BusinessMagazin

Tag: sondaj

  • Sondaj: Aproape 60% dintre români spun că situaţia financiară li s-a înrăutăţit. Care este cauza

    Aproape 60% dintre români spun că situaţia financiară li s-a înrăutăţit, iar principala cauză ar fi creşterea preţurilor la gaze şi electricitate, potrivit unui sondaj dat joi publicităţii.

    59,5% dintre români declară că situaţia financiară li s-a înrăutăţit faţă de anul trecut, arată Barometrul financiar trimestrial realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. 

    Ponderea celor afectaţi financiar a crescut cu 10 puncte procentuale faţă de precedentele trimestre, de la o medie de 49,4% în primele două trimestre. Şi perspectivele de viitor sunt mai sumbre decât în prima jumătate a anului: 55,5% se aşteaptă ca situaţia financiară să li se înrăutăţească în viitor, faţă de 40,2% – media în prima jumătate a anului.

    Preţurile la utilităţi (gaze, electricitate) au fost principalele elemente menţionate care au dus la deteriorarea situaţiei financiare, fiind menţionate de 36,7% dintre respondenţi, urmate de creşterea preţurilor la produsele alimentare – 33,2% dintre respondenţi şi creşterea preţurilor la carburanţi – 20,6%. Doar 9,4% dintre români s-au declarat afectaţi de creşterea dobânzilor, în condiţiile în care 40,5% dintre respondenţi au declarat că au cel puţin un credit, iar riscul devalorizării economiilor este menţionat doar de 6,23% dintre respondenţi.

    Îngrijorările pentru perioada următoare sunt legate tot de evoluţia preţurilor la utilităţi, în pondere de 24,5%, urmate de creşterea preţurilor de consum (18,7%). Conflictul din Ucraina şi pandemia au coborât în topul îngrijorărilor, doar 8,83% dintre respondenţi (vs 19,8% la valul din primul trimestru) au indicat războiul din Ucraina ca îngrijorare, în timp ce pandemia este motiv de îngrijorare doar pentru 6,06% dintre respondenţi (vs 16,3% în T1).

    Potrivit unui comunicat al realizatorilor studiului, în medie, cheltuielile cu locuinţa au o pondere de 35% în bugetul lunar al familiilor. Însă pentru 40% dintre respondenţi, cheltuielile cu locuinţa reprezintă mai mult de 40% din bugetul lunar, iar pentru 13,7% – o pondere de peste 60%.

    Ratele la credite au o pondere de 27% în bugetul lunar al celor care s-au împrumutat, iar gradul mediu de îndatorare se menţine la un nivel confortabil. Cei care au contractat credite de consum în ultimii ani, au apelat preponderent la împrumuturi cu dobânda fixă şi nu au fost afectaţi de creşterea dobânzilor. În schimb, la creditele pentru locuinţe predomină dobânda variabilă, iar cei care au astfel de împrumuturi (21,9% dintre respondenţi) sunt mult mai afectaţi de creşterea dobânzilor. 52,3% dintre respondenţi au declarat că nu au întâmpinat dificultăţi la plata ratelor în ultimele 6 luni.

    Sondajul a fost realizat online în luna octombrie pe un eşantion de peste 1.250 de respondenţi persoane fizice din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet.

  • Sistemul educaţional nu este adaptat pentru meseriile viitorului – sondaj

    Mai mult, peste jumătate dintre aceştia, mai exact 62.8%, nu se regăsesc profesând meseriile viitorului şi consideră că problemele principale sunt programa şi calitatea informaţiilor pe care le primesc în şcoală. Aproape 15 % consideră că şcoala a integrat foarte bine educaţia digitală, în timp ce 70% cred că nu au dobândit competenţele digitale necesare pentru viitoarea piaţă a muncii. Puţini elevi însă (13.3%) acuză un nivel slab de pregătire al profesorilor.

    Sondajul mai arată şi că doi din trei elevi nu au dificultăţi majore de adaptare la condiţiile pe care le presupune educaţia online, iar majoritatea elevilor consideră că abilităţile lor de studiu şi de învăţare nu au fost afectate (64,8%). Prezenţa fizică este considerată de peste jumătate dintre elevi ca fiind cea mai eficientă formă de învăţare, mai mult de un elev din trei spune că şi-a pierdut motivaţia de a învăţa în mediul online, iar patru din cinci elevi au raportat probleme de comunicare cu profesorii în şcoala online.

    Sunt informaţii care reies din sondajul ,,Vocea copiilor cu privire la meseriile viitorului”, dedicat elevilor din clasele V-XII, parte a proiectului „Viitorul văzut prin ochii copiilor Sectorului 3 în ediţia a V-a a Ghidului Meseriilor Viitorului”, finanţat de Primăria Sectorului 3 cu fonduri nerambursabile de la bugetul local.

    Creator de chatbot, manager alfabetizat digital pentru magazine inteligente, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viaţă şi reîntregirea speciilor dispărute, dezvoltator de energie alternativă, clinician spaţial, pilot comercial spaţial, jurist specialist în dreptul roboţilor sau în etica geneticii, lucrător la uzinele de energie neconvenţională (solară / eoliană / ferme de alge), miner de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, remodelator organizaţional (Corporate Disrupter), profesor virtual, family technologist (o persoană care cunoaşte foarte bine tehnologiile asistive existente şi ia decizii corecte în contextul unei familii care îmbătrâneşte), manager evenimente sporturi electronice, inginer şi designer de materiale plastice regenerabile, instructor de supravieţuire în condiţii extreme, sunt doar câteva dintre profesiile viitorului la mare căutare acum şi în viitorul imediat pe care Ghidul Meseriilor Viitorului le prezintă, împreună cu abilităţile şi profilul psihologic necesare unor astfel de meserii inovatoare. O secţiune specială este dedicată abilităţilor de bază pentru viaţă, care pot ajuta în condiţii grele, uneori extreme, generate de perturbări geoclimatice, criza de apă, război.

    Criza de personal în multe domenii a dus la automatizarea tot mai multor sectoare – armată, agricultură, medicină, ospitalitate, poliţie. Apar tot mai mulţi roboţi poliţişti, roboţii chelneri, roboţi agricoli, roboţii-capsulă endoscopici din telechirurgie, roboţii militari inteligenţi prezenţi deja pe câmpurile de luptă – Statele Unite, China şi Israelul sunt lideri mondiali în folosirea lor pe teren.

    Ghidul prezintă trei dintre cele mai robotizate fabrici din România (Fabrica de porţelan IPEC – cea mai robotizată fabrică din România şi cea mai robotizată fabrică de porţelan din lume), Uzina Dacia Renault de la Mioveni şi fabrica Arctic 4.0 de la Ulmi, judeţul Dâmboviţa.

    Sondajul a avut ca subiecţi elevi din clasele V-VIII, respectiv clasele IX-XII, din Sectorul 3 din Bucureşti, în perioada iulie-septembrie 2022.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Bugetul părinţilor, dat peste cap de schimbările din educaţie: concedii modificate şi împrumuturi

    Schimbările din noul an şcolar dau peste cap planurile şi bugetul părinţilor, arată un sondaj realizat de BestJobs. Mulţi şi-au modificat concediul, sunt mai atenţi la cheltuieli şi chiar fac împrumuturi pentru a fi gata de şcoală.

    Noul an şcolar, care începe cu aproximativ 10 zile mai devreme decât anul trecut, vine cu multe modificări pentru elevi, cadre didactice şi părinţi. Astfel, mai mult de jumătate dintre angajaţii care au copii spun că schimbările la nivelul structurii anului şcolar le-au influenţat planurile pentru finalul verii şi pentru pregătirile de şcoală, potrivit celui mai recent sondaj BestJobs.

    20% dintre angajaţii care sunt părinţi spun că au fost nevoiţi să îşi mute perioada de concedii, iar alţi 17% şi-au scurtat vacanţa programată.

    În acelaşi timp, cei mai mulţi îşi regândesc bugetul pentru începerea şcolii, în contextul inflaţiei care erodează puterea de cumpărare, iar 7% spun că vor avea nevoie de un împrumut până primesc salariul, pentru a face faţă cheltuielilor necesare anul acesta mai devreme decât era prevăzut în bugetul familiei.

    Odată cu noua structură, anul şcolar vine şi cu veşti bune din perspectiva modificărilor la nivel de organizare şi programă. Astfel, 23% dintre părinţi se bucură că dispare presiunea tezelor intersemestriale, alţi 25% sunt încântaţi de stabilirea unui plan individualizat de învăţare, iar 40% dintre părinţi apreciază introducerea Săptămânii Verzi care să dezvolte interesul copiilor pentru natură şi grija privind schimbările climatice.

    Cu toate acestea, noile modificări nu mulţumesc toţi părinţii. Peste 30% dintre ei se arată îngrijoraţi de faptul că elevii sunt în continuare supuşi la schimbări, după ce în ultimii doi ani de şcoală nu s-a reuşit menţinerea unui ritm stabil şi previzibil de învăţare.

    Totodată, părinţii iau în calcul şi impactul noilor modificări asupra programului lor la job, pe care vor fi nevoiţi să îl adapteze în funcţie de vacanţele copiilor (28%). Alţi 23% sunt de părere că aceste noutăţi vor crea confuzii în rândul cadrelor didactice şi de asemenea în rândul copiilor şi părinţilor. În plus, 40% dintre părinţi se tem în continuare de riscurile de infectare cu Sars-Cov 2, iar 81% dintre ei se declară pregătiţi pentru eventualitatea în care cursurile ar trece din nou în online în contextul unei incidenţe crescute.

    „Odată cu începerea şcolii, se pune din nou problema flexibilităţii la job şi vine iarăşi rândul angajaţilor să îşi negocieze programul. Atât cei care au copii, pe care trebuie să îi lase sau să îi ia de la grădiniţă sau şcoală, dar şi cei care vor să evite traficul în orele de vârf se simt acum motivaţi să ceară mai multă flexibilitate în program sau în modul de lucru şi tendinţa se îndreaptă din nou către un program remote sau hibrid cu mai multe zile remote”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Pe lângă toate aceste schimbări, inflaţia este cea care le dă părinţilor cele mai mari bătăi de cap. Pentru a face faţă creşterii preţurilor, aceştia iau în calcul să cumpere mai puţine rechizite (40%), să recondiţioneze şi să folosească din rechizitele de anul trecut (25%) sau să aleagă produse mai ieftine (25%). Doar 10% au spus că nu vor recurge la nicio măsură de reducere a efectelor inflaţiei.

    Chiar dacă introducerea uniformelor şcolare în vestimentaţia elevilor nu este una dintre modificările noului an şcolar, la nivel ipotetic, 65% dintre părinţi ar fi de acord cu această regulă. Printre motivele lor se numără reducerea diferenţelor financiare între copii (45%), faptul că elevii se pot concentra asupra învăţării şi mai puţin asupra vestimentaţiei (37%), reducerea costurilor cu hainele pentru şcoală (13%). Dintre cei care s-ar opune uniformei şcolare, 25% consideră că reprezintă o idee învechită, care nu mai e valabilă pentru această generaţie de elevi, iar 12% au spus că o astfel de măsură ar limita creativitatea vestimentară a copiilor.

    81% dintre părinţi au făcut deja parţial sau chiar integral cumpărăturile pentru începerea şcolii, în timp ce 19% aşteaptă să vadă ce nevoi sunt comunicate de către cadrele didactice. Aproape 40% dintre părinţi se aşteaptă ca bugetul total pentru rechizitele din acest an şcolar să fie mai mai mare decât anul trecut. 64% speră însă că se vor putea încadra într-un buget de până în 500 de lei pentru toate cumpărăturile necesare copilului, în timp ce 36% se aşteaptă la un cost total cuprins între 500 şi 1.000 de lei.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 5 – 26 august pe un eşantion de 982 utilizatori de internet din România.

  • Sondaj: Britanicii merg la birou doar 1,5 zile pe săptămână

    Angajaţii britanici merg la birou în medie doar 1,5 zile pe săptămână, doar 13% dintre ei venind vinerea, potrivit unui sondaj realizat în 43 de birouri din Marea Britanie, reprezentând aproape 50.000 de persoane.

    Firma de consultanţă Advanced Workplace Associates a efectuat un sondaj în 43 de birouri din Marea Britanie, reprezentând aproape 50.000 de persoane, în lunile iunie şi iulie, relatează BBC.

    Acesta sugerează că prezenţa medie a fost de doar 29%, cu un vârf de 39% la mijlocul săptămânii.

    În timpul pandemiei, companiile cu birouri s-au orientat către munca la domiciliu, dar multe dintre ele au continuat de atunci cu un model hibrid.

    Înainte de epidemie, angajaţii din Regatul Unit mergeau la birou în medie 3,8 zile pe săptămână, potrivit studiului, care a acoperit sectoare precum cel bancar, energetic, inginerie, sănătate, asigurări şi tehnologie.

    Cu toate acestea, potrivit Oficiului Naţional de Statistică (ONS), majoritatea oamenilor nu lucrează de acasă.

    Sondajul său din primăvara anului 2022, când nu mai existau în Marea Britanie îndrumări privind munca de acasă, a sugerat că 38% dintre adulţii care lucrează au declarat că au lucrat de acasă la un moment dat în ultimele şapte zile.

    Advanced Workplace Associates, care consiliază organizaţii precum Cabinet Office, NatWest şi Network Rail, a constatat că Marea Britanie era în mare parte în linie cu alte ţări.

    De asemenea, a efectuat un sondaj în 36 de birouri din alte 12 ţări, reprezentând peste 27.000 de persoane.

    Constatările companiei de consultanţă au sugerat că oamenii veneau la birou în medie doar 1,4 zile pe săptămână, faţă de 3,8 zile pe săptămână înainte de pandemie.

    Prezenţa medie a fost de 26%, cu un vârf de 35% la mijlocul săptămânii.

    America de Nord şi America Latină au avut cea mai scăzută prezenţă medie.

    Sectorul bancar a avut cea mai mare prezenţă medie dintre sectoarele analizate, iar sectorul tehnologic a avut cea mai mică prezenţă medie.

    Sondajul a sugerat că organizaţiile cu politici de lucru hibride – în care se specifică faptul că angajaţii ar trebui să fie prezenţi la birou un anumit număr de zile – au avut o prezenţă mai mare decât cele care nu au făcut acest lucru.

    Cu toate acestea, se pare că angajaţii se duc la birou mai puţin decât prevedea politica.

    Dacă un angajator are încredere în echipele sale pentru a-şi stabili propriile politici, prezenţa este de 41%, aproape la fel ca atunci când este impusă o săptămână de trei zile.

    Guvernul britanic le-a cerut pentru prima dată oamenilor să lucreze de acasă, dacă pot, în martie 2020. De atunci, orientările şi restricţiile legale au variat între diferitele părţi ale Regatului Unit, dar în Anglia şi Scoţia sfatul de a lucra de acasă a fost ridicat. Alte părţi ale Regatului Unit au menţinut îndrumările pentru mai mult timp, dar în cele din urmă au renunţat la ele.

     

  • Ion Cristoiu: Alexandru Rafila a dispărut pur şi simplu dintr-un sondaj de opinie, deşi Stalin a murit de mult

    Am acasă, în biblioteca personală, pe unul din rafturile dulapului rezervat cărţilor despre Rusia de la ţari la Putin, trecînd prin Rusia Uniunii Sovietice, o lucrare monumentală:

    „The Commissar Vanishes: The Falsification of Photographs and Art in Stalin’s Russia” de David King, apărută la Metropolitan Books în 1997.

    După cum îi spune şi titlul, Comisarul dispare: Falsificarea fotografiilor şi operelor de artă în Rusia lui Stalin, lucrarea abordează o realitate unică în felul ei în Istoria contemporană:

    Pe vremea lui Stalin fotografiile şi operele de artă erau falsificate în funcţie de interpretarea trecutului în interesul prezentului.

    Stalin, de exemplu, apărea într-o fotografie de pe vremuri împreună cu Trotski. Da, dar Trotski devenise între timp duşman al poporului. Fotografia cu Stalin care şi Trotski se găsea în cărţi, în publicaţii era falsificată în aşa fel încît Trotski nu mai apărea lîngă Stalin, ca să nu mai spun că nu mai apărea de loc.

    Mi-am amintit de această lucrare zilele trecute, cînd a fost publicat cu mare huiet sondajul Avangarde realizat în perioada 22-31 iulie 2022 la comanda PSD.

    Anterior CURS dăduse publicităţii un sondaj de opinie, realizat între 11-22 iulie 2022 avînd printre altele o întrebare privind Încrederea în personalităţile publice şi politice. Pe primul loc la acest capitol se găsea Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, cu un procentaj de 30%

    Pe locul al doilea se afla Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, cu un procentaj de 28%.

    Evident, cînd s-a dat publicităţii sondajul Avandarde, am fost curios să văd pe ce loc se află la capitolul Încredere, în acest sondaj, Alexandru Rafila.

    Ei, bine, Alexandru Rafila nu apare în acest sondaj.

    Nu e vorba că nu mai e pe primul loc (acesta fiind ocupat de Marcel Ciolacu, de data asta cu un procentaj de 25%). E vorba că nu mai e de loc!

    Cum dracu? Mi-am zis.

    Sondajul CURS a fost realizat între 12-22 iulie 2022.

    Sondajul Avangarde a fost realizat între 22-31 iulie 2022.

    Să se fi schimbat atît de spectaculos opţiunile românilor în cîteva zile încît cel care era pe primul loc acum nu mai e de loc?

    Cercetarea felului în care a fost realizat sondajul Avangarde ne lămureşte.

    Întrebarea privind Încrederea sună astfel:

    „În continuare vă vom citi o listă de politicieni şi personalităţi din România. Vă rugăm să ne spuneţi dacă mai degrabă aveţi încredere sau mai degrabă nu în fiecare dintre el”.

    De ce lipseşte Alexandru Rafila din sondaj?

    Pentru că el n-a fost inclus pe lista de politicieni şi personalităţi!

    Cine o fi ordonat să fie scos de pe listă?

    Stalin, cumva?!

     

    NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

  • 37% dintre români au mai puţini bani de vacanţă decât anul trecut – sondaj

    Peste 37% dintre români şi-au redus bugetele pentru vacanţă anul acesta, în timp ce mai mult de un sfert nu vor pleca deloc în concediu şi nu au alocat nici un ban în acest sens.

    În ceea ce priveşte sumele alocate, circa 38,5% au bugetul pentru concedii sub 3 000 lei pentru întreaga familie, iar din aceştia, aproape 11% vor să plece în vacanţă cu mai puţin de 1 000 de lei.

    Circa 37,5% dintre români şi-au redus bugetul pentru concedii în acest an, 27% dintre respondenţi declară că sumele sunt similare cu anul trecut, în timp ce doar 20% au în vara aceasta mai mulţi bani dedicaţi vacanţelor.

    Ponderea celor care sunt mai generoşi cu bugetele de vacanţă şi alocă peste 3 000 de lei este de 35%, iar dintre aceştia 21,1% plănuiesc să cheltuiască până în 6 000 de lei în vacanţă, 8,1% – între 6 000 şi 10 000 de lei şi doar 5,8% au un buget mai mare de 10 000 de lei pentru concediu.

    Dintre cei care au planuri să plece în vacanţă, peste 49% aleg ca destinaţie România, cu o preferinţă mai ridicată pentru litoral (26,2%), iar circa 20% preferă destinaţiile din străinătate. Diferenţa – de circa 25% dintre respondenţi spun că îşi vor face concediul acasă.

    75,05% dintre respondenţi declară că au strâns din timp banii pentru concediu (îl vor plăti din economii), 16,5% dintre ei folosesc tichetele de vacanţă şi primele de la angajator pentru plata unui sejur. La polul opus, 3,52% au în vedere creditele de la bănci pentru plata vacanţei, iar 5% – împrumuturile de la prieteni.

    Pentru a reduce costurile, 82,24% dintre respondenţi îşi fac singuri rezervările şi doar 17,76% apelează la o agenţie de voiaj. 74,84% dintre respondenţi îşi planifică vacanţa din timp şi doar 25,16% se bazează pe oferte de ultimă oră.

    Circa 38% dintre respondenţi se bazează pe cash în vacanţe – opţiune care a înregistrat cele mai multe răspunsuri, dar utilizarea cardurilor vine puternic din spate: 20,4% vor folosi atât numerar, cât şi carduri şi peste 18% se bazează exclusiv pe carduri de debit şi credit.

    Sondajul CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro a fost realizat online în luna iunie, pe un eşantion de 1.390 de respondenţi din toată ţara.

  • Germania se află în pragul recesiunii, potrivit Ifo, încrederea mediului de afaceri se prăbuşeşte

    Moralul mediului de afaceri german a scăzut peste aşteptări în iulie, arată sondajul Ifo privind încrederea în mediul de afaceri, în timp ce institutul care îl întocmeşte a declarat că preţurile ridicate la energie şi lipsa iminentă de gaze aduc cea mai mare economie europeană în pragul recesiunii.

    Indicele climatului de afaceri al institutului Ifo, foarte urmărit, a scăzut la 88,6, cel mai scăzut nivel din ultimii peste doi ani şi sub nivelul de 90,2 prognozat într-un sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor. Indicele din iunie a fost revizuit marginal în scădere la 92,2.

    “Recesiunea bate la uşă. Aceasta nu mai poate fi exclusă”, a declarat şeful sondajelor Ifo, Klaus Wohlrabe.

    Germania se confruntă în această iarnă cu ameninţarea unei raţionalizări a gazului fără precedent de generaţii, ca urmare a unei scăderi semnificative a livrărilor din Rusia.

    Luna aceasta, Rusia a închis conducta Nord Stream 1, care alimentează Germania cu gaze, pentru 10 zile de întreţinere, perioadă despre care unii se temeau că va fi prelungită. Pomparea a fost reluată joi, dar la doar 40% din capacitate.

    Wohlrabe a declarat pentru Reuters într-un interviu că, dacă livrările de gaze vor continua la acest nivel, “nu va exista recesiune”.

    Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a reţelei de gaze din Germania a declarat vineri că, dacă gazul prin gazoduct va continua să fie pompat la doar 40%, ţara va trebui să ia “măsuri suplimentare” pentru a ajunge la obiectivul de 90% din capacitatea de stocare pentru a evita raţionalizarea pe timp de iarnă.

    Guvernul a declarat că va acorda prioritate rezidenţilor în detrimentul sectorului corporatist în cazul raţionalizării, iar indicele Ifo de luni, care analizează aproximativ 9.000 de firme, a arătat că firmele se aşteaptă ca afacerile să se înrăutăţească semnificativ în următoarele luni.

    “Indicele Ifo privind climatul de afaceri, ca şi indicele managerilor de achiziţii, indică acum în mod clar o încetinire a economiei germane”, a declarat analistul economic al Commerzbank, Jorge Kraemer. “Cât de rău se termină, din păcate, se află în principal în mâinile lui Putin”.

    Indicele flash al S&P Global Purchasing Managers’ Index (PM) pentru serviciile germane şi indicele său pentru industria prelucrătoare au scăzut ambele la 49,2 în iulie, potrivit datelor publicate vineri, sub previziunile analiştilor, care estimau că acestea se vor menţine peste pragul de 50 care separă creşterea de contracţie.

  • Putin îşi pierde popularitatea la nivel global: Un sondaj recent a constatat că încrederea lumii în planurile liderului rus a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani

    Rezultatele unui studiu recent arată că 90% dintre persoanele intervievate din 18 ţări şi-au pierdut încrederea în capacitatea lui Vladimir Putin de a „face ce trebuie” la nivelul politicii globale, scrie Business Insider.

    Din februarie până în mai, Centrul de Cercetare Pew a studiat opiniile despre Rusia, NATO şi Putin în rândul a 23.484 de adulţi din ţări cu economii avansate precum SUA, Canada, Spania, Israel, Japonia şi Australia.

    Sondajul a constatat că în toate cele 18 ţări, o medie de 78% au declarat că nu au deloc încredere că Putin îşi va trata în mod responsabil rolul pe scena politicii internaţionale.

    „În ultimele două decenii, ratingurile lui Putin au scăzut în mod constant în mai multe ţări”, au scris cercetătorii. „Dar în 2022, aceste cifre au atins minime record în fiecare ţară în care s-au stabilit sondaje”.

    Malaezia a fost singura ţară care a depăşit tendinţa, 59% dintre persoanele chestionate şi-au exprimat parţial sau total încrederea în liderul rus.

    În SUA, doar 6% din persoanele chestionate au declarat că au încredere că Putin va face ceea ce trebuie pe scena globală.

    În Europa, Grecia a fost ţara care s-a exprimat cel mai prietenos faţă de Putin, 27% dintre respondenţi aprobând acţiunile sale pe scena mondială.

    Deşi sondajul nu a adresat persoanelor intervievate nicio întrebare despre războiul din Ucraina, Pew a declarat că majoritatea interviurilor au fost efectuate după ce invazia rusă a Ucrainei a început pe 24 februarie. Descoperirile arată cum războiul a modelat opinia publică, au spus cercetătorii.

    Pew a remarcat că europenii care susţin partidele populiste de dreapta din ţara lor tind să-l favorizeze pe Putin mai mult decât omologii lor. Cu toate acestea, încrederea în liderul rus a scăzut drastic în rândul acestor grupuri în 2022.

    Prin comparaţie, sondajul Pew din 2021 privind liderul rus a constatat că o medie de 74% dintre persoanele chestionate din 17 ţări au declarat că nu au prea multă încredere în Putin în ceea ce priveşte gestionarea problemelor globale.

  • Ce rost/sens are să pui bani deoparte acum, cât eşti tânăr? Ce să faci cu ei la pensie, când eşti bătrân, pentru că atunci nu prea poţi să mai faci nimic!

    Tema educaţiei financiare la români şi economisirea revine constant în discuţiile curente, de bârfă corporatistă, pozitivă. La un moment dat, una dintre Ioanele din redacţie se/ne întreba ce rost are să pui bani deoparte când eşti tânăr, când ai putea să faci multe lucruri acum? Ce să faci cu ei când ieşi la pensie, la bătrâneţe, pentru că atunci nu prea poţi să mai faci mare lucru? Asta dacă mai apuci pensia, cum le place corporatiştilor să spună.

    Mi-am amintit de întrebarea ei retorică când am văzut săptămâna trecută un sondaj realizat de CEC Bank cu ajutorul platformei FinZoom.ro. Conform sondajului, 66,5% dintre români au declarat că nu au niciun fel de economii. Dintre cei care au reuşit să pună bani deoparte, cei mai mulţi – 77,6%, au economii de-o viaţă sub 10.000 de euro. La polul opus, economii de peste 20.000 de euro reuşesc să aibă doar 9,8% dintre respondenţi. 52% dintre cei chestionaţi afirmă că nu reuşesc să pună bani deoparte, 21,8% economisesc sub 300 de lei/lună, 13,6% economisesc între 300 şi 600 de lei, 5,8% economisesc între 600 şi 1.000 de lei şi doar 6% reuşesc să economisească lunar peste 1.000 de lei.

    Cash-ul este metoda preferată de ţinere a economiilor – 49,7%. Concluzia Ioanei este că mai bine îţi trăieşti clipa când eşti tânăr, pentru că mai încolo nu se ştie. Parcă pentru această concluzie s-au făcut city breakurile, magazinele de haine de tip fast-forward, noile modele de maşini pe care să le schimbi odată la 5 ani, cluburile de vineri şi sâmbătă seara, ieşirile de weekend cu fetele şi băieţii la un prosecco şi îngheţată şi nu în ultimul rând creditele de consum şi de vacanţă. Dacă nu ai bani disponibili la un moment dat dar vrei să pleci într-o scurtă vacanţă, creditul te aşteaptă, la fel ca şi cardul de credit. În privinţa achiziţiei unui apartament, aici lucrurile se schimbă puţin, pentru că încă avem în mintea noastră dorinţa de a deţine o proprietate. Cu banii economisiţi de părinţi se constituie avansul, iar restul se plăteşte din salariul de corporatist. Şi mai rămân şi bani pentru consum. 

    Ultimele două generaţii gândesc puţin altfel decât părinţii şi bunicii lor. Pentru aceştia, un serviciu stabil, o familie, copii, o casă şi o vacanţă de două săptămâni la mare era ceva sfânt. Pentru noile generaţii, în afară de casă (dar şi aici această idee este pusă la îndoială), aproape nimic nu mai este valabil. Într-un fel sau altul, noua generaţie se uită la părinţii lor şi în mintea lor îşi spun că nu ar vrea să aibă viaţa/soarta lor. În anii ’90 şi chiar la începutul anilor 2000, salariile şi economiile lor au fost spulberate de inflaţie şi de creşterea cursului valutar leu/dolar/euro. Au strâns din dinţi şi din curea pentru a pune ceva deoparte, pentru a avea un cont de economii şi mai degrabă pentru zile negre, de criză, decât pentru distracţie, pentru a trăi clipa. Salariile au fost cele care au fost şi fiecare a tras de fiecare leu atât cât a putut. Mulţi au plecat la muncă în afară, lăsând în spate o familie cu speranţa că vor strânge şi ceva bani, ca urmaşii să nu aibă aceeaşi soartă.

    Noile generaţii au salarii mai mari decât părinţii lor şi mult mai mari decât pensiile bunicilor, dar şi o dorinţă de a cheltui mai mare, pentru a face faţă ritmului vieţii şi anturajului în care îşi petrec viaţa. Până la urmă nu este ceva rău, chiar deloc, pentru că poţi să faci lucruri, poţi să vezi lucruri pe care la pensie nu ai mai putea să le faci, nu mai ai energie şi nici determinare. Atunci, băile termale sunt nişte tovarăşi mai buni decât cluburile sau plajele exotice. Nu ştiu dacă sondajul realizat de CEC Bank se adresează corporatiştilor, dar ştiu sigur că se pun mai puţini bani deoparte de către aceştia. Fiecare îşi face socoteala astfel încât să se bucure de city-breakuri sau de vacanţe mai interesante. Este adevărat că Mamaia, şi acum Neptun-Olimp, au devenit mai scumpe decât foarte multe destinaţii din afară. Hainele stau mai bine pe tine la 20-30-40 de ani decât la 60-70 de ani. Nu trebuie să călătoreşti cu geanta plină de medicamente şi nu oboseşti atât de repede acum.

    Când eşti tânăr, problema cazării nu este atât de importantă, iar stingerea la ora 10 seara pentru odihnă nu este în topul listei de priorităţi. Dacă pentru părinţii şi bunicii noştri a lăsa copiilor, a da copiilor ceva, asta însemnând o anumită sumă de bani, era o prioritate, pentru noile generaţii această idee începe să se disipe, să nu mai fie atât de importantă. Ţi-am plătit şcoala, nu mai am bani şi pentru casa ta. Aşa că trebuie să te duci la muncă – pare să fie ideea care a încolţit în mintea noii generaţii. Băncile ar vrea să aibă din partea românilor o economisire constantă şi sigură, dar în acelaşi timp ar vrea să dea şi credite de consum şi de vacanţă, ca să nu mai vorbesc de creditele ipotecare. În aceste condiţii, creditele trebuie să le iei când eşti tânăr şi economisirea să fie la pensie, mai ales că speranţa de viaţă este mai mare.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

     

  • Vasilescu: Observ o mare frustrare la un partid. Primarii lui nu livrează decât şobolani şi frig

    „Observ o mare frustrare la un partid, cu risc mare să devină partiduleţ fiindcă primarii lui nu livrează decât şobolani şi frig. De ieri şi-a scos toţi postacii la muncă, pe toate conturile pe unde li se permite accesul şi toţi ziariştii prieteni care se tot chinuiesc să scoată în faţă primarii neputincioşii ai partiduleţului, ca să spună că eu mint şi că nu ne-a declarat nimeni câştigătorii celui mai frumos târg european de Paşte. Păi informaţiile sunt publice, le poate vedea oricine doar uitându-se pe site-ul celor de la European Best Destinations”, declară Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova.

    Competiţia nu a fost între oraşe, ci între Târgurile de Paşte, adaugă Vasilescu.

    „Şi da, am avut cel mai frumos târg! Cu iepuraşi, cu ponei, cu produse tradiţionale, cu spaţii interactive de joacă pentru copii, cu parcuri amenajate de vis pentru vizitatori. Votanţii nu au fost prezenţi fizic în vreun oraş organizator, ci au văzut fotografiile postate de fiecare oraş care a intrat în competiţie. Se pare că ale noastre au plăcut mai mult! Nu au votat craioveni, pentru că, din câte ştim noi, nici nu se iau în calcul voturile care vin din oraşul respectiv. De altfel, nu cred ca ne-aţi văzut cerând ajutorul vreunui craiovean la vot… European Best Destinations este site-ul de turism cu cei mai mulţi vizitatori din Europa, peste şase milioane, partener al Comisiei Europene. Sunt mai multe oraşe din România şi din toată Europa care se promovează financiar acolo, dar doar ca destinaţii turistice. Participanţii la concursuri sunt aleşi de site, pe baza fotografiilor şi sunt votaţi de vizitatorii site-ului, nu desemnaţi de cineva”, afirmă ea.

    Potrivit primarului municipiului Craiova, după desemnarea prin vot a Târgului de Crăciun de la Craiova ca fiind al şaselea cel mai frumos târg european, în concursul organizat de acest site, toate hotelurile din Craiova au fost pline.

    „Suntem convinşi că şi de data aceasta vom atrage atenţia asupra oraşului câştigător! Nu am putea să ne bucurăm, totuşi, că un oraş din România este prezentat Europei şi altfel decât cu cerşetori, şobolani şi mizerie? Eu vă invit la Craiova şi veţi descoperi un oraş altfel decât îl prezintă media naţională: cu multe clădiri monument, cu cele mai frumoase parcuri, cu evenimente atractive şi cu oameni primitori! Aşa cum îl descoperă toţi vizitatorii noştri care promit că vor mai reveni”, conchide Lia Olguţa Vasilescu.

    Craiova este pe primul loc în topul destinaţiilor europene de Paşte, înaintea unor capitale şi oraşe europene cu tradiţie, precum Roma, Paris, Viena, Praga sau Londra, a scris joi pe Facebook primarul municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu. Ea a prezentat sondajul realizat de un site de turism.