
    Fani – 6,5

    1998: Armageddon

    Încasare – 554 milioane
    Încasare ajustată – 813 milioane
    Critici – 42
    Fani – 6,6

    1997 – Titanic

    Încasare – 2,13 miliarde
    Încasare ajustată – 3,17 miliarde
    Critici – 74
    Fani – 7,7

    1996: Independence Day

    Încasare – 817 milioane
    Încasare ajustată – 1,25 miliarde
    Critici – 59
    Fani – 6,9

    1995: Die Hard: With A Vengeance

    Încasare – 366 milioane
    Încasare ajustată – 575 milioane
    Critici – 58
    Fani – 7,6

    1994: The Lion King

    Încasare – 988 milioane
    Încasare ajustată – 1,59 miliarde
    Critici – 83
    Fani – 8,5

    1993: Jurassic Park

    Încasare – 1,03 miliarde
    Încasare ajustată – 1,71 miliarde
    Critici – 68
    Fani – 8,1

    1992: Aladdin

    Încasare – 540 milioane
    Încasare ajustată – 860 milioane
    Fani – 8

    1991: Terminator 2: Judgment Day

    Încasare – 520 milioane
    Încasare ajustată – 913 milioane
    Critici – 75
    Fani – 8,5

    1990: Ghost

    Încasare – 506 milioane
    Încasare ajustată – 926 milioane
    Critici – 52
    Fani – 7

    1989: Indiana Jones and the Last Crusade

    Încasare – 574 milioane
    Încasare ajustată – 915 milioane
    Critici – 65
    Fani – 8,3

    1988: Rain Man

    Încasare – 355 milioane
    Încasare ajustată – 718 milioane
    Critici – 65
    Fani – 8

    1987: Fatal Attraction

    Încasare – 320 milioane
    Încasare ajustată – 674 milioane
    Critici – 67
    Fani – 6,9

    1986: Top Gun

    Încasare – 357 milioane
    Încasare ajustată – 779 milioane
    Critici – 67
    Fani – 6,9

    1985: Back to the Future

    Încasare – 381 milioane
    Încasare ajustată – 847 milioane
    Critici – 86
    Fani – 8,5

    1984: Indiana Jones and the Temple of Doom

    Încasare – 333 milioane
    Încasare ajustată – 767 milioane
    Critici – 57
    Fani – 7,6

    1983: Star Wars: Episode VI – Return of the Jedi

    Încasare – 475 milioane
    Încasare ajustată – 1,14 miliarde
    Critici – 52
    Fani – 8,4

    1982: E.T. – The Extra Terrestrial

    Încasare – 793 milioane
    Încasare ajustată – 1,97 miliarde
    Critici – 94
    Fani – 7,9

    1981: Raiders of the Lost Ark

    Încasare – 390 milioane
    Încasare ajustată – 1,03 miliarde
    Critici – 90
    Fani – 8,5

    1980: Star Wars: Episode V – The Empire Strikes Back

    Încasare – 538 milioane
    Încasare ajustată – 1,56 miliarde
    Critici – 79
    Fani – 8,8

    1979: Moonraker

    Încasare – 210 milioane
    Încasare ajustată – 693 milioane
    Fani – 6,3

    1978: Grease

    Încasare – 395 milioane
    Încasare ajustată – 1,45 miliarde
    Critici – 70
    Fani – 7,2

    1977: Star Wars: Episode IV – A New Hope

    Încasare – 775 milioane
    Încasare ajustată – 3,06 miliarde
    Critici – 92
    Fani – 8,7

    1976: Rocky

    Încasare – 225 milioane
    Încasare ajustată – 946 milioane
    Fani: 8,1

    1975: Jaws

    Încasare – 471 milioane
    Încasare ajustată – 2,09 miliarde
    Critici – 79
    Fani – 8

     

     

  • Filmele din 1975 până în prezent care au avut cele mai mari încasări. 5 din cele 7 filme Star Wars au fost hituri la box-office

    Privitul filmelor sau mersul la cinema este o tradiţie cu vechime în Statele Unite, iar Jaws în 1975 a devenit cunoscut drept primul blockbuster din istorie care a încasat la vremea respectivă 471 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă în prezent, ajustat la inflaţie, că a avut încasări de 2,09 miliarde de dolari, depăşind hitul de anul trecut Star Wars: The Force Awakens, care a vut încasări globale de 2,07 miliarde.

    Titanic rămâne filmul care a încasat cei mai mulţi bani 2,13 miliarde (ajustat 3,17 miliarde) urmat de Avatar cu 3,1 miliarde (ajustat), apoi Star Wars: A New Hope – 3,06 miliarde (ajustat).

    Animaţiile au câştigat teren începând cu 1992 când Aladin a fost filmul cu cele mai bune încasări la box-office, apoi alte patru animaţii au câştigat publicul (Lion King 1994, Shrek 2 2004, Toy Story 3 2010 şi Frozen în 2013).

    În acest top apar cinci filme dintre cele şapte din universul Star Wars, trei filme din universul Harry Potter, iar Tom Cruise apare în top cu trei filme din universuri diferite.

    Cele mai bune filme în ochii criticilor au fost, la egalitate, E.T şi Lord of the Rings cu note de 94/100, urmate de Star Wars: A New Hope/Toy Story 3 cu 92 şi Indiana Jones: Raiders of the Lost Ark cu 90. Cel mai prost film din listă este Transformers cu 32/100. Cel mai bun film în ochii fanilor a fost The Dark Knight cu nota 9/10.

    Iar în privinţa Back to The Future atât criticii cât şi fanii l-au apreciat şi diferenţa dintre note este doar de 0,1 punct (Criticii l-au notat cu 8,6, iar fanii cu 8,5)

    2015: Star Wars: Episode VII – The Force Awakens

    Încasare – 2,07 miliarde de dolari

    Critici (Metacritic): 81/100
    Fani (Imdb): 8,3/10

    2014: Transformers: Age of Extinction

    Încasare – 1,1 miliarde de dolari
    Încasare ajustată la inflaţie: 1,12 miliarde

    Critici: 32/100
    Fani: 5,7

    2013: Frozen

    Încasare: 1,28 miliarde
    Încasare ajustată: 1,31 miliarde
    Critici: 74/100
    Fani: 7,6

    2012: Avengers

    Încasare: 1,52 miliarde
    Încasare ajustată: 1,58 miliarde
    Critici: 69
    Fani: 8,1

    2011: Harry Potter and the Deathly Hallows: Part 2

    Încasare: 1,34 miliarde
    Încasare ajustată: 1,43 miliarde
    Critici: 87
    Fani: 8,1

    2010: Toy Story 3

    Încasare: 1,06 miliarde
    Încasare ajustată: 1,17 miliarde
    Critici:92
    Fani: 8,3

    2009: Avatar

    Încasare: 2,78 miliarde
    Încasare ajustată: 3,1 miliarde
    Critici: 83
    Fani: 7,9

    2008: The Dark Knight

    Încasare: 1 miliard
    Încasare ajustată: 1,12 miliarde
    Critici: 82
    Fani: 9

    2007: Pirates of the Caribbean: At Worlds End

    Încasare: 963 milioane
    Încasare ajustată: 1,11 miliarde
    Critici: 50
    Fani: 7,1

    2006: Pirates of the Caribbean: Dead Mans Chest

    Încasare: 1,07 miliarde
    Încasare ajustată: 1,27 miliarde
    Critici: 53
    Fani: 7,3

    2005: Harry Potter and Goblet of Fire

    Încasare: 897 milioane
    Încasare ajustată: 1,1 miliarde
    Critici: 81
    Fani: 7,6

    2004: Shrek 2

    Încasare: 920 milioane
    Încasare – 1,17 miliarde
    Critici – 75
    Fani – 7,2

    2003 – The Lord of the Rings: The Return of the King

    Încasare – 1,12 miliarde
    Încasare ajustată – 1,46 miliarde
    Critici – 94
    Fani – 8,9

    2002 – The Lord of the Rings: The Two Towers

    Încasare – 923 milioane
    Încasare ajustată – 1,23 miliarde
    Critici – 88
    Fani – 8,7

    2001: Harry Potter and the Sorcerer’s Stone

    Încasare – 975 milioane
    Încasare ajustată – 1,32 miliarde
    Critici – 64
    Fani – 7,5

    2000: Mission: Impossible II

    Încasare – 546 milioane
    Încasare ajustată – 759 milioane
    Critici – 59
    Fani – 6,1

    1999: Star Wars: Episode I – The Phantom Menace

    Încasare – 984 milioane
    Încasare ajustată – 1,41 miliarde
    Critici – 51
    Fani – 6,5

    1998: Armageddon

    Încasare – 554 milioane
    Încasare ajustată – 813 milioane
    Critici – 42
    Fani – 6,6

    1997 – Titanic

    Încasare – 2,13 miliarde
    Încasare ajustată – 3,17 miliarde
    Critici – 74
    Fani – 7,7

    1996: Independence Day

    Încasare – 817 milioane
    Încasare ajustată – 1,25 miliarde
    Critici – 59
    Fani – 6,9

    1995: Die Hard: With A Vengeance

    Încasare – 366 milioane
    Încasare ajustată – 575 milioane
    Critici – 58
    Fani – 7,6

    1994: The Lion King

    Încasare – 988 milioane
    Încasare ajustată – 1,59 miliarde
    Critici – 83
    Fani – 8,5

    1993: Jurassic Park

    Încasare – 1,03 miliarde
    Încasare ajustată – 1,71 miliarde
    Critici – 68
    Fani – 8,1

    1992: Aladdin

    Încasare – 540 milioane
    Încasare ajustată – 860 milioane
    Fani – 8

    1991: Terminator 2: Judgment Day

    Încasare – 520 milioane
    Încasare ajustată – 913 milioane
    Critici – 75
    Fani – 8,5

    1990: Ghost

    Încasare – 506 milioane
    Încasare ajustată – 926 milioane
    Critici – 52
    Fani – 7

    1989: Indiana Jones and the Last Crusade

    Încasare – 574 milioane
    Încasare ajustată – 915 milioane
    Critici – 65
    Fani – 8,3

    1988: Rain Man

    Încasare – 355 milioane
    Încasare ajustată – 718 milioane
    Critici – 65
    Fani – 8

    1987: Fatal Attraction

    Încasare – 320 milioane
    Încasare ajustată – 674 milioane
    Critici – 67
    Fani – 6,9

    1986: Top Gun

    Încasare – 357 milioane
    Încasare ajustată – 779 milioane
    Critici – 67
    Fani – 6,9

    1985: Back to the Future

    Încasare – 381 milioane
    Încasare ajustată – 847 milioane
    Critici – 86
    Fani – 8,5

    1984: Indiana Jones and the Temple of Doom

    Încasare – 333 milioane
    Încasare ajustată – 767 milioane
    Critici – 57
    Fani – 7,6

    1983: Star Wars: Episode VI – Return of the Jedi

    Încasare – 475 milioane
    Încasare ajustată – 1,14 miliarde
    Critici – 52
    Fani – 8,4

    1982: E.T. – The Extra Terrestrial

    Încasare – 793 milioane
    Încasare ajustată – 1,97 miliarde
    Critici – 94
    Fani – 7,9

    1981: Raiders of the Lost Ark

    Încasare – 390 milioane
    Încasare ajustată – 1,03 miliarde
    Critici – 90
    Fani – 8,5

    1980: Star Wars: Episode V – The Empire Strikes Back

    Încasare – 538 milioane
    Încasare ajustată – 1,56 miliarde
    Critici – 79
    Fani – 8,8

    1979: Moonraker

    Încasare – 210 milioane
    Încasare ajustată – 693 milioane
    Fani – 6,3

    1978: Grease

    Încasare – 395 milioane
    Încasare ajustată – 1,45 miliarde
    Critici – 70
    Fani – 7,2

    1977: Star Wars: Episode IV – A New Hope

    Încasare – 775 milioane
    Încasare ajustată – 3,06 miliarde
    Critici – 92
    Fani – 8,7

    1976: Rocky

    Încasare – 225 milioane
    Încasare ajustată – 946 milioane
    Fani: 8,1

    1975: Jaws

    Încasare – 471 milioane
    Încasare ajustată – 2,09 miliarde
    Critici – 79
    Fani – 8

     

     

  • Cum a construit cel mai rapid om din lume un imperiu financiar

    Usain Bolt e mult mai mult decât un star al Jocurilor Olimpice – el este un brand cu o recunoaştere globală. Bolt, de origine jamaican, are contracte cu Puma, Nissan, Hublot, Visa, Virgin Media şi All Nippon Airways; el mai colaborează cu Optus, o companie de telecomunicaţii din
    Australia, şi cu Enertor, o companie ce produce branţuri pentru pantofi sport, scriu cei de la CNN.

    Gatorade a numit o băutură după el. Bolt, cel mai rapid om din lume, şi-a înregistrat ca marcă numele şi poziţia sa “fulgerul Bolt” – are chiar şi un emoji. El deţine recordurile mondiale la cursele de 100 şi 200 de metri şi a câştigat, până în prezent, 8 medalii de aur.Dar Jocurile Olimpice din Rio sunt ultimele pentru campionul jamaican; aşadar, ce urmează?

    “S-a vorbit că ar urma să joace pentru Manchester United, că vrea să devină comentator sau că urmează să lanseze o linie de modă inspirată de Michael Jackson”, spune Elizabeth Lindsey, expert în marketing.

    Jeff Kearney, şeful departamentului de marketing în sport al Gatorade, explică atracţia oamenilor faţă de jamaican: “Avem o suită incredibilă de atleţi din numeroase sporturi, care sunt recunoscuţi în diferite state. Dar bucuria lui Usain, personalitatea sa şi dominaţia autoritară într-un sport pe care cu toţii îl putem înţelege l-au transformat într-un ambasador global pentru brandul nostru.”

    Averea lui Bolt este considerabilă, dar el este şi un exemplu în ceea ce priveşte ajutorul dat comunităţii; în 2015, el a donat 1,3 milioane de dolari fostei sale şcoli. El a mai deschis un complex sportiv în Jamaica, a strâns bani pentru operaţii cardiace pentru copii şi a semnat un parteneriat cu Samsung pentru a oferi cursuri gratis de fotografie studenţilor.

    El a donat chiar şi 4 milioane de dolari pentru renovarea unui spital din ţara sa natală.

    Dar Usain Bolt nu e doar un sportiv de succes: el are un magazin online unde vinde echipament sportiv cu brandul său şi a anunţat recent lansarea noii sale companii “Champion Shave”, care va comercializa aparate de ras cu 6 lame la preţuri reduse.

  • Uitaţi de meniul clasic şi pregătiţi-vă de holograme ale farfuriilor de mâncare. O echipă de români vrea să transforme hologramele din Star Wars în realitate

    Doi programatori, un expert tehnic şi doi regizori au pornit la drum pentru a aduce realitatea augmentată şi hologramele în România şi în lume. Este vorba de echipa Holosee formată din Andrei Boruzescu, Cosmin Dobrescu, Alexandru Popescu, Lucian Popa şi Alexandru Aurelian Ispas. Tehnologia lor va funcţiona cu majoritatea tipurilor de headseturi cum ar fi Oculus Rift, Hololens, HTC Vive, Google Cardboard şi a fost dezvoltată în aproximativ un an.

    Andrei Boruzescu spune că se jucau de mult timp cu ideea unor holograme, însă abia în aprilie 2015 au hotărât să se apuce serios de proiect, după ce şi-a condus soţia la aeroport. „Pe drum, l-am sunat pe Cosmin şi i-am zis că vreau să ne apucăm serios de proiect.“ Rând pe rând fiecare din membrii echipei actuale a fost convins să pună „osul la treabă“ şi să încerce să aducă această tehnologie la viaţă.

    Echipa a pornit la drum cu ideea de a face posibilă comunicarea prin intermediul hologramelor. „N-ar fi un înlocuitor pentru mobil, Facebook sau Skype. Gândeşte-te la soldaţi plecaţi din ţară care ar putea să-şi vadă familia şi invers. Nu era intenţionat pentru o utilizare de zi cu zi. Poate în proiectele academice, ştiinţifice, ar putea fi folosit mai des“, spune Boruzescu. Între timp, tinerii s-au reorientat către advertising şi industria muzicală, deoarece în momentul de faţă tehnologia este mult prea scumpă şi produsul nu ar putea ajunge la marea masă de consumatori. „Trebuie să ne folosim de ceea ce ei au deja: un smartphone, cardboard. Ne‑am gândit la industria muzicală, cum ar fi să-l vezi pe Eric Clapton cântând la chitară sau poate pe Shakira dansând în sufragerie“, povesteşte antreprenorul. „Au fost multe nopţi pierdute, munceam toţi când apucam, câteodată împreună, alteori pe cont propriu“, mărturiseşte el, iar pe vremea aceea fiecare era angajat cu normă întreagă.

    Dacă multe companii celebre au luat naştere în garaje, despre Holosee am putea zice că s-a născut „în podul unei casei unde era amplasată o chroma improvizată şi cu camerele de securitate ale lui Lucian pe care le-a demontat pentru teste“, afirmă Boruzescu. „Acolo am văzut prima hologramă generată de noi. Totul funcţiona bine. Majoritatea prietenilor au avut reacţii pozitive. Unii au rămas cu gura căscată, parcă nu le venea să creadă că noi chiar am reuşit să facem asta“, adaugă el. Însă au întâmpinat un hop exact înainte de a anunţa că lucrează la această tehnologie: „Lucram deja de aproape un an la Holosee fără să ştim dacă mai există cineva care face acelaşi lucru. Bănuiam că nu putem fi singurii“. Gigantul software Microsoft a anunţat cu „20 de ore înaintea noastră că lucrează la o variantă proprie. Ei o numeau holoportare“.

    Mi-a mărturisit că i-a dat puţin peste cap, dar a venit şi ca o confirmare că ceea ce fac este bine. „Ne-am uitat la ce a prezentat Microsoft şi am realizat că aveam unele avantaje. Hologramele lor aveau buguri pe care noi nu le aveam datorită metodei diferite de captare şi generare a hologramelor.“

    Au iniţiat discuţii cu casele de muzică din România pentru a realiza un clip cu holograme şi feedbackul este unul pozitiv, se uită şi la branduri care ar putea să-şi facă reclamele cu ajutorul hologramelor. „Am vrea să creăm o platformă ca un fel de YouTube sau iTunes prin care omul poate să descarce, sau prin streaming să vadă holograme ale unor artişti în camera lor“, spune Boruzescu. „Diferenţa dintre hologramele noastre şi hologramele din Star Wars este faptul că trebuie să poţi ochelari (Cardboard, Oculus Rift etc. – n.r.)“, adaugă el.

    Consumatorii vor avea nevoie doar de un telefon inteligent şi un Google Cardboard pentru a putea vedea hologramele, iar tehnologia românilor se aplică atât pentru realitatea agumentată, cât şi pentru cea virtuală. Consumatorul va alege dacă vrea să asculte o melodie interpretată de un artist la birou sau la un foc de tabără pe munte.  Poate această poveste vă aduce aminte de imaginile cu Tupac sau Michael Jackson în concert, însă „acolo este un truc de magie, un geam pus la 45 de grade şi este o proiecţie a unei imagini din tavan sau din podea sau din altă cameră. Aia nu este o hologramă, este doar o reflexie în geam“, spune Andrei Boruzescu.

    Însă proiectul pe care mizează şi care speră să le asigure finanţare pentru dezvoltarea tehnologiei este Holo Menu. Imaginaţi-vă următorul scenariu: sunteţi la restaurant, dar nu ştiţi ce vreţi să comandaţi, iar denumirile sunt cumva abstracte şi aţi vrea să ştiţi exact ceea ce veţi primi în farfurie. Nu, chelnerul nu va fi nevoit să vină pe rând cu zeci de preparate pe farfurie, ci ar avea nevoie doar de o tabletă şi tehnologia Holosee, care ar fi capabilă să redea holograme cu farfuriile de mâncare, pe care le-aţi putea roti şi inspecta după pofta inimii până când vă veţi hotărî. Interesant, nu?

    „Suntem în discuţii cu un anumit lanţ de restaurante din Bucureşti. Sunt interesaţi, acum filmăm şi facem teste şi pregătim primul meniu.“ Aşadar, pentru dezvoltarea tehnologiei, achiziţionarea de echipament, Holosee ar avea nevoie de „în jur de 30.000 de euro“, pe care speră să-i obţină din vânzări sau de la un investitor privat, huburi sau chiar de la stat, prin programul START 2016, în care guvernul acordă până la 26.000 de euro pentru IMM-uri.

  • O echipă de români vrea să transforme hologramele din Star Wars în realitate

    (În imagine este înfăţişată balerina Ana Maria Gîlceavă)

    Doi programatori, un expert tehnic şi doi regizori au pornit la drum pentru a aduce realitatea augmentată şi hologramele în România şi în lume. Este vorba de echipa Holosee formată din Andrei Boruzescu, Cosmin Dobrescu, Alexandru Popescu, Lucian Popa şi Alexandru Aurelian Ispas. Tehnologia lor va funcţiona cu majoritatea tipurilor de headseturi cum ar fi Oculus Rift, Hololens, HTC Vive, Google Cardboard şi a fost dezvoltată în aproximativ un an.

    Andrei Boruzescu spune că se jucau de mult timp cu ideea unor holograme, însă abia în aprilie 2015 au hotărât să se apuce serios de proiect, după ce şi-a condus soţia la aeroport. „Pe drum, l-am sunat pe Cosmin şi i-am zis că vreau să ne apucăm serios de proiect.“ Rând pe rând fiecare din membrii echipei actuale a fost convins să pună „osul la treabă“ şi să încerce să aducă această tehnologie la viaţă.

    Echipa a pornit la drum cu ideea de a face posibilă comunicarea prin intermediul hologramelor. „N-ar fi un înlocuitor pentru mobil, Facebook sau Skype. Gândeşte-te la soldaţi plecaţi din ţară care ar putea să-şi vadă familia şi invers. Nu era intenţionat pentru o utilizare de zi cu zi. Poate în proiectele academice, ştiinţifice, ar putea fi folosit mai des“, spune Boruzescu. Între timp, tinerii s-au reorientat către advertising şi industria muzicală, deoarece în momentul de faţă tehnologia este mult prea scumpă şi produsul nu ar putea ajunge la marea masă de consumatori. „Trebuie să ne folosim de ceea ce ei au deja: un smartphone, cardboard. Ne‑am gândit la industria muzicală, cum ar fi să-l vezi pe Eric Clapton cântând la chitară sau poate pe Shakira dansând în sufragerie“, povesteşte antreprenorul. „Au fost multe nopţi pierdute, munceam toţi când apucam, câteodată împreună, alteori pe cont propriu“, mărturiseşte el, iar pe vremea aceea fiecare era angajat cu normă întreagă.

    Dacă multe companii celebre au luat naştere în garaje, despre Holosee am putea zice că s-a născut „în podul unei casei unde era amplasată o chroma improvizată şi cu camerele de securitate ale lui Lucian pe care le-a demontat pentru teste“, afirmă Boruzescu. „Acolo am văzut prima hologramă generată de noi. Totul funcţiona bine. Majoritatea prietenilor au avut reacţii pozitive. Unii au rămas cu gura căscată, parcă nu le venea să creadă că noi chiar am reuşit să facem asta“, adaugă el. Însă au întâmpinat un hop exact înainte de a anunţa că lucrează la această tehnologie: „Lucram deja de aproape un an la Holosee fără să ştim dacă mai există cineva care face acelaşi lucru. Bănuiam că nu putem fi singurii“. Gigantul software Microsoft a anunţat cu „20 de ore înaintea noastră că lucrează la o variantă proprie. Ei o numeau holoportare“.

    Mi-a mărturisit că i-a dat puţin peste cap, dar a venit şi ca o confirmare că ceea ce fac este bine. „Ne-am uitat la ce a prezentat Microsoft şi am realizat că aveam unele avantaje. Hologramele lor aveau buguri pe care noi nu le aveam datorită metodei diferite de captare şi generare a hologramelor.“

    Au iniţiat discuţii cu casele de muzică din România pentru a realiza un clip cu holograme şi feedbackul este unul pozitiv, se uită şi la branduri care ar putea să-şi facă reclamele cu ajutorul hologramelor. „Am vrea să creăm o platformă ca un fel de YouTube sau iTunes prin care omul poate să descarce, sau prin streaming să vadă holograme ale unor artişti în camera lor“, spune Boruzescu. „Diferenţa dintre hologramele noastre şi hologramele din Star Wars este faptul că trebuie să poţi ochelari (Cardboard, Oculus Rift etc. – n.r.)“, adaugă el.

    Consumatorii vor avea nevoie doar de un telefon inteligent şi un Google Cardboard pentru a putea vedea hologramele, iar tehnologia românilor se aplică atât pentru realitatea agumentată, cât şi pentru cea virtuală. Consumatorul va alege dacă vrea să asculte o melodie interpretată de un artist la birou sau la un foc de tabără pe munte.  Poate această poveste vă aduce aminte de imaginile cu Tupac sau Michael Jackson în concert, însă „acolo este un truc de magie, un geam pus la 45 de grade şi este o proiecţie a unei imagini din tavan sau din podea sau din altă cameră. Aia nu este o hologramă, este doar o reflexie în geam“, spune Andrei Boruzescu.

    Însă proiectul pe care mizează şi care speră să le asigure finanţare pentru dezvoltarea tehnologiei este Holo Menu. Imaginaţi-vă următorul scenariu: sunteţi la restaurant, dar nu ştiţi ce vreţi să comandaţi, iar denumirile sunt cumva abstracte şi aţi vrea să ştiţi exact ceea ce veţi primi în farfurie. Nu, chelnerul nu va fi nevoit să vină pe rând cu zeci de preparate pe farfurie, ci ar avea nevoie doar de o tabletă şi tehnologia Holosee, care ar fi capabilă să redea holograme cu farfuriile de mâncare, pe care le-aţi putea roti şi inspecta după pofta inimii până când vă veţi hotărî. Interesant, nu?

    „Suntem în discuţii cu un anumit lanţ de restaurante din Bucureşti. Sunt interesaţi, acum filmăm şi facem teste şi pregătim primul meniu.“ Aşadar, pentru dezvoltarea tehnologiei, achiziţionarea de echipament, Holosee ar avea nevoie de „în jur de 30.000 de euro“, pe care speră să-i obţină din vânzări sau de la un investitor privat, huburi sau chiar de la stat, prin programul START 2016, în care guvernul acordă până la 26.000 de euro pentru IMM-uri.

  • Câţi bani face şi cum îşi cheltuie averea Lionel Messi – GALERIE FOTO

    Lionel Messi, starul Barcelonei şi al naţionalei echipei de fotbal a Argentinei, este al doilea cel mai bine plătit din lume, după Cristiano Ronaldo, potrivit publicaţiei Forbes.

    Cu toate acestea, Messi este o persoană privată şi nu se laudă cu banii câştigaţi, însă nimeni nu câştigă atât de mult fără şi să cheltuiască o parte din ei, scrie Business Insider.

    Messi a câştigat anul trecut 81.4 milioane de dolari. Doar Ronaldo a obţinut mai mulţi bani decât el. Însă din următorul sezon argentinianul va câştiga 826.500 de dolari pe săptămână.Şi asta doar pe teren. În afara lui, acesta obţine alte 28 de milioane de dolari din contracte de sponsorizare, din care 10 milioane primeşte de la Adidas.

    Orice echipă care doreşte să-l cumpere pe starul Barcelonei trebuie să-i plătească echipei de fotbal nu mai puţin de 340 milioane de dolari.

    Deşi câştigă atât de mulţi bani, Messi este o persoană privată şi nu obişnuieşte să “arunce” cu banii. Din când în când mai merge cu avionul privat la evenimente importante, precum la gala Balonului de Aur din Zurich. Îi place să conducă un autoturism MAserati GrandTurismo MC Stradale (240.000 de dolari).În general, duce o viaţă liniştită şi apare în presă rareori, când nu este vorba de sport.

    Messi are doi copii, Thiago and Mateo, împreună cu iubita acestuia, Antonella Roccuzzo, care a crescut în acelaşi oraş cu starul, şi sunt împreună din 2008.