BusinessMagazin

Tag: Singapore

  • Confesiunile unei stewardese:„Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele dar după o vreme ajunsesem să plâng înainte de fiecare zbor”

    O fostă însoţitoare de bord a companiei Singapore Airlines îşi povesteşte experienţele mai puţin plăcute din cadrul acestei meserii, ce au determinat-o să demisioneze. Printre problemele sale se numărau atât pasagerii necivilizaţi, dar mai ales cerinţele fizice şi emoţionale ale acestui job, nepotrivite caracterului său, arată un articol publicat de Daily Mail.

    La un an după ce a demisionat, Hilary îşi împărtăşeşte povestea prin intermediul unui blog. Ea spune că cea mai dificilă parte a fost adaptarea la diferenţele culturale şi la viciile asociate, de exemplu petrecerile staffului, unde se obişnuia să se consume mult alcool şi descrie acel loc de muncă ca fiind „un mediu toxic” .

    „Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele. Fiind înconjurată de un astfel de mediu, trebuie să te menţii fermă pe poziţii, să nu fii tentată de fumat, alcool, petreceri. Nu toţi fac asta, însă majoritatea da.” spune Hilary.

    Ea sfătuieşte alte fete care îşi doresc să lucreze ca stewardese să se gândească de două ori înainte, pentru că nu e o meserie atât de uşoară precum se crede. Deşi există şi avantaje ale acestui job, dezavantajele le întrec cu siguranţă. „Nu este o oboseală normală. E greu de explicat. E vorba despre o combinaţie între oboseală fizică, psihică şi mult stres. În plus, te afli în majoritatea timpului într-un tub de metal, cu puţin oxigen”.

    Printre părţile bune, Hilary menţionează, totuşi, „salariul foarte bun, mâncarea excelentă din diferite ţări şi, mai ales, oamenii pe care îi cunoşti şi experienţele de viaţă”. Fosta stewardesă menţionază că jobul nu e, în esenţă, unul rău, însă nu a fost unul potrivit pentru ea.

  • 5.200 de oameni au intrat anul trecut în liga bogaţilor lumii. Averile celor mai înstăriţi au crescut cu 700 de miliarde de dolari

    61% este ritmul anual cu care a crescut numărul oamenilor bogaţi la nivel mondial în ultimul deceniu. Numai anul trecut peste 63.000 de oameni au intrat în clubul select al celor bogaţi, iar numărul celor cu averi de peste 100 de milioane de dolari a crescut cu 1.180.

    Discrepanţele dintre săraci şi bogaţi vor continua şi se vor accentua, în lipsa unor măsuri clare şi ferme la nivel mondial, arată analistul Mircea Coşea. Iar mecanismul care determină ca an după an rândurile bogaţilor să se îngroaşe, în ciuda crizelor economice, sunt explicate, arată Coşea, chiar în lucrarea lui Thomas Piketty, „Capitalismul secolului 21“: „Rata de creştere a profitului este întotdeauna mai mare decât ritmul de creştere a economiei“. Mai mult, prăpastia dintre bogaţi şi săraci va continua în condiţiile neoliberalismului, afirmă Coşea, iar singura măsură viabilă este o nouă formă de fiscalizare, mai exact o taxă aplicată la nivel global.

    Ideea este mai veche, prezentă la nivel filosofic la Kant iar apoi în teo-ria economică a lui Marx, dar eroarea a constituit-o aplicarea în practică, prin revoluţie proletară şi deposedarea violentă a celor bogaţi. „Acest model este acum utopic, iar varianta viabilă ar fi o taxă globală“, este de părere Coşea. Analistul mai arată că „ar fi un comportament electoral să credem că există în România un individ sau un organism care poate să elimine discrepanţele. Ne confruntăm cu o deviaţie a funcţiilor statului, ajuns un stat capturat, care dezvoltă clientelism politic“.

    La nivel mondial, regulile jocului sunt făcute de multinaţionale şi transnaţionale, care au o forţă uriaşă şi impun situaţii de monopol pe diferite zone, fie geografice, fie segmente de piaţă. Coşea admite totuşi că un nou model de fiscal-izare ar presupune o resetare a întregului model de dezvoltare, fiind extrem de greu de acceptat şi aplicat pe termen lung. Iar modelele aplicate până acum nu s-au dovedit viabile, fie că este vorba de socialism, fie cel al ţărilor scandinave, „care au avut intenţii bune, dar au reuşit să menţină doar temporar echilibrul“.

    În 2004 România avea 61 de bogaţi, în 2013 numărul lor ajunsese la 172, iar un an mai târziu alte cinci persoane ajunseseră să deţină averi de peste 30 de milioane de dolari. Conform estimărilor The Wealth Report, realizat de com-pania de consultanţă imobiliară Knight Frank Research, numărul bogaţilor din România aproape se va tripla (Ă190%) în următorii zece ani, ajungând la 297 de persoane. Numărul românilor cu averi de sute de milioane de dolari este sensibil mai redus, respectiv 48 de persoane în 2014, faţă de 17 în 2004, iar estimările indică o creştere la fel de spectaculoasă şi în cazul lor, până la 80 de persoane în 2024. În 2004 România avea un singur miliardar, iar în 2024 vor fi doi români cu avere de peste un miliard de dolari, conform studiului. The Wealth Report 2015, ajuns la a cincea edidiţie, este realizat pe baza informaţiilor primite din partea a circa 500 de bancheri şi consilieri de investiţii din lumea întreagă, ai căror clienţi au averi cumulate de peste 1,7 trilioane de dolari.

    Pe întreg globul, distribuţia averilor diferă destul de mult. În vreme ce densitatea bogaţilor este foarte ridicată în Monaco, dat fiind că majoritatea rezidenţilor ţării au situaţii financiare solide (respectiv 574 oameni cu averi de peste 30 de milioane de dolari la 100.000 de locuitori), celelalte ţări plasate în acest clasament au situaţii mai puţin aşteptate. SUA, cu o densitate de 12,7 bogaţi la 100.000 de locuitori, este surclasată de ţări din Scandinavia, dar şi de Noua Zeelandă şi Marea Britanie.

    La nivel mondial, Asia dobândeşte tot mai multă forţă şi în peisajul avuţiei. Cu toate acestea, în ciuda nu-mărului mare de chinezi aflaţi în rândul bogaţilor, raportat la numărul de locuitori procentul este firav (0,6 bogaţi raportat la 100.000 de locuitori) în comparaţie cu alte ţări. Iar în vreme ce Thomas Piketty susţine că guvernele ar trebui să ia măsuri ferme, ridicând nivelul de taxare pentru a redistribui bogăţia, sunt şi opinii conform cărora un grad mai ridicat de taxare se poate dovedi o veritabilă piedică în ritmul creşterii economiei. „În ţările în curs de dezvoltare este un însemnat volum de averi create de clasa de mijloc, tot mai numeroasă“, arată studiul citat.

  • Un avion AirAsia cu 162 de oameni la bord, dat dispărut deasupra Mării Java

    Presa indoneziană a scris că la bord se aflau 155 de pasageri, din care 149 de indonezieni, trei coreeni (între care un bebeluş) şi câte un pasager din Singapore, Franţa şi Malaezia, precum şi şapte membri ai echipajului. 16 dintre pasageri erau copii.

    Zborul QZ 8501, operat de un Airbus 320-300, plecase din Surabaya la ora 5.30 ora locală şi urma să ajungă la Singapore la ora 8.30 (00.30 GMT), însă a pierdut controlul cu turnul de control al traficului de la Jakarta cu circa o oră înainte de a ajunge la destinaţie. Operaţiunile de căutare şi salvare a eventualilor supravieţuitori au început cu concursul autorităţilor din Indonezia şi Singapore.

    Sky News a relatat că avionul a cerut permisiunea pentru o schimbare de rută înainte de a pierde contactul cu controlorii de trafic. Un oficial al Ministerului Transporturilor din Indonezia a declarat că la acel moment avionul se afla, cel mai probabil, deasupra Mării Java, între insulele Kalimantan şi Java, iar vremea în acea zonă era ceţoasă. Conform AirAsia, pierderea contactului s-a produs undeva în apropiere de insula indoneziană Belitung, a transmis ABC News.

    Compania operase ultima dată un zbor pe această rută la 26 decembrie. Căpitanul echipajului avea la activ 6.100 de ore de zbor, iar avionul efectuase ultima revizie la 16 noiembrie.

    AirAsia este o companie malaeziană care domină piaţa zbourilor ieftine în zonă. Până acum, compania nu a pierdut niciun avion în vreo cursă, spre deosebire de compania naţională Malaysia Airlines, care a pierdut anul acesta două avioane de pasageri Boeing 777 – zborul MH370 din martie, cu 239 de persoane la bord, şi zborul MH17 din iulie, cu 298 de persoane la bord, când aparatul a fost doborât deasupra Ucrainei.

  • Un politician atacă: cel mai scump oraş din lume este “o schemă Ponzi”

    Deşi Singapore este cel mai scump oraş din lume, spune Chee Soon Juan, aici nu există un salariu minim stabilit prin lege. Nu este de mirare, în acest caz, că statul-insulă prezintă mari inegalităţi sociale. Singapore are cel mai mare raport dintre milionari şi numărul total de locuitori, dar aproape 5% din populaţie câştigă sub 5.000 de dolari pe an.

    Aproape jumătate din populaţia activă, susţine Chee Soon Juan, trăieşte de la un salariu la altul. 14% din populaţie nu are bani puşi deoparte, iar condiţiile de muncă sunt din ce în ce mai grele.

    “Singapore este ca o schemă Ponzi care are nevoie de noi imigranţi pentru a ţine economia în viaţă”, mai scrie Chee Soon Juan. “Acest lucru afectează însă calitatea veiţii pentru cetăţeni”. Acesta critică şi prim-ministrul Lee Hsien Loong, argumentând că acesta nu înţelege necesitatea unei reforme.

    Politicianul aseamănă situaţia din Singapore cu cea din Hong Kong, unde diferenţele sociale între bogaţi şi săraci sunt uşor de observat, notează CNN.

  • Unde merg miliardarii să îşi ia diplome?

    Studiul, realizat de o bancă din Elveţia şi un grup de cercetare din Singapore, analizează un număr de peste 2.000 de miliardari din întreaga lume.

    Concluzia este că imaginea miliardarilor autodidacţi şi care nu au nevoie de studii este una complet falsă. Chiar dacă generaţia nouă, în frunte cu Mark Zuckerberg, prezintă multe exemple de miliardari care au renunţat la studii pentru a-şi urma pasiunea, ea nu reflectă imaginea de ansamblu.

    Mai mult de 40% din miliardarii europeni trăiesc în doar 10 oraşe, cei mai mulţi fiind stabiliţi la Londra şi Moscova. La nivel global, oraşul cu cei mai mulţi miliardari este New York.

    Iată topul universităţilor care au produs cei mai mulţi miliardari:

    1. University of Pennsylvania

    2. Harvard University

    3. Yale University

    4. University of Southern California

    5. Princeton University

    6. Cornell University

    7. Stanford University

    8. University of California, Berkeley

    9. University of Mumbai

    10. London School of Economics

    11. Lomonosov Moscow State University

    12. University of Texas

    13. Dartmouth College

    14. University of Michigan

    15. New York University

    16. Duke University

    17. Columbia University

    18. Brown University

    19. Massachusetts Institute of Technology

    20. ETH Zurich

  • A renunţat la România şi a plecat să trăiască în cea mai fericită ţară din lume: “MOR DE CIUDĂ că nu pot munci acasă”

    Un tânăr inginer care lucrează în Danemarca răspunde cu propria sa poveste la întrebarea „De ce pleacă românii din România?“.

    “După ani petrecuţi în jurul lumii, lucrând şi vizitând SUA, Mexic, Jamaica, Spania, Olanda, Irlanda, Singapore, Vietnam, Tailanda, Indonezia, Italia, aveam o dorinţă nebună să mă întorc în ţară, să lucrez pentru o companie locală, să creştem împreună şi să facem ceva cu şi pentru români. Am găsit un sistem neschimbat. Greu de digerat. Clasa politică mă dezgustă.“ Mărturia lui Florian Ioniţă, în prezent SAP P3M Project Manager la Maersk, în Danemarca, este reprezentativă pentru cei mai mulţi tineri profesionişti români care aleg să părăsească România.

    Povestea lui Florian Ioniţă (pe care o vom prezenta ca atare) începe în anul 2006, când, după trei ani de lucru în Centrala Nucleară de la Cernavodă (în timpul facultăţii a început să lucreze pentru a se echilibra financiar şi a început ca turnover technician, lucrând pe documentaţie tehnică, iar în ultimele şase luni acolo a coordonat o echipă de 26 de persoane care a executat o lucrare de construcţie), a ieşit într-o seară la o bere cu şeful său, Ian Horne, un canadian: „Era iarnă, frig şi întuneric, dar a fost o seară care mi-a marcat viaţa.

    După ce a aflat povestea mea de până atunci şi a văzut determinarea mea de a lucra fără să-mi termin studiile 12 h/zi, dar mai ales ştiindu-mă foarte bine, mi-a spus: «Să faci orice sacrificiu să-ţi termini facultatea şi să fii inginer. Fără studii, cât mai multe şi cât mai înalte, anii ce vor urma vor fi cumpliţi. Apoi, trebuie să mergi cel puţin 5 ani în jurul lumii să lucrezi, să înveţi 2-3 companii mari şi să ştii cel puţin 2-3 limbi internaţionale, urmând ca singur să decizi când vrei să te întorci în România să creşti împreună cu o companie local㻓.

    Ioniţă nu a înţeles pe loc sensul cuvântului „cumplit“, dar spune că i-a urmat întocmai sfatul dat fiind că Horne a stat 26 de ani în România şi a lucrat la construcţia ambelor reactoare ale centralei. În vara lui 2006, a decis să plece pe un vas de croazieră în Bahamas, unde a lucrat ca ajutor de licitator şi şi-a perfecţionat engleza, stilul vestimentar, abilităţile de vânzare şi nu numai: „Am mai învăţat cum arată civilizaţia, curăţenia, ordinea, serviciile de calitate, puterea banului câştigat cinstit şi valoarea lui când îl ai, relaxarea oamenilor şi calmul lor, ce înseamnă să fii îmbrăcat elegant, perfect asortat, cum şi când zâmbeşti, cum şi când râzi, ce înseamnă să utilizezi decent o piscină, un bar de plajă, să stai la rând“. După Bahamas, a revenit în România şi a terminat facultatea (inginerie mecanică): „Studiile sunt totul.

    După facultate am făcut IFR şi master pe inginerie economică şi management la Politehnică“. După încheierea lucrărilor la centrală şi terminarea studiilor, a aplicat pe internet la diverse joburi şi şi-a început cariera internaţională; experienţa de pe vas l-a ajutat la interviurile de angajare, mai ales la întrebările legate de răul de mare şi de cursurile de lucru offshore, iar experienţa de la centrală l-a ajutat să primească jobul: „Lumea offshore este închisă, pătrund cei mai norocoşi (a nu se înţelege cei mai bine pregătiţi sau relaţii sau alte prostii). Am pătruns datorită experienţei offshore pe vasul de croazieră, a englezei şi a spaniolei bune, a tinereţii, a facultăţii de inginer mecanic şi a curajului“. Primul contract cu lumea offshore a fost în Singapore, pentru italienii de la Eni/Saipem.

  • Daţi cu zarul ca să crească economia

    Guvernul lui Abe urmează să treacă prin parlament o lege în acest sens înainte de sfârşitul anului, cu argumentul că legalizarea cazinourilor, care ar urma să funcţioneze integrate în complexuri turistice, ar face parte din planul de relansare a turismului înainte de Olimpiada de la Tokyo din 2020.

    După o vizită făcută la câteva cazinouri din Singapore, Shinzo Abe a declarat însă că legalizarea cazinourilor în Japonia ar trebui însoţită, la fel ca în Singapore, de politici de prevenire a criminalităţii asociate şi de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc.

    Japan Times scrie că firme ca MGM Resorts International şi Las Vegas Sands Corp. au deja în vedere investiţii de miliarde de dolari în ceea ce ar putea deveni a doua piaţă a jocurilor de noroc din Asia după Macau, cu o valoare anuală care ar putea ajunge la 40 mld. dolari în 2025.

  • Marea Britanie, noul rai al milionarilor

    CONFORM UNUI RAPORT REALIZAT DE NEW WORLD WEALTH, MAI MULT DE 60% DIN MILIONARII ÎN CAUZĂ PROVIN DIN EUROPA. ASTFEL, MAREA BRITANIE A AJUNS PE LOCUL TREI ÎN LUME CA NUMĂR DE MILIONARI, SUB STATELE UNITE (PUŢIN PESTE PATRU MILIOANE) ŞI JAPONIA (UN MILION). Ajustând datele la nivelul populaţiei, britanicii se află pe locul patru, în urma unor state precum Singapore (42 de milionari la o mie de locuitori) sau Elveţia (33 de milioanari la o mie de locuitori), dar înaintea Statelor Unite.

    Fluxul de milionari ce migrează către Marea Britanie este cel care face însă diferenţa: dacă în Statele Unite numărul milionarilor a crescut cu aproximativ 1%, în cazul Marii Britanii el a crescut cu 16%.

    Milionarii lumii migrează mai mult ca niciodată, creând zone de bogăţie şi modificând balanţa banilor în lume. Nicio altă ţară nu a primit mai mult de 100.000 de milionari din 2003 şi până în prezent. Ca urmare, milionarii care s-au mutat în Marea Britanie au transformat Londra în oraşul cu cei mai mulţi bogaţi de pe planetă. Către Singapore şi Statele Unite au emigrat în jur de 40.000, iar Australia, Hong Kong, Canada şi Emiratele Arabe Unite au devenit reşedinţa a peste zece mii de milionari.

    De unde vin însă toţi aceşti milionari care migrează în lumea întreagă? În primul rând, din China. Conform raportului, din statul chinez au plecat peste 76.000 de milionari în perioada 2003-2013. Pe următoarele locuri vin India, care a pierdut 43.000 de milionari, Franţa, Italia şi Rusia.

    Milionarii chinezi au migrat în marea lor majoritate către Hong Kong, Singapore şi Marea Britanie. Cei din India au vizat Marea Britanie, Statele Unite şi Australia, în vreme ce francezii şi italienii au ales Marea Britanie şi Elveţia.
    DE CE ALEG MILIONARII MAREA BRITANIE? Anglia primeşte cu entuziasm ceea ce agenţia britanică pentru emigrare (UKBA) a numit „emigranţi de mare valoare„, limitând în acelaşi timp accesul celor cu venituri reduse. Schimbările recente în legislaţia privind emigrarea sunt cât se poate de clare: milionarii şi mai ales miliardarii sunt bineveniţi în Anglia; ceilalţi mai au de aşteptat.

    Pe lângă aceste schimbări, există o altă tendinţă care se manifestă din ce în ce mai puternic: proprietăţile din Londra sunt cumpărate de străini bogaţi, iar efectul este că piaţa imobiliară din capitala Angliei a devenit cea mai scumpă din lume. Această circulaţie permanentă de oameni şi bani a modelat oraşul pe placul celor foarte bogaţi, astfel că mulţi britanici din clasa de mijloc aleg să locuiască în afara zonei metropolitane londoneze.

  • Un avion A380 al Singapore Airlines a aterizat de urgenţă la Baku

     “Au fost distribuite măştile de oxigen şi avionul a aterizat fără probleme pe aeroportul din Baku la ora 01.03 (duminică, 23.03 ora României)”, a precizat pentru AFP un purtător de cuvânt al SIA.

    Cei 467 de pasageri şi 27 de membri ai echipajului sunt nevătămaţi, a adăugat el, fără a putea preciza motivele depresurizării.

    Într-un mesaj difuzat pe Facebook, un pasager, Matthew G. Johnson, a explicat că a auzit un “zgomot puternic de aer ca provenea de la uşa situată cinci rânduri mai departe” de el, la scurt timp după decolarea din Londra.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Singapore, în stare de şoc în urma unor revolte violente – FOTO

     Optsprezece persoane au fost rănite şi mai multe maşini de poliţie au fost arse în primele violenţe de acest gen din 1969, trezind amintirea revoltelor rasiste care au zguduit atunci Singapore.

    Potrivit poliţiei, revoltele au avut loc după moartea unui indian, lovit de un autobuz în cartierul “Little India” (“Mica Indie”), unde muncitorii în construcţii de pe subcontinentul indian se reunesc duminica pentru a profita de ziua de odihnă, abuzând de multe ori de alcool.

    Aproximativ 400 de persoane au atacat autobuzul incriminat, precum şi maşini ale poliţiei. Zece poliţişti se numără printre răniţi, potrivit forţelor de ordine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro