Tag: software

  • Aldata Solution se extinde in Romania

    Intrata pe piata din Romania in anul 2000, in acest moment compania Aldata Solutions ofera solutii software lanturilor de magazine Profi, Cora, Carrefour si altor retaileri locali.Ultimul contrat al companiei in Romania a fost incheiat la inceputul acestui an cu magazinele Interex, care sunt prezente in 11 orase din tara: Ploiesti,Giurgiu, Focsani, Targu Jiu, Satu Mare, Ramnicu Valcea, Targoviste, Constanta, Sibiu, Vaslui si Barlad.

    Anul trecut, Romania a generat 5% din veniturile pe care Aldata Solution le-a avut. Pentru acest an, Ivan Guzelj are in plan sa pastreze acelasi nivel de venituri pe care compania le-a avutla nivel mondial, insa se teme ca acest lucru nu va fi posibil din cauza contextului economic actual. "Pana in acest moment nu am fost afectati de criza, insa cred ca vom fi deoarece vor fi afectati retailerii cu care lucram", a declarat acesta, precizand ca prima solutie la care vor apela majoritatea retailerilor va fi reducerea stocurilor si scaderea investitiilor. "Cred ca Aldata Solution va simti criza in viitorul apropiat, probabil peste sase, sapte luni".
     

  • De unde luam software gratuit?

     

    Din acest motiv, mai ales companiile mici si mijlocii apeleaza la alternativele de aplicatii software cu cod deschis – alternative mult mai ieftine ale aplicatiilor software originale, care ofera libertate utilizatorilor de a le folosi, copia, modifica si imbunatati. Spre exemplu, versiunea completa a software-ului Microsoft Office Small Business, folosit de foarte multe companii, descarcata de pe Amazon.com costa 314,95 dolari (251 de euro), fata de pretul de baza de 449,95 dolari (358 de euro). Alternativa open source este OpenOffice.org. Cea mai recenta versiune a acestuia este rapida si usor de utilizat, iar persoanele care stiu sa lucreze cu Microsoft Office nu intampina probleme nici in utilizarea ei.
     
    Evident, pentru unii exista inca solutia pirateriei: din dorinta de a economisi, unele companii aleg sa se serveasca de aplicatii software piratate, cu riscul de a fi date in judecata de Business Software Alliance (BSA), companie care lupta impotriva pirateriei software. In Romania, in ultimii cinci ani rata pirateriei a scazut de la 73% la 68%, potrivit BSA.
     
    In ce priveste piata la nivel mondial de aplicatii software cu cod deschis, compania de cercetare IDC a facut un studiu potrivit caruia cererea de astfel de aplicatii inregistreaza o crestere anuala de 26% si va ajunge pana in 2011 la o valoare de 5,8 miliarde de dolari (4,6 miliarde de euro). “Suntem in faza incipienta de dezvoltare a aplicatiilor software cu cod deschis, iar piata este inca destul de imatura”, a spus Matt Lawton, analist in cadrul IDC. “Desi se constata o crestere a cererii de aplicatii software cu cod deschis, trebuie sa avem in vedere si faptul ca veniturile pot scadea pe masura ce distributia de aplicatii va creste.”

     

  • Kaspersky asalteaza Romania

    Accesul in sediul producatorului de antivirus Kaspersky este la fel de greu ca accesul in orice alt birou din Moscova: pasapoartele sunt controlate prima data la intrarea in sediu, apoi la intrarea in birourile companiei, dupa care urmeaza si completarea unui scurt formular la secretara in legatura cu scopul vizitei. Dincolo de aceasta, interviul cu Garry Kondakov, directorul de dezvoltare pentru zona EEMEA al Kaspersky Lab, producatorul de antivirus numarul unu pe piata rusa si patru mondial, este cat se poate de normal.

    “Cu trei ani in urma, nu ne-am fi gandit ca putem creste atat de mult ca si cota de piata”, incepe Garry Kondakov interviul referitor la dezvoltarea Kaspersky din ultimii ani, cand producatorul rus a inceput sa conteze din ce in ce mai mult pe piata locala, iar apoi sa faca pasi pe toate continentele. Conform datelor Kaspersky, producatorul rus de programe antivirus si-a dublat permanent afacerile in ultimii trei ani, ducand compania pe al patrulea loc in topul mondial.

    Garry Kondakov spune ca vanzarile ultimului an arata nu numai o dominatie clara a pietei ruse, dar si atingerea primei pozitii pe piata germana in zona de retail. “Pe langa faptul ca am ajuns numarul unu in Germania, avem estimari clare care ne arata ca anul acesta vom fi numarul unu si in Franta si ne vom pastra pozitiile din top trei si in Italia sau Spania, precum si pe alte piete mai mici, dat fiind ca acum suntem intr-o perioada de crestere accelerata in toate pietele unde activam si in special in retail”, spune Garry Kondakov.

     

    Cu un an in urma, in august 2007, Kaspersky Lab a trecut printr-un proces de restructurare: compania a fost impartita in patru divizii (Americile, Europa, Asia Pacific si EEMEA – cea din urma fiind condusa de Garry Kondakov), s-a format un nou board de directori (Natalya Kasperskaya fiind presedinte al board-ului, in timp ce Eugene Kaspersky a devenit director general) si a fost redefinita strategia de extindere.

    Scopul acestei restructurari, asa cum a fost prezentat atunci presei, este de pregatire a companiei pentru o viitoare IPO (oferta publica initiala) si atingerea unei pozitii consolidate in topul trei mondial al antivirusilor pana in 2010.

    In ceea ce priveste IPO, declaratia oficiala a companiei spune ca nu este nicio graba, dat fiind ca deocamdata sunt resurse suficiente pentru ca afacerea sa se dezvolte independent: “Mai devreme sau mai tarziu va fi IPO, dar cand exact se va intampla asta depinde de conditiile de pe piata de capital, dar si de dinamica noastra”.

    Din momentul restructurarii, dezvoltarea in tarile unde produsele Kaspersky au deja o prezenta de cativa ani merge in paralel cu deschiderea de noi piete. “Ca director al acestei regiuni (EMEA – n.red.), trebuie sa o vad ca fiind singura pe care trebuie sa o dezvolt, iar primii pasi pe care trebuie sa ii fac este sa identific pietele mai importante si sa le acoperim cu prezenta”, spune Garry Kondakov.

    Primele inaugurari ale lui Kondakov au fost birourile Kaspersky Lab din Istanbul si Dubai, iar urmatorul pas este deschiderea biroului de la Bucuresti (care va acoperi si Bulgaria), programata pentru luna septembrie. Kaspersky Lab nu este insa la prima “relatie” cu Romania: producatorul rus a deschis aici un birou de dezvoltare inca din 2005, cu intentia de a dezvolta noi produse antivirus, dar fara a se concentra pe vanzari.

    Laboratorul de dezvoltare, de dimensiuni reduse (aproximativ zece programatori) a fost inchis la inceputul acestui an din ratiuni de costuri, dupa cum declarau atunci oficialii companiei pentru presa romaneasca. De anul trecut, biroul de dezvoltare al Kaspersky s-a concentrat la Moscova, compania mentinand insa birouri de cercetare in mai multe piete, in functie de gradul de periculozitate a respectivelor tari. Acum, in biroul de la Moscova lucreaza putin peste o mie de oameni, dintre care jumatate sunt dezvoltatori software, iar restul specialisti tehnici.

    Daca programatorii din Romania devenisera destul de scumpi, piata din Romania, ca si potential de vanzari, este acum mult mai atragatoare pentru Kaspersky: “Pana acum, am mai avut colaborari cu specialisti din Romania, dar nu dadeam importanta pietei ca si vanzari. Acum insa, piata este destul de complicata pentru dezvoltare, dar este mult mai potrivita pentru vanzarea de produse antivirus datorita cresterii salariilor si a clasei medii”, spune Garry Kondakov.

    Planul Kaspersky pentru Romania incepe cu deschiderea oficiala a biroului de la Bucuresti (pana acum, oficialii romani ai Kaspersky fiind angajati ai biroului de la Moscova, si nu ai Kaspersky Romania, cum vor fi din septembrie incolo): “Dupa deschiderea biroului de la Bucuresti, va urma angajarea unui staff de conducere (10-20 de persoane), vom creiona apoi un plan de crestere si pana la sfarsitul anului vom avea pus la punct biroul de vanzari care sa implementeze acest plan, asa cum am facut in toate tarile unde am intrat pana acum”, spune Garry Kondakov.

  • Virusi de miliarde

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    st1:*{behavior:url(#ieooui) }


    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-style-parent:””;
    font-size:10.0pt;”Times New Roman”;}

    Totusi, aproape 20% dintre consumatori nu au instalat pe computer un program software anti-virus, iar trei sferturi nu dispun nici de un sistem anti-phishing, ceea ce explica de ce au fost posibile multe atacuri de securitate. Iar pe de alta parte, atacurile in sine sunt din ce in ce mai rafinate si mai eficiente, dar fiindca virusii sunt tot mai greu de detectat si sunt creati destul de repede de la descoperirea vulnerabilitatii sistemului de operare – mai putin de 24 de ore.

     

    Analistii Consumer Reports sustin totusi ca exista o serie de greseli frecvente in randul consumatorilor, dintre care cele mai importante sunt lipsa unui antivirus actualizat, accesarea unor link-uri de site-uri primite prin e-mail, folosirea unei singure parole pentru toate conturile online, descarcarea de aplicatii software gratuite de pe diferite site-uri nesigure si convingerea ca Mac-ul este mai sigur decat un computer cu sistem de operare de la Microsoft. De fapt, ambele categorii de computere sunt la fel de expuse unor atacuri informatice, numai ca pentru Mac-uri sunt creati foarte putini virusi, iar atacurile sunt rareori la fel de periculoase. Iar aceeasi situatie este si in ce priveste browserele web. Safari, spre exemplu, browserul Apple, nu este dotat cu protectie anti-phishing, motiv pentru care este mai indicata utilizarea browserelor Firefox sau Opera, apreciaza analistii Consumer Reports.

  • Ghidul meu, mobilul




    “Totodata, folosirea telefonului ca sistem de navigare este explicabila si prin faptul ca producatorii de telefoane lanseaza din ce in ce mai multe modele compatibile GPS”, considera Mark Donovan, analist in cadrul companiei americane de cercetare de piata ComScore.








     

    In SUA, peste 8% dintre posesorii de telefoane mobile au accesat o harta pe terminalul lor cel putin o data in perioada martie-mai a acestui an, cu 82% mai multi fata de perioada corespunzatoare din 2007, potrivit unui studiu recent al ComScore. In ce priveste Europa, 3% dintre consumatori au folosit telefonul pentru navigare, cresterea fiind de 49% comparativ cu lunile martie, aprilie si mai din 2007.

     

    Pentru consumatorii americani, un rol important in popularizarea hartilor si a serviciilor GPS pe mobil l-a jucat telefonul iPhone de la Apple. Europenii, in schimb, prefera modele precum N95 sau N70 de la Nokia capabile sa ruleze aplicatii software de navigare, sustin analistii ComScore.

     

    Totusi, aceste aplicatii software pot fi folosite acum pe un numar destul de restrans de telefoane mobile, in timp ce accesul online la harti disponibile pe diferite site-uri este o metoda mult mai la indemana. Daca anul acesta, numai o treime dintre cei care consulta harti pe mobil in SUA si Europa au folosit un soft de navigare, 73% dintre utilizatorii americani si 57% dintre cei europeni au accesat harti pe internet, potrivit studiului ComScore. Iar analistii prevad cresteri si in urmatoarea perioada, mai ales ca pana in 2012 numarul celularelor cu acces la internet va depasi 1,2 miliarde la nivel mondial, conform estimarilor producatorului de procesoare Intel.

     

    “Telefoanele mobile sunt segmentul cu cel mai mare potential de crestere din punctul de vedere al accesului la internet”, confirma Gerry Purdy, analist la Frost & Sullivan.

     

  • iHarta Bucurestiului




    Denumita Mobione Maps, aplicatia software disponibila pe www.maps.mobione.ro ofera acces la hartile Yahoo! Maps atat prin iPhone, cat si prin playerul iPod Touch, care este de fapt versiunea fara modul de telefonie mobila a iPhone. “Ideea aplicatiei a pornit de la faptul ca serviciul deja disponibil pe iPhone, Google Maps, nu include harti detaliate ale Romaniei si in principal ale Bucurestiului”, spune Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Telefonul mobil iPhone a castigat interesul multor romani, iar serviciile Yahoo! sunt oricum destul de populare la noi, iar aceste argumente au contribuit la decizia companiei de a crea un asemenea program.








     

    Lansata in prima parte a lunii iunie, aplicatia Mobione Maps a fost accesata deja de peste 8.000 de utilizatori din 101 tari din lume, cei mai multi dintre acestia fiind din SUA, in proportie de 35%, potrivit statisticilor Mobione, divizia de marketing mobil a MB Dragan – care se ocupa cu reclame pe telefoane mobile si cu campanii de marketing prin SMS si MMS.

     

    Investitia in Mobione Maps a fost destul de redusa, calculata mai degraba in timpul necesar echipei de 14 oameni ai MB Dragan pentru dezvoltarea aplicatiei decat in termeni financiari. Aplicatia nu genereaza venituri, fiind oferita gratuit utilizatorilor, dar “exista posibilitatea folosirii aplicatiei in scopuri comerciale, prin implementarea separata a acesteia la cererea clientilor”, afirma Dragan. Succesul Mobione Maps ar putea fi insa masurat si prin interesul acordat la nivel international aplicatiei romanesti. La doar doua zile de la lansare, pe site-ul Apple a fost publicata o recomandare a aplicatiei in sectiunea care prezinta programele software disponibile pentru produsele companiei. “Timp de doua saptamani, Mobione Maps a fost cea mai populara aplicatie software din lume la categoria programelor utile pentru calatorii”, mentioneaza Mihai Dragan.

     

  • In culisele vanzarii IP Devel

    “Am putut sa gresim de-a lungul timpului si sa nu murim”, zambeste la cateva zile de la terminarea negocierilor si semnarea contractului de vanzare-cumparare Bogdan Putinica, directorul executiv si cofondatorul IP Devel, furnizor de software incorporabil in telefoane mobile, automobile, telecomenzi sau aparate foto. Compania sa, creata in anul 2000, a trecut din proprietatea Adecco, companie din top Fortune 500 si cea mai importanta companie de resurse umane din lume, in portofoliul Enea, companie suedeza ce furnizeaza atat solutii pentru companii de telecomunicatii, auto sau medicale, cat si software incorporabil (“embedded”). Tranzactia nu este importanta atat baneste, chiar daca suma implicata este de ordinul milioanelor de euro, cat pentru momentul pe care il stabileste in industria IT: s-a terminat cu pionieratul in software-ul romanesc.

    Aceasta nu inseamna ca o echipa de tineri programatori nu vor mai putea crea unul sau mai multe produse care sa tenteze o mare companie, asa cum au facut Bogdan Putinica, Lucian Butnaru sau Alexandru Costin, ci faptul ca piata si modul in care este si va fi privita industria software romaneasca s-au schimbat. Concret, softistii romani au acumulat, in ultimul deceniu si jumatate, un numar de varfuri, oameni, afaceri si produse care s-au vandut cu precadere in perioada 2005-2006; in prezent avem de-a face cu o rafinare, o maturizare a companiilor, a managerilor si chiar si a actionarilor.

    Greseala de care vorbeste Bogdan Putinica nu este de fapt o greseala si nu poate fi imputata nimanui: Adecco cauta, in urma cu doi ani, domenii noi de extindere, iar industria software era o tinta logica intr-o lume care nu stia inca de criza financiara sau de preturi exorbitante la materii prime. Asa ca elvetienii au cumparat IP Devel, dar au deschis si call-centere in Bulgaria sau help-desk-uri in Slovacia. Dupa doi ani, Bogdan Putinica spune ca IP Devel a ajuns la un anumit nivel de maturitate, care o face sa fie interesata de un partener tehnic in loc de unul care s-a comportat mai degraba ca un investitor strategic, pentru ca Adecco nu avut niciun fel de competenta in industria aplicatiilor software de tip “embedded” (incorporabile), desi detine o divizie de IT. Enea poate, in schimb, sa dezvolte IP Devel exact pe segmentul pe care se pricepe.

    “Pentru IP Devel a insemnat foarte mult, din toate punctele de vedere, sa faca parte dintr-o companie de talia Adecco, inclusa in topul Fortune 500. Pe de-o parte a fost o foarte mare provocare, iar pe de alta parte am primit un fel de MBA international gratis pentru noi”, spune Putinica. MBA, pentru ca elvetienii au intervenit, in perioada cand au avut IP Devel, in domeniile la care se pricepeau cel mai bine – management, administrarea afacerii, recrutare, resurse umane. Adecco nu a facut altceva decat sa maturizeze gandirea de business a softistului convertit la management care este Putinica. “Am invatat ce inseamna o companie cotata la trei burse de valori care sa aiba afaceri de zeci de milioane de euro. Un pas important de maturizare este si faptul ca ajungi sa cunosti foarte bine cifrele intr-o companie si realizezi ce ar insemna o fluctuatie de un procent in cifra de afaceri, spre exemplu”, explica el. Daca din punctul de vedere al businessului, IP Devel a avut beneficii din colaborarea cu Adecco, “exitul cred ca are sens din punct de vedere financiar si pentru ei”, adauga directorul executiv al IP Devel.

    Din cele 3,2 milioane de euro, 76% vor merge catre Adecco, restul revenind actionarului Bogdan Putinica. Exista insa o clauza de performanta prin care se specifica faptul ca pe o perioada de aproape patru ani, in functie de anumite obiective financiare, de crestere si de profitabilitate, actionarii vor incasa o a doua transa similara cu cea de acum. Daca rezultatele financiare depasesc asteptarile, exista sansa ca aceasta suma sa fie chiar mai mare.

    Tranzactia a fost consfintita pe 18 aprilie, contractul fiind semnat cu Johan Wall, presedintele si directorul executiv al Enea, si cu Hakan Gustavson, directorul financiar al companiei suedeze, iar finalizarea efectiva (plata si transferul de proprietate) va avea loc la jumatatea lunii mai. In ierarhia Enea, lui Wall si lui Gustavson ii urmeaza directorul de operatiuni – Per Akerberg si apoi Gregory Singh, vicepresedintele diviziei de servicii a Enea si cel in fata caruia va raspunde direct Bogdan Putinica.

    “Am decis sa achizitionam IP Devel din mai multe motive. Primul este decizia noastra de a ne extinde in Europa, in conditiile in care Enea nu detine operatiuni legate de servicii in aceasta zona. Practic, ne construim businessul in Europa pornind de la IP Devel”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Gregory Singh. Enea detine birouri in mai multe tari europene, Germania, Franta si Marea Britanie fiind numai cateva exemple, dar aceste birouri sunt orientate in principal pe segmentul de vanzari, pe cand dezvoltarea de aplicatii software si servicii s-a petrecut partial in Marea Britanie, dar in principal in Suedia si in SUA, in filiala din California.

  • S-a vandut IP Devel. Din nou!

    La finalul saptamanii trecute, seful IP Devel, Bogdan Putinica, si elvetienii de la Adecco, compania de recrutare care in vara lui 2006 a cumparat firma romaneasca pentru cateva milioane de euro, puneau la punct ultimele detalii legate de vanzarea integrala a companiei.

    “Totul s-a petrecut extrem repede, de la decizia de a vinde si pana la negocieri si finalizarea actelor necesare”, explica Bogdan Putinica faptul ca in numai trei saptamani, compania unde detine 24% din actiuni (restul de 76% apartinand Adecco) a traversat procesul de due diligence, astfel incat acordul de vanzare catre compania suedeza Enea sa poata fi semnat.

    Potrivit CEO al IP Devel, finalizarea tranzactiei a fost facuta intr-un ritm atat de alert pentru ca “oferta celor de la Enea a fost interesanta”, atat pentru el, cat si pentru cei de la Adecco.

    Cumparatorul este o companie care furnizeaza aplicatii de software incorporabile (destinate altor echipamente decat computerele, precum telefoane mobile, televizoare, telecomenzi sau aparate de fotografiat) si servicii de retea in domeniul telecom, medical si auto, printre clientii sai fiind nume cunoscute din piata, precum Nokia ori Sony Ericsson.

    Enea, firma cu peste 87 de milioane de euro cifra de afaceri in 2007, s-a angajat sa plateasca pentru IP Devel 3,2 milioane de euro in numerar, urmand ca peste patru ani sa plateasca inca o transa similara, dar care depinde insa de rezultatele financiare ale companiei.

    Din punctul de vedere al lui Putinica, care va continua sa conduca IP Devel si dupa tranzactie, obiectivele de crestere si profitabilitate nu ar trebui sa fie greu de atins, unul dintre principalele atuuri ale companiei sale fiind echipa de 120 de angajati, cu planuri de extindere pentru acest an pana la 225.

    Enea a fost unul dintre principalii clienti ai IP Devel inca din 2006, contractul dintre cele doua companii fiind prelungit anterior pentru inca trei ani.

    Consiliati financiar de PricewaterhouseCoopers (PwC), David & Baias si Ahlfords Advokatbyra, suedezii de la Enea privesc IP Devel nu doar ca pe o baza prin intermediul careia sa-si extinda prezenta in Europa, dar si ca pe o resursa de dezvoltare a produselor proprii.

    “Cunoastem indeaproape specializarea companiei, aplicatiile soft incorporabile si suntem multumiti de achizitie”, a declarat Johan Wall, directorul executiv si presedintele Enea, in comunicatul de presa care a anuntat tranzactia. “Prin IP Devel ne extindem oferta de servicii in Europa si ne asiguram viitorul in ce priveste capacitatea de dezvoltare de software si servicii intr-un mediu cu costuri reduse.”

    Totodata, IP Devel constituie un punct de atractie pentru suedezi si datorita bazei de clienti mari, printre care Vodafone, Motorola sau Bang & Olufsen, clienti care contribuie la afacerile companiei chiar si cu un milion de euro anual.

    In 2006, IP Devel a avut o cifra de afaceri de 3,3 milioane de euro (la cursul mediu anual din anul respectiv) si un profit de aproximativ 450.000 de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor.

    Astfel ca anul trecut nu au mai putut fi atinse obiectivele financiare de 5-6 milioane de euro anuntate anterior, insa “am reusit sa acoperim pierderea”, precizeaza Putinica, facand referire la afacerile de 4 milioane de euro cu care a incheiat anul. Cat despre 2008, seful IP Devel precizeaza ca bugetul pentru acest an are in vedere o crestere de 50% a afacerilor fata de 2007.

  • Milionari din software gratuit

    Cand Hugh MacLeod, cunoscut blogger si om de marketing, s-a intrebat retoric pe blogul lui unde sunt miliardarii cu bani facuti de pe urma programelor open source, reactiile cititorilor au fost intense. Majoritatea s-au scandalizat, cerandu-i sa nu vorbeasca de lucruri pe care nu le intelege. Dar de ce nu ar putea cineva sa faca bani buni din vanzarea unor astfel de programe?

    Software-ul de tip open source se bazeaza pe o comunitate de programatori voluntari care creeaza, prelucreaza si imbunatatesc un program, dupa care il lanseaza la liber pe internet, pentru ca toata lumea sa-l poata folosi si, mai ales, ca oricine altcineva sa ii poata aduce imbunatatiri. Toate acestea sunt posibile deoarece codul sursa al acestor programe este disponibil gratuit pentru oricine doreste sa il modifice. Desi exista o serie de reguli si reglementari cu privire la crearea si distribuirea de programe open source, esenta acestora este libera circulatie si dreptul oricui de a interveni cu modificari. Cititorii lui Hugh MacLeod aveau in minte tocmai conceptul libertatii de circulatie si folosinta a programelor open source atunci cand l-au acuzat pe autorul blogului de violare a spiritului miscarii open source. Desi multi au admis ca e perfect normal ca un programator sa aiba parte de anumite avantaje pentru efortul de a crea un software functional, criticii lui MacLeod sunt convinsi ca acestea nu trebuie sa fie financiare, pentru a nu incalca filozofia open source.

    Numai ca o intreaga suita de companii mici producatoare de software open source au atras investitori si au primit oferte de achizitii sau fuziuni. Iar de aici si pana la posibilitatea unor castiguri de proportii este doar un pas. In plus, regulile in vigoare cu privire la software-ul open source nu interzic comercializarea de produse conexe sau oferirea de consultanta si administrare contra cost. Cea mai apropiata descriere pentru open source ar fi: oferi gratuit un produs, dar vinzi componente, accesorii, servicii pentru acesta. Si se pot scoate bani din programele open source, atat timp cat se urmeaza principiul enuntat mai sus – programul de baza e furnizat gratuit, dar contra cost pot fi oferite suportul tehnic necesar, servicii de consultanta, patch-uri si variante imbunatatite ale programului respectiv. O alta varianta ar fi comercializarea de accesorii si produse conexe programului, cum ar fi manuale de utilizare sau piese hardware special configurate pentru acesta.

    In fine, cea mai folosita strategie este incorporarea unor parti sau a unor programe intregi open source in aplicatii complexe livrate utilizatorilor contra cost si sub licenta. In 2001, programatorul roman Teodor Danciu a creat un soft open source pentru prezentari, destinat utilizatorilor din mediul de business, pe care l-a numit JasperReports. Dupa trei ani, timp in care programul creat de Danciu a fost descarcat de mii de companii din intreaga lume, o firma din Silicon Valley l-a remarcat si a decis sa faca o oferta de cumparare a acestuia. Firma respectiva, redenumita JasperSoftCorp, l-a angajat apoi pe Danciu ca programator si administrator al proiectului.

    Creatorii conceptului open source, Eric Raymond si Bruce Perens, au fost cei care au transformat filozofia software-ului liber, lansata in anii ‘80 de programatorul american Richard Stallman, intr-un concept cu valente comerciale. Impreuna cu Raymond, Perens a creat in 1997 definitia programelor open source si a trasat o serie de reguli cu privire la licenta software-urilor libere. De asemenea, cei doi au fondat in 1998 The Open Source Initiative, o organizatie menita sa promoveze software-ul open source. Pentru contributia sa la popularizarea conceptului, Raymond a primit 150.000 de actiuni ale companiei VA Linux. Cand aceasta s-a listat la bursa, in 1999, valoarea actiunilor detinute de Raymond a atins 32 de milioane de dolari (aproximativ 20 de milioane de euro). Prin urmare, desi indirect si fara a incalca libertatea circulatiei programelor, Raymond a ajuns sa detina o avere destul de mare.

    Un alt exemplu cunoscut ar fi finlandezul Linus Torvalds, creatorul sistemului de operare Linux, pe care l-a lansat in 1991 ca soft open source. In numai 17 ani, sistemul de operare Linux a ajuns sa fie utilizat de peste 25% din serverele de pe glob, ridicand pretentii la concurenta cu sistemul Windows, comercializat de Microsoft. Torvalds lucreaza acum in cadrul Open Source Development Labs (OSDL), o organizatie non-profit care promoveaza sistemul Linux si alte programe de tip open source. Ca si in cazul lui Raymond, Torvalds a primit un pachet de actiuni de la companiile de software Red Hat si VA Linux, in semn de recunostinta pentru contributiile aduse la dezvoltarea miscarii open source. Cand cele doua companii s-au listat la bursa (si Red Hat s-a listat tot in 1999, ca si VA Linux), averea lui Torvalds a ajuns la 20 mil. $ (12,6 mil. euro).