BusinessMagazin

Tag: schimbare

  • La scurt timp după ce a servit un cuplu, viaţa unei chelneriţe necăjite s-a schimbat. Este emoţionant ce a primit tânăra peste doar câteva ore | FOTO

    Adrianna Edwards, care lucează la un restaurant Denny’s din Galveston, Texas, mergea în fiecare zi cinci ore pe jos pentru a ajunge la serviciu şi apoi înapoi acasă. „Am facturi de plătit. Trebuie să mănânc. Trebuie să faci ceea ce e de făcut”, a declarat tânăra, pentru un post local de televiziune.

    Viaţa tinerei s-a schimbat recent după ce un cuplu, care a aflat povestea ei, i-a oferit o maşină, fără nicio obligaţie. De fapt, cei doi soţi, care au dorit să rămână anonimi, i-au cerut lui Edwards să facă şi ea o faptă bună atunci când va putea.

    Foto: captură din video

    Bunii samariteni au achiziţionat maşina la doar câteva ore după ce au cunoscut-o pe Adrianna. Vehiculul este un Nissan Sentra fabricat în 2011.

    Cu ajutorul automobilului, Edwards va petrece pe drumul spre muncă şi înapoi doar 30 de minute. „Simt că visez. La fiecare dpuă ore merg la fereastră ca să mă conving că este o maşină acolo”, a declarat Edwards.
     

  • La scurt timp după ce a servit un cuplu, viaţa unei chelneriţe necăjite s-a schimbat. Este emoţionant ce a primit tânăra peste doar câteva ore | FOTO

    Adrianna Edwards, care lucează la un restaurant Denny’s din Galveston, Texas, mergea în fiecare zi cinci ore pe jos pentru a ajunge la serviciu şi apoi înapoi acasă. „Am facturi de plătit. Trebuie să mănânc. Trebuie să faci ceea ce e de făcut”, a declarat tânăra, pentru un post local de televiziune.

    Viaţa tinerei s-a schimbat recent după ce un cuplu, care a aflat povestea ei, i-a oferit o maşină, fără nicio obligaţie. De fapt, cei doi soţi, care au dorit să rămână anonimi, i-au cerut lui Edwards să facă şi ea o faptă bună atunci când va putea.

    Foto: captură din video

    Bunii samariteni au achiziţionat maşina la doar câteva ore după ce au cunoscut-o pe Adrianna. Vehiculul este un Nissan Sentra fabricat în 2011.

    Cu ajutorul automobilului, Edwards va petrece pe drumul spre muncă şi înapoi doar 30 de minute. „Simt că visez. La fiecare dpuă ore merg la fereastră ca să mă conving că este o maşină acolo”, a declarat Edwards.
     

  • eJobs: Managerii au fost, în 2019, candidaţii cei mai interesaţi de schimbarea jobului; cele mai puţine solicitări au venit de la candidaţii pentru poziţii entry-level

    Managerii au fost în 2019 candidaţii cei mai interesaţi de schimbarea jobului, aplicând în medie la 26 de joburi, în timp ce, în ciuda aşteptărilor, cele mai puţine solicitări au venit de la candidaţii din categoria entry-level.

    În total, peste 730.000 de aplicări au fost înregistrate de cei aproape 28.000 de manageri şi executivi activi pe platforma de recrutare online eJobs.ro

    Următorii cei mai dinamici candidaţi de pe piaţa muncii au fost cei din segmentul mid-level şi senior-level, fiecare dintre ei cu o medie de 21 de aplicări, în perioada ianuarie-noiembrie 2019. Cumulat, au adunat aproape 4 milioane de aplicări anul acesta.

    Cei care au căutat o poziţie entry-level au aplicat, în medie, la câte 20 de joburi de la începutul anului, numărul de aplicări înregistrate de ei depăşind pragul de 2,7 milioane. Asta deşi cele mai multe joburi existente în acest moment în piaţă se adresează celor cu nivel minim de experienţă.

    “Când vine vorba de manageri, toată lumea îşi imagineză că sunt asaltaţi de oferte de angajare şi că schimbarea job-ului vine mai degrabă ca răspuns la o propunere primită şi nu ca un efort proactiv de a găsi altceva. Cu toate acestea, 2019 a fost anul surprizelor pentru recrutori, care, potrivit cifrelor noastre, par să fi avut mai multă lejeritate în găsirea unui manager decât a unui junior. Rata mai mare de aplicare decât în cazul celor aflaţi la început de carieră se explică şi prin faptul că o poziţie de conducere are o listă mult mai lungă de criterii care trebuie bifate de candidaţi şi, prin urmare, angajarea se face mai greu. Din acest motiv, pentru a obţine jobul dorit, în unele cazuri, managerii sunt nevoiţi să aplice pentru mai multe job-uri decât candidaţii din poziţii de entry level”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    În ceea ce priveşte categoriile de vârstă cele mai mai interesate de schimbarea job-ului, pe primul loc s-au aflat candidaţii cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani (22 de aplicări, în medie, pentru fiecare candidat), urmaţi de cei din segmentul 36-45 de ani (20 de aplicări / candidat) şi de cei cu vârste de peste 45 de ani (19 aplicări / candidat).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

     

  • Michael Merchant, consultant american: „Este fundamental pentru sistemul educaţional, nu doar din România, să îşi schimbe mentalitatea”

    „Dacă vom lucra în acelaşi fel, vom obţine aceleaşi rezultate. De exemplu, dacă aduni un grup de elevi pentru o lecţie şi lucrezi în acelaşi fel, adică îi vezi ca pe obiecte, nu ca pe oamenii cu idei, gânduri şi emoţii, aceştia vor respinge lecţiile. Elevii mă vor respinge atât pe mine, ca profesor, cât şi ideile pe care încerc să le prezint. Este fundamental pentru sistemul educaţional, nu doar din România, să se schimbe mentalitatea. Aceasta este o problemă cu care se confruntă toată lumea, nu doar România”, spune consultantul.
    Merchant organizează prin intermediul institutului american Arbinger conferinţe şi workshopuri pe teme precum leadershipul, îmbunătăţirea performanţei, planificarea strategică şi relaţiile interpersonale. De asemenea, el a condus o companie de conştientizare şi prevenţie a abuzului de droguri care a fost nominalizată la premiile Emmy. Întrebat dacă el consideră metodele de predare din România ineficiente, Merchant spune că o abordare mai practică este vitală pentru elevi. Metodele de predare prin teorie, fără implicarea elevului, nu sunt utile pentru elevi şi aceştia ajung să înveţe doar pentru note.


    „Cred că poate fi o problemă abordarea teoretică din şcoli în detrimentul unor metode axate pe partea practică a lecţiilor. Este greu să schimbi asta, însă pentru elevi nu este util. Pentru elevi ar fi ideal să ia ce au învăţat şi să aplice învăţăturile în circumstanţe reale din viaţă. O abordare teoretică în sala de clasă este lipsită de viaţă, nu implică elevul în procesul de învăţare.”
    Mike Merchant mai spune că schimbarea de mentalitate a profesorilor trebuie să înceapă de la ideea că în interacţiunea cu elevii au de-a face cu persoane cu emoţii şi gânduri; ei trebuie să aprecieze elevul.
    „Atunci când cineva se simte apreciat, cresc foarte mult şansele ca el să devină creativ, să îşi facă temele şi toate cele. Este esenţial să aduci noi instrumente în procesul de învăţare. Cineva cu mentalitatea pe care o promovăm ar putea fi într-o oarecare măsură eficient şi în cazul unei abordări mai teoretice, dar cineva care vede elevii ca pe nişte obiecte şi care vine şi cu o manieră teoretică de a preda va preda pereţilor, pentru că nimeni din clasă nu va fi implicat în procesul de învăţare.”
    El a venit în România cu prilejul unei conferinţe pe teme de educaţie din Cluj-Napoca: „În sistemul educaţional din SUA am avut succes în a schimba mentalităţile profesorilor şi vom promova acest lucru şi în România. Atunci când celelalte persoane contează, atunci când celelalte persoane sunt preţuite, aceste lucruri au un impact foarte mare în sala de clasă. Elevii răspund foarte bine la un astfel de comportament”.
    În cadrul evenimentului a încercat să răspundă la întrebarea „Ce îşi doresc elevii?”, iar răspunsul său a fost că: „Ei vor să fie văzuţi, să fie auziţi, să fie preţuiţi şi implicaţi în propriul proces de educaţie. Invităm profesorii să creeze un mediu în care elevii să vrea să înveţe”. Consultantul american a vorbit participanţilor şi despre modul în care ar trebui să se poziţioneze un profesor în relaţia cu elevii, dar şi despre cum fiecare copil are un dar, iar aşteptările profesorului ar trebui să fie în funcţie de acel dar.
    „Profesorii ar trebui să-şi cunoască elevii, să le ştie numele şi să vadă în fiecare darul pe care îl are. Fiecare are un dar: un elev ştie numele fiecărui dinozaur, altul cunoaşte toate planetele, altul iubeşte muzica. Fiecare are câte un dar şi, ca profesor, dacă găseşti acest talent setezi un nivel al aşteptărilor pentru acel elev.”

    De la elevi fericiţi la angajaţi şi lideri excepţionali
    În cadrul interviului, Merchant a mai vorbit şi despre calităţile unui lider excepţional. El este de părere că un lider trebuie să aibă viziune, să implice activ angajaţii săi în proiecte, să îi ajute să se dezvolte. „Un lider excepţional este unul cu o viziune foarte clară şi capabil să implice oamenii. Liderii excepţionali îi vor implica şi pe alţii, nu vor fi singuri. Este mai uşor pentru un lider să se alieneze şi să rămână singur, dar poate ajunge ca angajaţii să nu mai fie motivaţi şi să nu mai fie productivi. ”
    El este de părere că, pentru ca un angajat să fie mai productiv, are nevoie să se simtă preţuit în cadrul organizaţiei: „Una dintre metodele da a determina angajaţii să fie mai productivi este să ştie că sunt preţuiţi. Un lider ar trebui să se întrebe: cum îmi pot ajuta angajaţii să se dezvolte? Cum îi pot ajuta să fie de succes? Cum îi pot ajuta să îşi sporească capacităţile pentru a deveni mai valoroşi pentru organizaţie?”
    Pentru a reţine angajaţii în companie, liderii ar trebui să le ofere şansa de a se dezvolta.
    Salariul este pe locul trei în topul motivelor pentru care un angajat alege să părăsească compania: „Motivul pentru care angajaţii pleacă din organizaţie nu mai este salariul. Cele mai recente studii ale celor de la Harvard arată că primul motiv pentru care oamenii pleacă de la locul de muncă este că nu le place şeful, apoi lipsa oportunităţilor de dezvoltare şi abia apoi vine salariul”. De asemenea, angajaţii au nevoie să simtă că munca pe care o fac în cadrul companiei le aparţine, iar obiectivele muncii lor să fie în linie cu obiectivele organizaţiei.
    „Obiectivele fiecărui angajat trebuie să fie în aceeaşi linie cu cele ale organizaţiei. În interiorul acestui cadru, oamenii au responsabilităţi şi ar trebui să fie lăsaţi să gândească, să vină cu idei. Astfel, angajatul se simte implicat şi simte că munca îi aparţine.”
    Al treilea ingredient pentru a menţine angajatul motivat este să reuşeşti ca lider să îi faci să lucreze împreună şi să se ajute unii pe alţii: „Cred că liderii excepţionali sunt inspiraţionali şi adună oamenii în jurul viziunii pe care o au. A doua chestiune este că ajută oamenii să se dezvolte. În al treilea rând aş spune că liderii ajută oamenii să lucreze unul cu celălalt, să colaboreze şi să lucreze ca o singură echipă.”

  • Prima ţară care SCHIMBĂ TOATE REGULILE şi introduce săptămâna de muncă de patru zile. Vezi care este primul oraş unde s-a făcut deja schimbarea

    300 de angajaţi ai municipalităţii Odsherred, din nord-vestul regiunii daneze Zealand, urmează să primească liber în zilele de vineri, începând de săptămâna aceasta, a declarat şeful departamentului de resurse umane al acesteia, Kirsten Lund Markvardsen, citată de thelocal.dk.

    La baza proiectului săptămânii de lucru mai scurte stă un proces de trei ani cu diferite iniţiative noi aduse în faţa consiliului local. O altă modificare adusă va permite locuitorilor să contacteze municipalitatea în afara orelor de program din zilele de lucru.

    „Membrii comunităţii vor putea suna mai devreme şi mai târziu de luni până joi, pentru a recompensa faptul că vineri va fi închis. Acest lucru ar trebui să ne permită să avem un serviciu municipal mai bun, oferind personalului nostru o zi liberă în plus”, a spus Markvardsen.

    Cele patru zile prelungite de lucru vor reprezenta o săptămână de lucru de 35 de ore pentru personal. O săptămână de lucru tipică în Danemarca este de aproximativ 37,5 ore.

    CITITI AICI CONTINUAREA MATERIALULUI

  • Îţi urăşti şeful? Ce trebuie să faci dacă te afli într-o relaţie greu de suportat cu managerul tău

    „La început îmi iubeam locul de muncă, dar apoi entuziasmul meu a dispărut – atunci când ai un şef care pur şi simplu urăşte ceea ce faci – sau încearcă să subestimeze ceea ce faci – îţi ucide entuziasmul”, a spus Craig (numele este fictiv şi este folosit în articolul publicat de BBC pentru a descrie frustrările cauzate de şef ale unui angajat real).


    La început, lui Craig îi plăcea de managerul lui, dar acel lucru s-a schimbat când a văzut-o că ţipa la un asistent din echipă, scrie BBC.
    Ulterior, lucrurile s-au deteriorat din ce în ce mai mult şi şeful lui a început să ţipe şi la Craig în birou, subminându-i calităţile de faţă cu ceilalţi angajaţi.
    „Când lucrezi pentru un şef rău – cineva care te face să te simţi mic în fiecare zi – acest lucru îţi scade stima de sine.
    Nu mai lucrezi la randament maxim, nu te simţi fericit, nu vrei să faci mai mult decât trebuie pentru respectivul loc de muncă.”
    Experienţa lui Craig nu este singulară: potrivit unui studiu al Chartered Institute of Personnel and Development (CIPD), citat de BBC, 7% dintre angajaţi spun că nu se înţeleg cu şeful lor.
    De cele mai multe ori, angajaţii se ceartă cu managerul lor din cauza sentimentului de nedreptate sau volumului prea mare de muncă, este de părere Ben Willmott, şef de politici publice al CIPD.


    „Deseori, lucruruile mărunte se pot acumula şi să conducă la o cădere nervoasă”, adaugă el. Pentru a evita acest lucru, el îi încurajează pe angajaţi să aibă o conversaţie sinceră cu managerul lor în legătură cu o problemă, dacă se simt confortabili să facă acest lucru.
    „Managerul ar putea să nu fie conştient de modul în care este perceput comportamentul său, iar acesta ar putea fi un apel de trezire la realitate”, adaugă Willmott.Totuşi, el spune că în situaţii mai grave, precum bullying-ul sau hărţuirea, trebuie implicaţi reprezentanţi ai departamentului de resurse umane sau un alt manager.


    Willmott adaugă că un bun manager ar trebui să ştie câte ceva despre vieţile angajaţilor săi, cum ar fi dacă aceştia au copii sau nu ori unde îşi doresc să meargă în vacanţă. „Dacă nu îţi pasă de angajaţii tăi, atunci nu vei primi încrederea lor şi, fără încredere, construieşti o organizaţie pe nisip”, spune el.
    În afară de a decide să renunţe, îi încurajează pe oameni să gândească „mult şi serios” referitor la perspectivele de schimbare a culturii organizaţionale.
    Damian Beeley, un consultant în domeniul relaţiilor publice citat de BBC spune că dacă problema este prea personală, ar trebui să luaţi în calcul căutarea unui nou loc de muncă.


    „Dacă nu îl placeţi pe şeful vostru şi el nu vă place pe voi, probabil acest lucru nu se va schimba niciodată”, mai spune el.
    Companiile riscă foarte mult atunci când angajaţii nu se înţeleg cu managerii lor. Frustrarea creată între angajaţi şi echipele de management pot conduce chiar spre un comportament criminal, potrivit prof. Rosalind Searle, expert în încrederea în organizaţii la Universitatea din Glasgow.
    „Dacă frustrarea nu este gestionată, se poate transforma în furie”, adaugă ea. Angajaţii pot să fure bani din companie dacă sunt prost plătiţi sau să nu se dedice muncii în orele de serviciu,  spune ea.


    Craig, de pildă, a început să petreacă din ce în ce mai mult timp în sala de gimnastică sau în pub – „încercând doar să uite lucuri”. Şi-a găsit apoi un loc de muncă într-o altă companie, dar îşi aminteşte în continuare cum poate munca să se transforme „într-un loc de tortură”.

    Fostul lui şef îi spunea constant că de la un alt loc de muncă ar fi fost concediat. Acum ştie că acest lucru nu este adevărat.
     

  • Prima ţară care SCHIMBĂ TOATE REGULILE şi introduce săptămâna de muncă de patru zile. Vezi care este primul oraş unde s-a făcut deja schimbarea

    300 de angajaţi ai municipalităţii Odsherred, din nord-vestul regiunii daneze Zealand, urmează să primească liber în zilele de vineri, începând de săptămâna aceasta, a declarat şeful departamentului de resurse umane al acesteia, Kirsten Lund Markvardsen, citată de thelocal.dk.

    La baza proiectului săptămânii de lucru mai scurte stă un proces de trei ani cu diferite iniţiative noi aduse în faţa consiliului local. O altă modificare adusă va permite locuitorilor să contacteze municipalitatea în afara orelor de program din zilele de lucru.

    „Membrii comunităţii vor putea suna mai devreme şi mai târziu de luni până joi, pentru a recompensa faptul că vineri va fi închis. Acest lucru ar trebui să ne permită să avem un serviciu municipal mai bun, oferind personalului nostru o zi liberă în plus”, a spus Markvardsen.

    Cele patru zile prelungite de lucru vor reprezenta o săptămână de lucru de 35 de ore pentru personal. O săptămână de lucru tipică în Danemarca este de aproximativ 37,5 ore.

    Cititi aici articolul integral

     

     

  • Schimbare de ton din partea lui Boris Johnson. Următoarele zile, esenţiale pentru asigurarea unui acord de Brexit

    “Dacă putem face suficient progres în următoarele zile, intenţionez să merg la un summit esenţial pe 17 octombrie şi să finalizez un acord care va proteja interesele afacerilor şi cetăţenilor din partea ambelor state de la frontierea irlandeză”, a afirmat, pe un ton mai optimist, Johnson.

    “Sunt de părere că putem reuşi şi cred că un astfel de acord este în interesul, nu doar al nostru, ci şi al prietenilor noştri europeni”, a adăugat acesta.

    Boris Johnson urmează să aibă o întâlnire cu Jean-Claude Juncker, preşedintele în funcţie al Comisiei Europene, în cadrul căreia cei doi oficiali vor discuta şi despre ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat la un job cu venituri sigure în banking pentru a începe un business, iar acum îi sfătuieşte pe alţii cum să îşi reorganizeze afacerile

    Vlad Năstase şi-a început cariera în domeniul juridic, iar un moment cheie pentru parcursul său profesional a fost când a decis să intre în sistemul bancar, în 2008, în cadrul BCR. A evoluat rapid într-o poziţie de management în direcţia juridică, dar a decis ulterior să se mute în zona de business, în contextul în care se afla şi într-o perioadă în care îşi completa studiile cu un EMBA. Ulterior, a deţinut poziţii de management în zona de risc şi restructurare a băncii, ultimul rol deţinut în cadrul acesteia fiind de head of corporate regional recovery. 
     
    „După şapte ani, a apărut al treilea moment important, în ianuarie 2015, când am părăsit sistemul bancar şi am repornit activitatea companiei Concilium, pe care o conduc acum”, descrie el pasul făcut spre mediul antreprenorial. Vlad Năstase conduce de atunci firma, axată pe serviciile de turnaround management (despre care Năstase spune că nu se adresează, contrar credinţei populare, doar companiilor aflate în situaţii speciale sau dificile, ci şi acelora care vor o schimbare de strategie în afacerea lor), precum şi pe servicii de consultanţă financiară, corporate finance şi fuziuni şi achiziţii. 
     
    Compania a încheiat anul 2018 – care a fost, de altfel, cel mai bun pentru aceasta – cu o cifră de afaceri de aproximativ 3 milioane de lei, în creştere cu circa 60% faţă de 2017. Profitul a avut acelaşi trend crescător, de la 894.000 lei în 2016, la 2,1 milioane de lei în 2018. 
     
    Vlad Năstase descrie plecarea din mediul bancar drept decizia corectă la momentul potrivit pentru cariera sa: „Din punct de vedere profesional, acumulasem suficientă experienţă şi cunoştinţe în poziţii de management în mediul corporatist, finalizasem un EMBA şi avem energia şi dorinţa de a reuşi pe cont propriu”. Pe de altă parte însă, spune că pe plan personal lucrurile au stat diferit: „Nu a fost cel mai strălucit timing, deci a fost nevoie de ceva curaj.  Am plecat în ianuarie 2015 din bancă, fata mea (al doilea copil) era născută în iulie 2014 şi aşteptam al treilea copil, care s-a născut în august 2015. A fost, prin urmare, o provocare să renunţ la un venit sigur şi să încep construirea unui business, luând în calcul şi acest context personal”. 
     
    Mediul în care se derula însă jobul lui, dar şi activitatea băncii la care lucra în acel moment au accelerat decizia, prin urmare – spune Năstase – „a fost exact semnalul de care am avut nevoie”. 
     
    El spune că, după ce a început activitatea antreprenorială, şi-a acordat un interval de şase luni în care să vadă dacă va reuşi pe cont propriu: „Dacă nu reuşeam să acumulez venituri în această perioadă, mă întorceam, probabil, în multinaţională”. Luase decizia în contextul în care avea convingerea că dacă a reuşit să performeze în mediul corporatist, avea şanse reale de succes şi într-un mediu antreprenorial; era de părere însă că mai avea de învăţat cum să îşi folosească timpul mai eficient. 
     
    „În orice corporaţie mare, o bună bucată de timp e alocată diverselor şedinţe şi întâlniri interne, se scurge pe proceduri şi reguli care nu sunt întotdeauna productive, deci la final de an, când tragi linie – investiţia în timp nu se dovedeşte mereu eficientă. Am vrut sa fiu stăpânul propriului meu timp”, descrie Năstase principala schimbare pe care a observat-o atunci când a făcut trecerea la mediul antreprenorial.
     
    Afacerea Concilium a început cu un proiect al unui client (al cărui nume nu îl divulgă) care a fost finalizat în iunie 2015 şi a adus şi o primă încasare importantă pentru companie. 
     
    „Am reuşit să ajut clientul să îşi recupereze o creanţă comercială de la un partener de afaceri. În paralel cu derularea acestui dosar, eram activ şi în echipa de duediligence a unor fonduri de investiţii care doreau să achiziţioneze în acel moment portofolii NPL, credite neperformante (cea mai mare tranzacţie din piaţa de NPL era atunci în derulare)”, descrie el începuturile afacerii. Spune că unul dintre pilonii dezvoltării acesteia a fost construirea unei echipe formate din
    oameni cu experienţă în domeniile lor de activitate – strategie pe care şi-o păstrează şi în prezent, spune el. 
     
    Potrivit lui, piaţa are prea puţini specialişti pentru diversitatea provocărilor pe care le întâmpină businessurile în situaţii speciale, deci concurenţa e mică în raport cu cererea în creştere. 
     
    „Este, dacă vreţi, ca într-un ring de box de categorie grea cu 12 runde. Important este să ştii să şi încasezi lovituri, dar şi să punctezi; aici nu e nevoie să cauţi the lucky shot pentru un knock-out, ci doar să rămâi în picioare la final – şi asta se întâmplă dacă ai un business de consultanţă stabil şi cu strategie de creştere”, descrie Vlad Năstase piaţa pe care activează. 
     
    Vlad Năstase nu oferă detalii referitoare la numele clienţilor şi proiectele realizate pentru aceştia, însă oferă ca exemplu situaţia unui hotel de cinci stele din România, care a trecut printr-un proces complex de turnaround, în urma căruia a marcat o creştere a cifrei de afaceri 2016 vs. 2017 de 10% şi 2017 vs. 2018 de 3%, precum şi o evoluţie a profitabilităţii de la valori marginal pozitive în 2016 la aproximativ 50% profit la final de 2018. El se referă la un un proiect de restructurare financiară, combinat cu consultanţă strategică de business. 
     
    „Cred că experienţa acumulată în cei 10 ani care au trecut de la criză aduce valoare adăugată şi pentru piaţa de consultanţă; implicit, se creează un efect de contagiune şi în rândul antreprenorilor români, care înţeleg să apeleze la timp la ajutor specializat”, crede Vlad Năstase. 
     
    În ceea ce priveşte provocările prin care trec companiile locale, observă că unele sunt generale şi valabile în orice economie – de exemplu, preocuparea pentru automatizare şi digitalizare, analiza şi modificarea obiceiurilor de consum, schimbările climatice etc. – altele sunt specifice economiei româneşti: „Spre exemplu, companii cu dimensiune relativ mică, care sunt implicit mai expuse şi vulnerabile la provocările pieţei în care activează, care rareori au o strategie stabilită pe termen mediu şi lung, implementată cu constanţă şi responsabilitate”. 
     
    Companiile din România reprezintă, potrivit observaţiilor lui, o piaţă relativ tânără pentru fondurile de investiţii, iar finanţarea pe componenta de equity poate fi o soluţie viabilă pentru dezvoltarea lor. „Totodată, firmele româneşti ar trebui să îşi reducă lipsa de eficienţă în ce priveşte bifarea cu succes a foarte multor activităţi, chiar dacă complementare, şi să se concentreze pe  o anumită specializare unde să creeze factori de diferenţiere faţă de competiţie. Pentru unii
    antreprenori români a spune «nu» a rămas încă o mare provocare”, constată Vlad Năstase. 
     
    În ceea ce priveşte planurile de viitor pentru Concilium Consulting, Vlad Năstase vizează extinderea peste hotare: „Sper ca în 10 ani să ne fi extins deja businessul în Balcani şi, de ce nu, şi în Orientul Mijlociu”.

  • Tânăra responsabilă cu managementul celui mai bine vândut produs românesc

    Cătălina Albişteanu lucrează la Bitdefender încă din facultate şi a trecut în ultimul deceniu prin roluri diverse în companie, precum inginer de testare şi manager de produs, atât în echipele de consumer, cât şi în cele enterprise.

    Este unul dintre membrii echipei care au dezvoltat în urmă cu cinci ani prima soluţie consumer de securitate pentru dispozitive inteligente din lume, Bitdefender BOX, o inovaţie care avea să creeze o nouă categorie de produse în industria securităţii informatice, adoptată imediat şi de către concurenţi – „o experienţă complexă şi grea pentru că, fiind ceva cu totul nou, încercam să nu pierdem fereastra de oportunitate şi să fim primii cu produsul pe piaţă; atunci ne-am asumat mai multe riscuri decât ne-am asuma în mod normal”.

    În prezent, Cătălina Albişteanu conduce o echipă de zece oameni, responsabili cu managementul celor mai bine vândute produse Bitdefender, soluţiile de securitate destinate protecţiei vieţii digitale a familiilor. Spune că lucrează într-un domeniu cu provocări pentru că în România există cunoştinţe de business limitate în acest sector, iar product managementul nu a fost niciodată o ramură dezvoltată.

    Descrie jobul de manager de produs drept unul în care trebuie să te poţi adapta rapid şi să ţii mereu pasul cu o piaţă în continuă schimbare, „întrucât ceea ce faci peste o lună s-ar putea să fie foarte diferit faţă de ce faci azi”. Cătălina Albişteanu spune că nu a plecat din România şi din companie pentru că a găsit aici locul în care poate schimba ceva şi unde munca sa produce un impact real.

    Soluţiile de securitate Bitdefender sunt descrise drept „cel mai bine vândut produs românesc” – ar fi fost vândute la peste 500 de milioane de utilizatori.