BusinessMagazin

Tag: schimb

  • A trăit aproape un an dormind în parc, pe canapelele prietenilor sau în cafenele. Ce face acum este absolut incredibil

    Un tânăr nevoit să îşi întrerupă cariera sportivă din cauza unui accident a trăit aproape un an dormind în parc, pe canapelele prietenilor sau în cafenele. A învăţat să scrie cod şi, în cele din urmă, startup-ul creat de el s-a transformat într-un business de milioane de dolari.  

    Ali Hamed s-a înscris la Universitatea Cornwell pentru a juca baseball, dar şi-a fracturat spatele într-un joc şi a fost nevoit să renunţe la sport. În perioada de recuperare, a învăţat să scrie cod şi a creat un site care sumariza ştiri. Startup-ul nu a avut succes, prin urmare a trecut la următoarea afacere: CoVenture, prin care construia software pentru companii mici în schimbul unui procent din acţiunile acestora.

    În perioada în care a construit afacerea, a trebuit să se mute aproape de tot în oraşul New York. Timp de şapte luni a fost practic un om al străzii în New York, alternând între a sta pe canapeaua prietenilor lui şi dormind în cafenele Starbucks sau în Union Square Park.

    În CoVenture, Ali Hamed a  angajat 40 dezvoltatori şi designeri web pentru a crea soluţii tehnice pentru companii care nu au un background tehnic. Prin afacerea lui, construieşte software care valorează 30.000 de dolari în schimbul a 5%  din acţiunile fiecărei companii.

    Afacerea s-a dovedit a fi extrem de profitabilă: în 2013,  CoVenture  a lucrat cu şase start-upuri, cu venituri care au totalizat 10 milioane de dolari.

    În prezent, Hamed este în ultimul an la Universitatea Cornwell, dar îşi petrece mare parte din săptămână în New York City. Şi-a permis între timp să îşi cumpere propriul apartament în oraş.

  • EXCLUSIV: Numărul contractelor publice atribuite fără licitaţii a crescut cu 73% între 2009 şi 2015

    Numărul anunţurilor de participare publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a scăzut cu aproximativ 37% din 2009 pînă în 2015. În schimb, a crescut numărul contractelor atribuite direct, fără licitaţii, cu circa 73%, conform statisticilor furnizate de SEAP.

    Numărul invitaţiilor de participare publicate în SEAP a scăzut dramatic în cei şapte ani, de la aproximativ 47.700 de apeluri în 2009, la circa 13.700 în urmă cu un an. Cele mai puţine invitaţii de participare au fost anunţate în 2014, numărul acestora atingând doar 11.200 de anunţuri. De asemenea, a scăzut constant şi numărul anunţurilor de atribuire fără publicarea unui anunţ de participare publicat, de la 9.900 în 2009 la 4.700 în 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul om din lume care va primi 1.250 de dolari pe lună pentru a nu face nimic

    Pentru următoarele 12 luni, un bărbat pe nume Edwin din Sarasota, Florida, va primi 1.250 de dolari pe lună fără a fi nevoit să facă ceva în schimbul banilor.

    El a câştigat la sfârşitul lunii mai 15.000 de euro în cadrul unei loterii organizate de un ONG din San Francisco. Evenimentul face parte dintr-un experiment social, cu scopul de a observa cum se descurcă oameni din diferite părţi ale lumii cu un venit minim asigurat.

    La loterie au participat 3.128 de persoane din zeci de state, iar banii oferiţi au fost strânşi printr-o campanie pornită în luna ianuarie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo.

    “Priviţi-l ca pe un bonus pe care Edwin l-a primit”, a explicat Cameron Ottens, unul dintre cofondatorii ONG-ului My Basic Income. “El nu trebuie să facă nimic pentru aceşti bani, dar avem speranţa că va deveni şi el un activist în cadrul organizaţiei noastre.”

    Un alt “job” de vis a fost oferit în urmă cu doi ani de Jauntaroo, un website de turism. Aceştia au lansat un concurs care a avut ca premiu job-ul de vis: explorator-şef al lumii.

    Inspiraţi de statul Queensland, care în 2009 a lansat o campanie de promovare care a implicat angajarea unui administrator de insulă, cei la Jauntaroo au anunţat că doresc să angajeze un “explorator-şef al lumii”. Postul presupune vizitarea a peste 50 de ţări şi este plătit cu 100.000 de dolari pe ani, notează CNTraveler.com.

    Din miile de candidaţi care s-au înscris, marele norocos a fost un australian de 27 de ani, Tyson Mayr. Acesta a fost declarat câştigător în urma finalei de la Abu Dhabi. Călătoria sa va începe în luna martie, iar printre locurile pe care urmează să le viziteze se numără insulele Maldive, Santa Lucia sau capitale europene precum Berlin şi Paris.

    Mayr este deja un turist experimentat – a vizitat 54 de state până acum şi a desfăşurat activităţi caritabile în Uganda şi în alte state din Africa.

  • Analist: Retragerea SUA din TPP ar însemna sfârşitul acordurilor de liber schimb

    Retragerea SUA din Acordul de parteneriat transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, spune Christopher Dembik, director de analiza macro la Saxo Bank.

    Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.

    Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace, şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dolarul a atins MAXIMUL istoric de 4,3 lei la casele de schimb şi de 4,22 lei la cursul oficial

    La casele de schimb valutar ale mai multor bănci comerciale, dolarul american a fost afişat în premieră cu 4,3 lei la vânzare, după ce miercuri Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,22 lei/dolar, nivel maxim istoric în raport cu moneda românească.

    Analiştii pieţei valutare spun că leul s-a depreciat pe fondul unei tendinţe regionale de înrăutăţirea percepţiei faţă de activele emergente. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a intrat într-un coridor de apreciere deschis după victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, cotaţia urcând de la 4,18 la 4,22 lei.

    Pentru consumatorii din România, evoluţia dolarului este relevantă datorită faptului că importurile din afara Uniunii Europene – cum ar fi fructele citrice, electronicele, electrocasnicele, gadget-urile, gazul, carburanţii sau bumbacul – sunt plătite în valuta americană. Aprecierea acesteia va duce inevitabil la scumpirea mărfurilor importate din afara UE.

    La rândul său, moneda euro a atins un maxim al ultimelor patru luni şi jumătate, BNR afişând miercuri un curs de referinţă de 4,52 lei. De asemenea, francul elveţian a urcat uşor, până la cotaţia-referinţă de 4,2071 lei/CHF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul pentru care o femeie care a câştigat 43 de milioane de dolari a primit în schimbul banilor o friptură

    O femeie din New York a fost păcălită de un aparat de slot machines: a crezut că a câştigat un premiu de 42,9 milioane de dolari la un cazinou, dar i s-a oferit în schimb o friptură, potrivit The Telegraph. Katrina Bookman a făcut chiar şi un selfie în momentul în care pe ecranul aparatului respectiv a apărut valoarea premiului consistent. 
     
    ”Nici nu pot să descriu ce am simţit când am crezut că am câştigat premiul cel mare. Parcă tot corpul mi s-a golit”, a declarat ea pentru WABC. 
     
    I s-a spus că premiul nu era valid fiindcă maşina era stricată – i s-a oferit în schimb o friptură care valora 2,25 dolari. 
     
    Ea nu a putut să facă nimic pentru a-şi revendica premiul afişat iniţial – pe maşinăria respectivă se afla un disclaimer care spunea: ”Defecţiunile anulează toate plăţile şi jocurile.”

  • Dolarul a atins MAXIMUL istoric de 4,3 lei la casele de schimb şi de 4,22 lei la cursul oficial

    Analiştii pieţei valutare spun că leul s-a depreciat pe fondul unei tendinţe regionale de înrăutăţirea percepţiei faţă de activele emergente. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a intrat într-un coridor de apreciere deschis după victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, cotaţia urcând de la 4,18 la 4,22 lei.

    Pentru consumatorii din România, evoluţia dolarului este relevantă datorită faptului că importurile din afara Uniunii Europene – cum ar fi fructele citrice, electronicele, electrocasnicele, gadget-urile, gazul, carburanţii sau bumbacul – sunt plătite în valuta americană. Aprecierea acesteia va duce inevitabil la scumpirea mărfurilor importate din afara UE.

    La rândul său, moneda euro a atins un maxim al ultimelor patru luni şi jumătate, BNR afişând miercuri un curs de referinţă de 4,52 lei. De asemenea, francul elveţian a urcat uşor, până la cotaţia-referinţă de 4,2071 lei/CHF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera de Comerţ Elveţia-România a finalizat primul proiect de schimb de know how între companiile din România şi Elveţia

    Astăzi, 14 noiembrie 2016, se finalizează primul proiect de schimb de know how între companiile din Elveţia şi cele din România, proiect realizat sub tutela Camerei de Comerţ Elveţia – România şi a Camerei de Comerţ Elveţia – Europa Centrală, potrivit unui comunicat de presă. Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 100.000 euro şi a inclus organizarea a două forumuri de afaceri, unul la Bucureşti şi unul la Zurich, cu participarea mediului de afaceri din ambele ţări, o platformă online de networking şi facilitatea identificării de parteneri din ambele ţări.

    Deşi a avut o durată de desfăşurare de doar 19 luni, rezultatele imediate au vizat creşterea interesului din partea companiilor elveţiene pentru piaţa din România, printre care:

    – organizarea a 2 vizite de prospectare a pieţei din partea unor companii elveţiene interesate să deschidă puncte de lucru în România.

    – un parteneriat concret încheiat între o firmă românească şi una elveţiană. 

    – facilitarea întâlnirii a aproximativ 160 de firme româneşti şi elveţiene, cu ocazia celor două forumuri organizate la Zurich şi Bucureşti.

    – aproximativ 30 de firme elveţiene şi româneşti înscrise în platforma Swiss-Romanian Business Partnership (SRBP-http://www.ccer.ro/srbp/).

     Proiectul, realizat în comun de către Camera de Comerţ Elveţia-România (CCE-R) şi Camera de Comerţ Elveţia-Europa Centrală (SEC), a avut ca scop oferirea unui nou impuls pentru dezvoltarea relaţiilor de afaceri dintre România şi Elveţia, atât bilateral, cât şi pe pieţele terţe, dar şi transferul de know-how între cele două părţi, în domeniul business-ului.

    Camera de Comerţ Elveţia-România (CCE-R) este o asociaţie românească non-profit înfiinţată în decembrie 2000 ce are ca principal obiectiv stimularea şi facilitarea relaţiilor economice dintre Elveţia şi România. CCE-R este partenerul în România al Camerei de Comerţ Elveţia-Europa Centrală (SEC), membră a SwissCham (Association of Swiss Foreign Trade Chambers) şi parteneră a Switzerland Global EntrepriseNetwork (S-GE), toate aflate în Zürich, Elveţia.

     CCE-R reuneşte în prezent circa 70 de membri, printre care se află cei mai importanţi investitori elveţieni în România (Holcim, Ameropa, Nestlé, Franke, Ringier, Sika, Rieker). Aderarea la CCE-R este deschisă oricărei persoane juridice care este interesată de relaţiile economice dintre Elveţia şi România şi care împărtăşeşte aceleaşi interese şi obiective cu CCE-R. Activitatea CCE-R este sprijinită de către Ambasada Elveţiei la Bucureşti.

      

  • Antreprenorii României:„Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Comerţului să schimb o virgulă şi plătesc 300-500 de lei”

    Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Co­merţului să schimb o virgulă plătesc 300-500 de lei. Merg la primărie să deschid o pră­vălie, plătesc taxe de reclamă, taxa X, Y, Z. Vreau să scot un ca­zier judiciar. Merg la poştă plă­tesc 10 lei timbru fiscal, după care te întorci să scoţi cazierul. Ju­mătate din timpul nostru se duce pe birocraţie. Aler­găm după hârtii în loc să producem“, a spus Constantin Dumitriu, acţionar al Lubrimet SRL la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF îm­preună cu Banca Transilvania la Galaţi.

    Oraşele care s-au dezvoltat în jurul unor coloşi industriali aşa cum este Galaţiul au nevoie de investiţii în infrastructură, de scăderea birocraţiei şi reducerea fiscalităţii pentru creşterea investiţiilor româneşti într-o zonă a ţării pe care multinaţionalele au ocolit-o.

    Judeţele din sud-estul României au atras în ultimii ani mai puţine investiţii importante în fabrici comparativ cu judeţele din vestul României, lipsa infrastructurii fiind unul dintre punctele slabe ale zonei în ochii investitorilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Antreprenorii României:„Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Comerţului să schimb o virgulă şi plătesc 300-500 de lei”

    Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Co­merţului să schimb o virgulă plătesc 300-500 de lei. Merg la primărie să deschid o pră­vălie, plătesc taxe de reclamă, taxa X, Y, Z. Vreau să scot un ca­zier judiciar. Merg la poştă plă­tesc 10 lei timbru fiscal, după care te întorci să scoţi cazierul. Ju­mătate din timpul nostru se duce pe birocraţie. Aler­găm după hârtii în loc să producem“, a spus Constantin Dumitriu, acţionar al Lubrimet SRL la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF îm­preună cu Banca Transilvania la Galaţi.

    Oraşele care s-au dezvoltat în jurul unor coloşi industriali aşa cum este Galaţiul au nevoie de investiţii în infrastructură, de scăderea birocraţiei şi reducerea fiscalităţii pentru creşterea investiţiilor româneşti într-o zonă a ţării pe care multinaţionalele au ocolit-o.

    Judeţele din sud-estul României au atras în ultimii ani mai puţine investiţii importante în fabrici comparativ cu judeţele din vestul României, lipsa infrastructurii fiind unul dintre punctele slabe ale zonei în ochii investitorilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro