Leendert Kalfsbeek este IT Lead în ING Tech România, hubul de dezvoltare software al grupului ING, fiind responsabil de transformările infrastructurii digitale pentru activităţile instituţiei bancare de pe trei continente. Cum a ajuns în acest rol şi cum vede el dezvoltarea industriei în care şi-a construit cariera în perioada următoare?
Se se observă şi în strategia ING este faptul că trebuie să colaborăm cât mai mult la nivel global. De aceea s-a deschis în România hubul de dezvoltare software, dar şi alte trei huburi globale în diferite ţări care se concentrează pe infrastructură şi activităţi operaţionale. Scopul pe termen lung este mutarea eforturilor de la nivel local către huburi, pentru că centralizarea are mai mult impact şi este mult mai eficientă în cadrul unei companii ca ING”, descrie Kalfsbeek raţiunea companiei căreia i s-a alăturat în septembrie 2018.
De la începutul prezenţei hubului global în România, acesta a crescut rapid şi constant, cu o medie de 200 de angajaţi pe an, până la aproximativ 1.000 de oameni anul acesta şi o cifră de afaceri care se plasa anul trecut la o cifră de afaceri de 53,4 milioane de euro. Leendert Kalsfbeek povesteşte că şi-a început traseul profesional în domeniul tehnologiei informaţiei şi al businessului, alăturându-se, în anul 2010, companiei ING în Amsterdam, prin intermediul Programului Internaţional de Trainee Manageri. Primul proiect unde a lucrat a fost în domeniul mobile banking. A lansat o aplicaţie de mobil care ulterior a fost premiată în Olanda, iar prezenţa în echipa respectivă a contribuit la dezvoltarea sa ulterioară. „Pe de-o parte proiectul îmi oferea oportunitatea să acumulez experienţă în lucrul Agile când acest mod de lucru nu era încă foarte răspândit, iar pe de altă parte, am avut ocazia să contribui la construirea unor produse inovatoare şi diferite pentru clienţii ING”, povesteşte el.
După un an şi jumătate s-a mutat în Singapore, unde a lucrat la restructurarea unor procese operaţionale pentru zona de Financial Markets, pe un proiect care presupunea transferarea unei serii de activităţi din diferite ţări din Asia, în Singapore. „Pentru mine, schimbarea dintre cele două poziţii a fost foarte interesantă pentru că proiectul din Olanda se concentra pe experienţa clientului şi nu pe ce e în spatele ei, în schimb în Singapore am avut ocazia sa lucrez cu aspecte de bază din banking”, descrie el acest pas. Spune că şi-a dorit să facă această mutare considerând că este important să înţelegi diferite zone din business pentru a putea găsi soluţii şi a conecta diferite arii din companie.
„Am fost de asemenea curios să învăţ, să trăiesc şi să lucrez într-o cultură diferită, cred că asta contribuie mult la dezvoltarea personală şi profesională”, adaugă el.
După aproape un an în Singapore, s-a reîntors în Olanda unde a preluat rolul de manager de activităţi pe zona de învăţare şi dezvoltare, în departamentul de resurse umane, în contextul în care zona de resurse umane era organizată ţinând cont de nişte aspecte care erau relevante înainte de criza financiară, iar organizaţia trebuia să se adapteze la noua realitate.
După această perioadă s-a întors în zona de IT unde se simţea cel mai confortabil, prima oară în calitate de manager de echipă, apoi în calitate de IT Area Lead. A lucrat în această poziţie timp de trei ani, când a aflat de hubul de dezvoltare software din Bucureşti al ING, ca parte a strategiei ING de schimbare a unor modele de dezvoltare locală şi concentrare pe standardizare şi aliniere. „Am aflat de hubul de dezvoltare software din Bucureşti şi am simţit că aş putea să învăţ destul de multe în acest mediu şi aş putea contribui la dezvoltarea companiei”, descrie el perspectiva pe care o avea asupra vieţii aici.
În ING Tech România este responsabil de trei zone diferite: zona de canale digitale, Platforma Touch Point Arhitecture şi domeniul Core Banking. Mai exact, în zona de canale digitale lucrează la dezvoltarea unei experienţe pentru clienţii retail din Belgia şi Olanda. Dezvoltă, de asemenea, şi un proiect al cărui scop este să armonizeze experienţa digitală a clienţilor din patru ţări: Cehia, Franţa, Italia şi Spania. Această arie se ocupă şi de dezvoltarea One App, o aplicaţie de mobile banking folosită în Olanda, Germania şi Belgia, creată pentru clienţii retail.
Cea de a doua zonă, platforma Touch Point Architecture, se ocupă de bazele arhitecturii lor în ING, incluzând o serie de componente cheie. Practic, dacă îşi doresc să construiască o nouă experienţă bancară pentru clienţi sau un produs specific, având mereu nevoie de aceleaşi componente. În această platformă au identificat aceste componente, le-au armonizat astfel încât să poată folosi Touch Point Architecture ca pe o platformă standard atunci când dezvoltă un proces nou.
Un exemplu de proiect la care lucrăm în această arie este construirea unei modalităţi de autentificare globală în aplicaţiile ING. „Înainte se foloseau sisteme IT separate pentru fiecare ţară, dar acum, pentru că strategia este să construim o singură experienţă pentru client, indiferent de ţară, un astfel de proiect de standardizare este extrem de relevant”, detaliază el.
O altă iniţiativă este implementarea tehnică a PSD2 (directiva europeană care reglementează serviciile de plată).
La toate acestea se adaugă domeniul Core Banking, care este practic baza sistemului bancar, incluzând activităţi legate de conturile clienţilor, tranzacţiile, soldurile conturilor şi toate procesele asociate acestora. „Un exemplu de proiect la care am lucrat recent în această arie este pentru Germania, unde a fost lansată o platformă conectată cu Amazon, de unde puteai să soliciţi un împrumut, să îţi fie aprobat, totul direct din platforma Amazon. Pentru acest proiect am construit întreaga structură de Core Banking”, detaliază el. „Toate proiectele la care lucrăm în hub sunt gândite pentru a avea un impact global, în special în zona de retail unde dezvoltăm proiecte pentru 12 entităţi din ING, obiectivul fiind să construim o singură platformă digitală”, descrie Leendert Kalfsbeek impactul la nivel global al companiei pe care o reprezintă.
În prezent, în zona de canale digitale şi Core Banking dezvoltă din România proiecte pentru Belgia, Cehia, Filipine, Franţa, Germania, Italia, Olanda, România, cât şi pentru piaţa locală. Zona de Touch Point Architecture se concentrează în schimb pe toate zonele de retail, deci dezvoltă proiecte inclusiv pentru Australia, China, Luxemburg şi Polonia.
Impactul proiectelor ING Tech realizate în România vine din numărul şi din tipul de interacţiuni ale unui client cu banca, care diferă de la fiecare ţară în parte. Spre exemplu, în Olanda, majoritatea interacţiunilor cu clienţii (peste 80%) au loc prin aplicaţia de mobil. „Asta înseamnă că ceea ce dezvoltăm noi la nivel de software ajunge la toţi aceşti clienţi. În Olanda procentul este atât de ridicat şi pentru că utilizatorii folosesc aplicaţia şi de câteva ori pe zi”, spune el. Pe de altă parte, în Italia, interesul clienţilor pentru aplicaţia mobilă e mai scăzut (50% din ei folosesc aplicaţia), deci impactul e bineînţeles mai redus. Cu toate acestea, observă o creştere în toate ţările la numărul de interacţiuni online.
Cum ar descrie activitatea alături de angajaţii români?
„Cred că angajaţii români, în mod special specialiştii IT cu care lucrez au cunoştinţe tehnice solide, ştiu care e rolul lor şi cum să îl îndeplinească cel mai bine”, răspunde el.
De asemenea, spune că ING Tech este pentru el o organizaţie caldă şi deschisă: „Îmi place cultura şi atmosfera pe care le-am regăsit aici. Am observat de asemenea motivaţia oamenilor şi dorinţa să se perfecţioneze, să înveţe mereu lucruri noi. Toate acestea transmit o energie pozitivă”. De asemenea, punctează că atunci când vorbim de lucru în echipe internaţionale, în contextul în care inginerii de aici lucrează cu specialişti din alte ţări, colaborarea şi înţelegerea reciprocă sunt ingrediente esenţiale pentru a construi o echipă de succes. „Cred că specialiştii din ING Tech sunt foarte conştienţi de diferenţele culturale din echipele lor şi au dorinţa să treacă peste aceste diferenţe. De multe ori se adaptează mai rapid decât o facem noi în Olanda şi sunt chiar mai motivaţi să facă asta”, mai spune el.
„Într-un final, dacă iei doi specialişti IT cu o experienţă similară, unul din România şi altul din Olanda, se vor uita la o problemă şi vor găsi soluţia, asta pentru că IT-ul este deja atât de internaţional. De obicei vorbesc aceeaşi limbă, gândesc după acelaşi model şi aceeaşi logică şi prin urmare de multe ori ajung uşor la o soluţie comună”, adaugă el.
În ceea ce priveşte contextul actual, marcat de perioada COVID-19, spune că acesta reprezintă o provocare majoră, atât la nivel de companie, dar şi pentru fiecare individ. „Pentru mine e important să ne concentrăm nu doar pe a face faţă acestei situaţii de criză, aşa cum am făcut începând cu luna martie, dar şi pe a ne gândi cum ne pregătim pentru viitor. Modul în care oamenii lucrează împreună se schimbă foarte mult şi astfel trebuie să ne adaptăm să putem acomoda aceste noi aşteptări. Nimeni nu are răspunsurile legate de cum să facă asta cel mai bine, pentru că e o situaţie cu totul nouă, dar cred că cel mai important este să ascultăm care sunt nevoile şi preocupările oamenilor pentru a adapta viitorul loc de muncă la aşteptările lor.”
Dincolo de perioada prin care trecem însă, Kalsfbeek este de părere că la nivel de companie trebuie echilibrată cererea de noi proiecte cu ritmul de creştere al organizaţiei. „E important să nu ajungem în situaţia în care să pierdem din calitatea procesului prin care angajăm oameni noi, pregătim manageri şi noi echipe. Cererea de noi proiecte creşte rapid, deci provocarea este să spunem nu la anumite proiecte pentru a le dezvolta pe cele mai importante care vor produce şi un impact semnificativ în ING.” Adaugă că digitalizarea era deja o prioritate strategică în ING, chiar înainte de pandemie, iar după apariţia acesteia, importanţa digitalizării creşte şi mai mult, majoritatea clienţilor vrând să interacţioneze cu băncile doar prin aplicaţii de mobil şi alte platforme online. „În aceste luni am continuat să dezvoltăm proiectele la care lucram deja, dar această perioadă a venit şi cu extra proiecte şi dezvoltări, accelerându-se nevoia ca toate platformele să fie actualizate şi complet funcţionale”, descrie el activitatea recentă.
Crede că tot ce înseamnă flexibilitate pentru clienţi este cheia. „Trebuie să ne adaptăm canalele să ajutăm clienţii din diferite ţări să îşi poată plăti împrumuturile la timp, să ne adaptăm la contextul unic în care ne aflăm”, descrie el priorităţile în contextul COVID.
De exemplu, în ultimele luni au lucrat la adaptarea sistemului de Core Banking pentru a permite diferite structuri de împrumuturi şi amânarea ratelor. Chiar dacă acest proiect a fost implementat pentru banca din România, majoritatea ţărilor au dezvoltat acest proiect şi au reutilizat această implementare de Core Banking.
