BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Secretar de stat la Ministerul Sănătăţii: spitalele nu se vor închide din cauza COVID 19

    Secretarul de stat la Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a declarat că spitalele din România nu se vor închide în timpul valului 4 al pandemiei. Nu vor mai fi spitale COVID şi spitale non-COVID, toţi pacienţii vor primi tratament, a explicat Baciu.

    Reprezentantul Ministerului Sănătăţii, Andrei Baciu, a spus că strategia pentru valul 4 al pandemiei stabileşte că spitalele vor rămâne deschise.

    În primul an al pandemiei, pacienţii cu boli cronice au avut dificultăţi în a accesa serviciile medicale şi pentru a elimina această situaţie, în vară, Ministerul a lucrat la definirea unei strategii, astfel încât toate spitalele să rămână deschise, a declarat Baciu, sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Nu vom mai avea spitale COVID şi spitale non-COVID, unităţile vor avea circuite mixte, toţi bolnavii din România vor primi tratamentele de care au nevoie, a adăugat Andrei Baciu.

    Singura excepţie se va face în cazul spitalelor de boli infecţioase care vor trata în special pacienţi COVID 19.

  • O gură de aer proaspăt: antreprenorii români care au grijă ca aerul pe care îl respirăm să fie mai bun. Ce soluţie au dezvoltat ei

    2020, un an care a pus la încercare puterea de reinventare a tuturor, a născut, în mintea câtorva investitori, o idee de business. După ce am ajuns să realizăm cu toţii legătura directă între curăţenie şi sănătate, ne-am dat seama că nu doar suprafeţele – spaţiile de lucru, pardoselile, ferestrele şi suprafeţele în general trebuie să fie dezinfectate, ci şi aerul. De aici a pornit povestea businessului WOLF-e Robotics.

    Ca mulţi alţi antreprenori mai mari sau mai mici, am căutat modalităţi prin care puteam contribui la atenuarea efectelor cauzate de această criză şi aşa am dezvoltat proiectul ca parte dintr-o campanie de responsabilitate socială. Parcursul a fost rapid şi astfel am ajuns să pornesc, alături de partenerii mei, un start-up pe care l-am denumit WOLF-e Robotics”, povesteşte Ştefan Toma, CEO al companiei. Businessul este deţinut de el, alături de Octavian Iosif şi Ciprian Păltineanu, cărora li s-a alăturat Răzvan Preda, în calitate de investitor. Împreună au găsit o modalitate de a îmbina designul de produs, inovaţiile IoT, dezvoltarea unei platforme şi a aplicaţiilor cu activităţile operaţionale şi producţia efectivă. Şi astfel, WOLF-e Robotics a devenit producător de aparate de dezinfecţie şi purificare smart a aerului cu lumina UVC. „Nevoia pe care am identificat-o în piaţă, aceea de a proteja oamenii în spaţiile închise de infecţia cu noul coronavirus, a dus la dezvoltarea unor dispozitive smart de igienizare a aerului şi a suprafeţelor, cu aplicabilitate atât în mediul profesional – spitale, cabinete stomatologice, spaţii comerciale, HoReCa, clădiri de birouri, şcoli, grădiniţe, săli de fitness, cât şi în cel casnic/rezidenţial (locuinţe).”

    Toţi cei implicaţi în business împart pasiunea pentru tehnologie şi sunt oameni dinamici pe partea de implementare, iar antreprenoriatul este pentru ei un adevărat stil de viaţă. „În ceea ce mă priveşte, ca background nu am fost niciodată angajat în cadrul unei companii, aşadar etapele precursoare carierei mele încep cu studiile în domeniul economic, continuă cu un MBA în antreprenoriat, în Statele Unite, apoi cu diverse idei de afaceri puse efectiv în practică. Pentru mine antreprenoriatul a fost reperul permanent, de când mă ştiu şi nu mă văd trăind în alt mod, chiar dacă uneori nu este cel mai confortabil rol”, spune Ştefan Toma. Investiţia iniţială în WOLF-e Robotics a fost de aproximativ 30.000 de euro, iar în timp a depăşit 150.000 de euro, o parte obţinuţi de la doi investitori strategici, iar restul, profit reinvestit, la care se adaugă mii de ore de voluntariat din partea fondatorilor.

    Portofoliul cuprinde sistemele smart de purificare a aerului AER şi BREEZ, potrivite atât pentru uzul profesional, cât şi pentru cel casnic, dar şi COBOT-19, care se adresează exclusiv uzului profesional

    Start-up-ul a prins viaţă în mai 2020, dar chiar şi cu un istoric atât de mic în spate, a reuşit să genereze profit până la finalul anului. „Am pornit cu o echipă formată din şapte oameni, având o experienţă foarte bună de lucru şi în alte proiecte anterioare, la care s-au adăugat pe parcurs alţi colaboratori. Astăzi suntem o echipă de peste 20 de persoane implicate direct în proiectele pe care le desfăşurăm. Pe termen scurt şi mediu intenţionăm ca tot profitul obţinut să continuăm să îl reinvestim în cercetare-dezvoltare.” Pe termen mediu şi lung, echipa din spatele WOLF-e Robotics îşi propune dezvoltarea altor verticale pe baza AMR-ului (antimicrobial resistance – engl.), cu aplicabilitate în sectoarele medical, industrial, comercial, office. „Gama de produse pe care am proiectat-o şi o fabricăm ne permite în prezent să activăm simultan pe ambele pieţe de B2B (unde achiziţiile sunt pentru uz profesional) şi B2C (unde targetul este reprezentat de consumatorii finali, persoane fizice care îşi cumpără astfel de sisteme pentru locuinţe).”

    Clienţii sunt preponderent distribuitori, integratori, clienţi finali în rândul companiilor, ONG-uri, cabinete medicale sau stomatologice şi spitale. Printre ele şi Enayati Medical City, un centru medical dezvoltat de grupul Enayati, controlat de medicul Wargha Enayati, cel care a pus bazele reţelei Regina Maria în urmă cu mai bine de 20 de ani, şi de grupul italian Monza. Enayati Medical City a fost dotat cu echipamente inteligente pentru dezinfecţie produse în fabrica WOLF-e Robotics din Ploieşti. Piaţa de desfacere principală este cea internă, dar afacerea onorează şi comenzi venite din străinătate. Portofoliul cuprinde sistemele smart de purificare a aerului Aer şi Breez, potrivite atât pentru uzul profesional, cât şi pentru cel casnic, dar şi COBOT-19, care se adresează exclusiv uzului profesional. „În prezent lucrăm la un robot de dezinfecţie care excelează în toate ariile relevante: cea mai mare putere UV-C instalată vreodată pe un robot mobil pentru a reduce dramatic timpul de dezinfecţie, cea mai mare baterie instalată pentru autonomie crescută, cea mai îngustă şi agilă bază robotică care permite navigarea în spitalele existente unde culoarele de multe ori sunt înguste şi mobilierul este înghesuit, toate controlate de un software foarte intuitiv care va permite chiar şi persoanelor fără expertiză tehnică să utilizeze acest dispozitiv”, dezvăluie Ştefan Toma planurile pentru perioada următoare.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    RaluLand – atelier de haine pentru copii (Iaşi)

    Fondatoare: Raluca Avădani

    Investiţie iniţială: peste 2.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Solluna – brand de cămăşi de noapte Iaşi)

    Fondatoare: Ioana Căbuz

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 10.000 de euro

    Prezenţă: online

    Perfect Clean – spălătorie ecologică de haine (Iaşi)

    Fondatoare: Mihaela Botoşăneanu

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Cifră de afaceri în primele şapte luni de funcţionare: 105.000 de lei (circa 22.000 de euro)

    Prezenţă: Iaşi

    Andreea Illustration – atelier de ilustraţii (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Mironiuc

    Prezenţă: online

    Altceva Caffe – restaurant (Bacău)

    Fondatori: Adriana Muscalu şi Andrei Iftime

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 800.000 de lei (circa 165.000 de euro)

    Prezenţă: Bacău

     

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Un deputat vrea limitarea interimatelor la conducerea spitalelor

    „Interimatul la conducerea unei instituţii publice ar trebui să fie o situaţie temporară, excepţională, care să acopere vidul administrativ până la ocuparea prin concurs a funcţiei. Din păcate, menţinerea şi perpetuarea interimatului a ajuns regula. Astfel, în multe situaţii se menţine controlul politic direct prin condiţionarea informală a comportamentului obedient faţă de <pixul politic>. Conform unor estimări, majoritatea spitalelor publice din România sunt conduse de manageri şi comitete directoare interimare”, transmite deputatul USR PLUS Adrian Wiener, iniţiatorul proiectului.

    El apreciază că această stare de fapt exclude selecţia competitivă, prin concurs, a conducerii spitalelor.

    „De asemenea, în multe situaţii, perpetuarea stării de interimat are ca rezultat limitarea demersului managerial la activitatea curentă a spitalului, fără asumarea unui proiect de management cu obiective pe termen mediu sau lung şi fără asumarea unor indicatori de performanţă care presupun intervenţii semnificative, cu impact de durată. Pornind de la o petiţie iniţiată de Declic şi semnată de zeci de mii de români, am depus un proiect pentru modificarea Legii Sănătăţii după cum urmează: limitarea la o singură perioadă de 6 luni a interimatelor managerului şi ale celorlalţi membri ai comitetului director şi posibilitatea unei singure prelungiri, cu maxim 3 luni a interimatului, pentru motive temeinic justificate. Interimatul înseamnă politizare, iar politizarea instituţiilor publice este premisa corupţiei”, conchide Wiener.

  • ​Ce spun managerii spitalelor publice despre legea coplăţii în sănătate?

    Lipsa de finanţare a sistemului sanitar se vede mai ales în spitalele de stat, care au o infrastructureă învechită şi nevoie acută de finanţare, spune medicul Beatrice Mahler, managerul spitalului Marius Nasta din Bucureşti, cea mai mare unitate medicală din ţară care tratează problemele respiratorii ale românilor. În timp ce spitalele de stat se confruntă cu lipsa investiţiilor, Guvernul pune pe ordinea de zi a proiectelor normative o lege care reglementează coplata în sistemul privat de sănătate.

    Astfel, deşi decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate este aceeaşi şi pentru spitalele publice, şi pentru cele private, Guvernul vrea să legifereze plata în plus faţă de decontare a serviciilor medicale în privat, la un aşa numit „cost real”, mai mare decât cel la care au acces spitalele de stat. Acordul pentru contribuţia personală a pacientului ar urma să fie dat de pacient în scris către operatorul privat, care se obligă să publice valoarea costurilor pentru pacienţi în plus faţă de decontare.

    „E nevoie de finanţare în sistemul public de sănătate şi acest lucru trebuie ajustat cu prioritate. Eu nu mi-aş dori să luăm bani de la pacienţi în plus. Eu mi-aş dori să fie pachete de servicii care să fie acordate pacienţilor, să ştie fiecare persoană pe ce tip de pachet de servicii se încadrează, în funcţie de cotizaţia pe care o are. Dreptul la sănătate trebuie să fie asigurat de stat. Nu cred că plata din buzunar este o soluţie, cred că trebuie să ne ducem către o politică de sănătate modernă, care să vizeze servicii de asigurări de sănătate diferenţiate, la care inclusiv spitalelel publice să poată încheia contracte”, a spus medicul Beatrice Mahler.

    Ea a dat exemplul Spitalului Marius Nasta pe care îl conduce, explicând că este greu, cu infrastructura din prezent, să atragă pacienţi în spitalele de stat.

    „Este bine că există sistemele public şi privat, pacientul are dreptul să aleagă locul şi medicul la care să fie tratat. Pe de altă parte, la o finanţare care nu este eficientă a sistemului de sănătate public, nici nu vom ajunge să avem spitale cu condiţii decente pentru pacientul din România, care nu îşi permite să plătească suplimentar pentru condiţiile hoteliere. Cred că trebuie să avem grijă ca acest lucru să se întâmple pentru că toţi avem dreptul la sănătate”, a mai spus Beatrice Mahler.

    Legea coplăţii în sănătate a fost amânată de mai multe ori, după ce reprezentanţii din Sănătate au criticat proiectul.

    Motivele invocate în proiectul pus pe ordinea de zi a Guvernului ţin de „identificarea pârghiilor necesare acoperirii costurilor reale ale serviciilor medicale, în special pentru segmentul ambulatoriului clinic de specialitate şi a ambulatoriului paraclinic”, aşa cum se arată în proiectul de OUG.

    Nu este clar care sunt costurile reale, ce valoare au acestea şi, mai ales, cine le stabileşte.

     

  • Brandul Arcadia – Spitale şi Centre Medicale din Iaşi, controlat de Dan Fiterman, are bugetate 20 mil. euro pentru investiţii în 2021

    ♦ Principalele direcţii de investiţii urmăresc echiparea cu tehnologie nouă, deschiderea unui spital de recuperare medicală cu 140 de paturi şi accentul pe zona de oncologie ♦ Companiile de sub umbrela Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale au ajuns la 109 mil. lei în 2020 după o creştere de peste 12%.

    Brandul de servicii medicale private Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale din Iaşi, înfiinţat în urmă cu 11 ani, fiind cel mai mare operator privat de sănătate din zona Moldovei, investeşte 20 mil. euro în 2021 în dezvoltare şi extindere, un nivel comparabil cu cel al unor jucători mari, cu extindere naţională.

    Jumătate din această sumă a fost in­vestită într-un nou spital de recu­pe­rare medicală, cu 140 de paturi, care va deschide această nişă pentru ope­ratorul medical, nevoia de astfel de servicii medicale fiind una importantă.

    „Planul de investiţii pentru 2021 este parte a unei strategii dezvoltată pentru minim doi ani. În această primăvară am investit peste 600.000 de euro în tehnologie state of the art, dedicată intervenţiilor de neuro­chi­rur­gie. În scurt timp, vom inaugura Sp­i­talul de Recuperare Medicală, care va cu­prinde o bază de tratament do­ta­tă cu cea mai recentă tehnologie. Este  un nou concept revo­lu­ţio­nar, cu importante beneficii pentru pa­cienţi, rezultat al unei ample analize şi al unei investiţii de peste 10 m­ilioane de euro. Tot în această pe­rioadă de­rulăm un amplu proces de eva­luare şi de analiză pentru a integra un concept revoluţionar în zona de on­cologie, radioterapie şi ra­dio­chirur­gie“, au transmis reprezentanţii Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale pentru ZF.

    Astfel, brandul de servicii medicale se extinde cu un nou spital de recuperare pentru pacienţii care au trecut sau urmează să treacă printr-o intervenţie chirurgicală. Construcţia a început în urmă cu trei ani, iar unitatea medicală va avea 140 de paturi pe o suprafaţă de 7.000 mp, la şase kilometri de Iaşi. Elementul central al spitalului îl va reprezenta un acoperiş din sticlă, care va deschide o grădină interioară, iar în jurul spitalului pacienţii vor avea la dispoziţie o suprafaţă de circa un hectar pe care antreprenorii vor să o folosească drept spaţiu de relaxare.

    „Sănătatea este un domeniu care implică multe provocări, atât la nivel de management, cât şi la nivel medical. Proiectele de investiţii pe care le avem în analiză sau în derulare reprezintă un răspuns la provocările pe care le implică dezvoltarea tehnologiei şi nevoile de sănătate ale pacienţilor din regiunea de nord-est şi nu numai.“

    „Grija pentru viitor implică şi grija pentru mediu şi pentru oameni. Iar provocărilor pe care principiul sustenabilităţii le impune, le răspundem în fiecare zi, prin programe distincte pe care le dezvoltăm“, au mai spus reprezentanţii operatorului medical din Iaşi.

    În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale companiei în 2020, toate entităţile de sub umbrela Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale au generat afaceri de 109 mil. lei, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, din calculele ZF pe baza informaţiilor oferite de companie. Profitul entităţilor medicale a ajuns la 21,1 mil. lei, după o creştere de 60%. Marja de profit este de aproape 20%, din calculele ZF.

    Pentru 2021, planurile de afaceri urmăresc o creştere până la 123 mil. lei şi prevăd un buget de 23,5 mil. lei. Familia Fiterman, care deţine operatorul privat, are afaceri şi în domeniul producţiei de medicamente, Dan Fiterman fiind directorul general al Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale.

    Din cadrul Arcadia fac parte în prezent un spital multidisciplinar, un spital de cardiologie intervenţională, trei centre de imagistică medicală, maternitatea şi şase centre medicale.Peste 1 milion de pacienţi au trecut pragul Arcadia în cei 11 ani de la deschidere. Pacienţii au venit din toate judeţele din jurul Iaşului.

    Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale este un jucător de talie medie în piaţa sănătăţii private, situându-se între primii zece jucători după cifra de afaceri la nivel naţional. Piaţa medicală privată este unul dintre domeniile care au funcţionat şi în pandemie. Cei mai mari jucători din acest domeniu sunt Regina Maria, MedLife şi Medicover.

     

  • Ministrul Sănătăţii Ioana Mihăilă: Spitalul Foişor a revenit la statutul non-Covid

    Ministrul Sănătăţii Ioana Mihăilă a declarat, sâmbătă, în judeţul Giurgiu, că Spitalul Foişor a revenit la statutul non-Covid. Ministrul a anunţat finalizarea, săptămâna viitoare, a unui ordin care permite DSP-urilor să reavizeze spitalele, în funcţie de incidenţă şi număr de paturi ocupate.

    „Săptămâna aceasta am avut discuţii atât cu managerii spitalelor din ţară, cât şi cu DSP-urile, şi am convenit un prim draft de modificare a ordinului de ministru, aşa încât să stabilim nişte criterii şi nişte trepte clare care, raportat la incidenţa din judeţul respectiv şi raportat la numărul de paturi de Terapie Intensivă ocupate, să ne dea liniile şi timpii în care putem să reducem numărul de paturi Covid şi să creştem numărul de paturi pentru pacienţii non-Covid”, a declarat Ioana Mihăilă.

    Ministrul Sănătăţii speră ca săptămâna viitoare să fie adoptat acest ordin, „aşa încât DSP-urile să aibă baza legală să reavizeze spitalele pe noile condiţii”.

    Ioana Mihăilă a anunţat că Spitalul Foişor a revenit la statutul non-Covid.

    „Foişorul a revenit la statutul non-Covid de săptămâna aceasta, a primit deja avizul DSP şi pacientul care exista a fost menţinut în izolator”, a mai spus Mihăilă.

    Ministrul Sănătăţii a participat sâmbătă, în judeţul Giurgiu, la Maratonul Vaccinării din localitatea Vedea.

  • Proiect USR PLUS: Numirea membrilor CA pentru spitalele publice, pe baze meritocratice

    Proiectul modifică şi completează Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

    Concret, membrii consiliului de administraţie pentru spitalele publice vor trebui să îndeplinească următoarele cerinţe:

    ) să fie absolvenţi de studii superioare finalizate cu licenţă şi
    b) să deţină la data numirii cel puţin 5 ani de experienţă profesională şi/sau de management în domeniul medical, farmacie, sănătate publică, juridic sau economic
    c) să deţină la data numirii cel puţin 5 ani de experienţă în reprezentarea pacienţilor în calitate de membru al structurii de conducere a unei asociaţii sau fundaţii de profil.

    „A doua condiţie poate fi îndeplinită alternativ prin deţinerea unei experienţe de 5 ani de activitate în cadrul structurii de conducere a unei asociaţii sau fundaţii de reprezentare sau de apărare a drepturilor pacienţilor. Durata de minimum cinci ani este aproximativ echivalentă cu 10.000 de ore de muncă în domeniu, barem pe care literatura de specialitate în domeniul resurselor umane îl consideră necesar pe bază de experienţă, pentru a atinge nivelul de expert într-un domeniu profesional”, se precizează în expunerea de motive.

    În plus, proiectul prevede că nu vor putea fi numiţi membri ai consiliului de administraţie pentru spitalele publice cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

    „Am considerat necesară completarea legii cu Alin.15, care preia formularea iniţiativei legislative cetăţeneşti de modificare a Constituţiei României, cunoscută în spaţiul public sub formula «fără penali în funcţii publice>, la nivelul consiliilor de administraţie ale spitalelor publice”, precizează deputatul Cristian Seidler.

  • Emanuel Ungureanu: Este un act criminal faptul că am discriminat atât de mulţi pacienţi

    Emanuel Ungureanu solicită redeschiderea spitalelor pentru pacienţii non-COVID.

    „Sunt extrem de îngrijorat pentru accesul pacienţilor în spitale, care încă este destul de limitat în foarte multe spitale, din cauza acestei împărţiri criminale în spitale COVID şi non-COVID. Am spus că asta este o greşeală uriaşă şi totuşi statul român a făcut-o de atât de multe luni”, spune la RFI Ugureanu..

    Deputatul USR PLUS prezintă situaţia din unele spitale.

    „De dimineaţă am vorbit la Spitalul Foişor, acolo avem doar cinci pacienţi la ATI pe zona de Covid, adică cât ţine acea staţie de oxigen, care a fost forţată, din punctul meu de vedere, în mod inconştient de către DSU. Spitalul Foişor trebuie redat pacienţilor cu probleme ortopedice. Acei cinci pacienţi ar fi trebuit să fie deja transferaţi în altă parte, pentru că nu poate să ţină acel ATI două circuite. Am vorbit la Spitalul Colentina şi în câteva zile se va redeschide în sfârşit pentru toţi pacienţii, mai ales pentru cei cu boli rare, care au fost neglijaţi nepermis de statul român în aceste luni, un an şi aproape patru luni. Spitalul din Râmnicu Sărat, pentru că eu sunt deputat USR PLUS de Buzău, se va redeshide astăzi, cel târziu mâine, pentru toţi pacienţii. Spitalul Witting din Bucureşti, atenţie, pe 330 de paturi are cinci pacienţi în tot spitalul doar cu Covid, trei în zona ATI şi doi pe secţie, deci avem medici care şomează de 14 luni şi totuşi îşi primesc salariile şi pacienţii nu au unde să meargă”, adaugă Emanuel Ungureanu.

    El precizează că a cerut o statistică cu toate spitalele din România care interzic încă accesul pacienţilor non-COVID în spitale.

    „Nu sunt mulţumit deloc de DSP-uri. Este o lentoare acolo şi o incompetenţă de nedescris (…). Este un act criminal faptul că am discriminat atât de mulţi pacienţi”, conchide Emanuel Ungureanu.

  • Ce probleme sesizează proiectanţii căilor de acces ale spitalelor în structura unităţilor medicale. Unele sunt „compromisuri cu care personalul medical se va confrunta pe toată durata de viaţă a spitalului”

    Andreea Strugaru, director de marketing şi co-fondator al companiei locale Kadra, care până în prezent a instalat peste 5.000 de uşi în peste 70 de spitale din România şi a participat la zeci de proiecte de reabilitare a spitalelor, dar şi la proiectele de spitale publice noi ridicate în ultimii ani în România, a punctat câteva aspecte critice cu care businessul s-a confruntat în proiectele de spitale în care s-a implicat până acum.

    Printre problemele întâlnite se numără bugetarea deficitară neadaptată pentru soluţii dedicate mediilor curate, fie că e vorba de reabilitări, fie de spitale noi, unele proiecte neţinând cont de faptul că spitalul are funcţionalităţi specifice şi necesită soluţii potrivite pentru  funcţiunile speciale ale spitalului. Din această cauză, uneori intervin modificări încă în faza de execuţie, ceea ce duce la costuri mari şi, uneori, compromisuri în zonele în care nu se mai pot aduce modificări. Kadra oferă şi câteva exemple în acest sens: uşile nu au lăţimea minimă necesară circulaţiei cu paturile de spital (pat+coloană perfuzii); deseori sunt prevăzute uşi care funcţional şi constructiv nu sunt deloc potrivite traficului şi utilizării specifice: uşă automată în loc de uşă manuală în locurile unde deschiderea manuală pune reale probleme (zona de urgenţe, circulaţia persoanelor cu handicap, bloc operator – mâini curate); uşile şi tocurile sunt supuse lovirilor repetate şi spălării cu substanţe agresive, de aceea uşile din „tâmplărie PVC” sau cele banale utilizate în domeniul rezidenţial sunt absolut improprii şi, în plus, generează costuri mari spitalelor pe termen lung pentru că trebuie înlocuite des; uşi cu suprafeţe care nu pot fi curăţate corespunzător şi „ţin” murdăria; pe căile de circulaţie există multe uşi care blochează traficul neîngrădit specific (cu paturi sau scaune cu rotile); uşi batante prevăzute în zone nepotrivite; fluxurile nu sunt bine stabilite încă din faza de proiectare (din cauza neconsultării cu personalul medical sau alţi specialişti), fapt care duce la intervenţii care produc costuri suplimentare şi întârzieri mari şi, în plus, sunt cazuri în care nu se mai pot găsi soluţii tehnice de remediere. În astfel de situaţii se ajunge la compromisuri cu care personalul medical se va confrunta pe toată durata de viaţă a spitalului; din lipsa consultării cu specialişti în domeniu, sunt prevăzute soluţii învechite sau nepotrivite pentru protecţia persoanelor în caz de incendii sau alte situaţii de urgenţă. „Vorbim despre protecţia la foc, evacuarea fumului şi, în primul rând, evacuarea în siguranţă a persoanelor în caz de incendiu.”; design-ul interior nu este centrat pe pacient şi pe personalul medical, de aceea unele spitale sunt înfricoşătoare şi greu de utilizat, arhitectura interioară a spitalelor contribuind la calitatea vieţii pacientului. „Multe dintre aceste probleme vin din faptul că nu există un ghid de bune practici în proiectarea spitalelor. Consultarea înainte de proiectare cu personalul medical, furnizorii de soluţii specifice, constructorii specializaţi, alţi specialişti ar trebui să fie o parte integrantă şi importantă din procesul de proiectare”, sunt de părere reprezentanţii companiei.

     

  • PSD: Norma de hrană în spitale, promisă la 16 lei, de ieri până azi, s-a transformat în 11 lei

    „Luaţi 1 leu. Săracilor! Guvernul USR Plus PNL m-a minţit pe mine, managerii de spitale din România şi pe toţi oamenii care sperau că nu vor mai fi ţinuţi flămânzi în spitale. Norma de hrană în spitale, care a fost promisă la 16 lei, de ieri până azi, s-a transformat în 11 lei”, transmit pe Facebook social-deocraţii.

    PSD a publicat şi hotărârea de guvern care modifică nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice, care prevede la categoria „alţi bolnavi adulţi” suma de 11 lei.

    „1 leu! Atât merită în ochii voştri un bolnav internat într-un spital din România! Aţi amânat cât aţi putut de mult proiectul de lege iniţiat de mine şi de colegii din PSD prin care voiam să facem norma de hrană 40 de lei. Prin Lege! Ca să nu mai apară diletanţi care se joacă cu vieţile oamenilor. Care una zic, alta fac! Florin Cîţu, ai minţit şi meriţi soarta lui Vlad Voiculescu! Românilor le-ar fi cel mai bine dacă ai sta acasă”, se mai arată în postarea PSD.

    Nivelul minim al alocaţiei de hrană pentru un pacient internat într-un spital din România va fi de 16 lei pe zi, în timp ce plafonul maximal va fi eliminat, anunţa la începutul lunii fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.