BusinessMagazin

Tag: Schengen

  • Iohannis, despre intrarea în Schengen: Un eşec probabil ar duce la o creştere a euroscepticismului

    „Pentru mine, pentru noi, eşecul nu este o variantă, noi căutăm soluţiile pentru a transforma acest demers într-o reuşită, dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum ar putea fi. În cazul contrar, un eşec în acest obiectiv naţional probabil ar duce la o creştere a euroscepticismului în România, dar este o variantă ipotetică, care nu se va întâmpla pentru că noi nu calculăm pentru varianta eşec, noi calculăm pentru varianta reuşită”, a spus Klaus Iohannis.

    Şi premierul Nicolae Ciucă susţine că intrarea României în Schengen este aşteptată de cetăţeni şi de mediul de afaceri, iar un eşec ar duce la o creştere a euroscepticismului.

    „Şi eu îmi exprim încrederea că toate demersurile pe care le-am făcut până acum vor fi apreciate pe măsură şi tot ceea ce a însemnat efortul făcut la nivelul Guvernului, la nivelul tuturor instituţiilor şi la nivelul cetăţenilor nu au fost făcute pentru altcineva decât pentru cetăţenii români care aşteaptă ca acest demers să primească un răspuns pozitiv, aşteaptă mediul de afaceri. Este o decizie care nu va ajuta doar România, va ajuta şi ţările din jur, va ajuta şi ţările din UE. Eu sunt ferm concins că prin această atitudine a noastră de a fi cât mai transparenţi vom primi un răspuns pe măsură şi sigur nu pot să am altă părere vizavi de un eventual eşec, dar potenţialul de creştere a euroscepticismului este unul posibil”, a spus Nicolae Ciucă.

  • Ce spune premierul Olandei, despre aderarea României la Schengen

    Declaraţiile au fost făcute miercuri, în timpul unei vizite în României, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu preşedintele României, Klaus Iohannis, şi cu premierul român, Nicolae Ciucă.

    „Nu este de principiu împotriva (Olanda n.r.)… România a făcut numeroşi paşi în direcţia bună… toate condiţiile trebuie să fie îndeplinite”, a declarat Mark Rutte.

    Premierul olandez a mai spus că informaţiile vor fi analizate în continuare.

    „Trebuie să vedem ce urmează în această procedură. Trebuie să avem suficienţi paşi pozitivi”, a precizat Rutte.

    „Discuţia a fost una pozitivă, nu ne imaginăm că putem să eşuăm”, l-a completat Klaus Iohannis.

    Oficialii au refuzat să spună dacă aderarea României se va produce în acest an.

  • Preşedinţia Consiliului UE vrea o decizie privind admiterea României în Schengen în decembrie

    Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene speră să obţină o decizie în unanimitate în favoarea admiterii României şi Bulgariei în Spaţiul comunitar de liberă circulaţie Schengen în luna decembrie, iar iniţiativa este susţinută de Comisia Europeană.

    “Preşedinţia cehă a Consiliului UE consideră că procedura în curs de completare a extinderii Spaţiului Schengen este un element central care lipseşte. Bulgaria şi România au îndeplinit condiţiile necesare astfel încât Consiliul UE să poată discuta ridicarea controalelor la frontierele interne. În acest context, Preşedinţia cehă a Consiliului UE este angajată să obţină progrese astfel încât să permită Bulgariei şi României să devină membre cu drepturi depline ale Spaţiului Schengen. Mai concret, Preşedinţia cehă a Consiliului lucrează în sensul obţinerii deciziilor necesare ale Consiliului prin unanimitate la reuniunea din decembrie. În acest sens, discutăm cu statele membre pentru a pregăti terenul pentru o discuţie substanţială asupra ridicării controalelor la frontierele interne cu Bulgaria şi România. În eforturile noastre de a asigura susţinerea în unanimitate în Consiliu, Preşedinţia a facilitat vizitele experţilor în Bulgaria şi România săptămâna viitoare, în coordonare cu reprezentanţii Comisiei Europene”, a declarat în Parlamentul European, conform agenţiei MEDIAFAX, Mikuláš Bek, ministrul Afacerilor Europene din Cehia, ţară care exercită Preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

    La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a evidenţiat, în dezbaterea organizată la Parlamentul European, importanţa pe care Spaţiul Schengen o are pentru Uniunea Europeană şi a pledat pentru admiterea României şi Bulgariei în zona comunitară de liberă circulaţie.

    “În ultimii 35 de ani, am construit o întreagă arhitectură Schengen, pentru a proteja mai bine acesta spaţiu fără frontiere, fără controale. Şi trebuie să continuăm să construim şi să îmbunătăţim arhitectura Schengen, pentru că niciun sistem nu poate rezista testului timpului fără o înnoire”, a declarat Margaritis Schinas, cerând consolidarea structurilor interne şi a reglementărilor.

    “Spaţiul Schengen s-a extins de-a lungul timpului, iar integrarea s-a aprofundat. Este momentul să se extindă în continuare. Începând din 2011, Comisia a pledat în mod activ pentru completarea extinderii Schengen, pentru a le permite statelor UE care nu sunt încă membre depline să se alăture. Iar acest lucru va intensifica nu doar securitatea noastră, ci va şi extinde coeziunea. În ultimele luni, am făcut progrese imense printr-o serie de paşi politici importanţi. În decembrie 2021, Consiliul UE a recunoscut că statul Croaţia îndeplineşte toate criteriile pentru a deveni membru Schengen. Iar Parlamentul European trebuie să îşi dea acum avizul. Multe progrese au fost înregistrate şi în privinţa admiterii României şi Bulgariei. Ambele state aşteaptă decizia Consiliului de peste 11 ani. Iar Comisia a confirmat că îndeplinesc în totalitate condiţiile necesare pentru integrare. Între timp, ambele ţări continuă să acţioneze pentru aplicarea în totalitate a normelor Schengen şi să contrinuie la securitatea noastră comună la frontierele externe ale UE. Şi aş vrea să evidenţiez modul în care partenerii noştri din România şi Bulgaria au gestionat afluxul mare de refugiaţi din Ucraina. Atitudinea lor a fost exemplară şi ne-au făcut pe toţi mândri”, a precizat Margaritis Schinas.

    “Prin urmare, este o veste excelentă că Preşedinţia cehă a Consiliului UE tratează cu prioritate extinderea Schengen. Bulgaria şi România menţin angajamentul total de a continua aplicarea corectă a reglementărilor Schengen şi de a contribui la funcţionarea corespunzătoare a întregului spaţiu. (…) Noile evaluări cerute voluntar de România şi Bulgaria prin misiunile experţilor vor avea loc luna aceasta. Este un gest foarte important de transparenţă pe care îl salut. Nu este vorba de reevaluarea Bulgariei şi României, ci mai degrabă este vorba de a le permite statelor membre să primească cele mai noi date şi reasigurări că normele Schengen sunt aplicate în continuare deplin. (…) Vreau să concluzionez reiterând susţinerea totală din partea Comisiei Europene pentru admiterea Bulgariei şi României în Schengen. Acest lucru poate doar să consolideze rezilienţa noastră colectivă şi să aprofundeze coeziunea. Avem acum o oportunitate reală în decembrie de a lua, în sfârşit această decizie istorică, de a le permite cetăţenilor din România, Bulgaria şi Croaţia să beneficieze total de succesul nostru valoros Schengen, pentru a fi împreună mai puternici şi mai în siguranţă”, a subliniat Margaritis Schinas.

  • Bode despre aderarea României la spaţiul Schengen: eforturile sunt cunoscute

    Popularii europeni l-au asigurat pe ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, că ştiu foarte bine ce eforturi au fost depuse de România pentru securizarea frontierelor europene şi pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor tehnice necesare aderării la spaţiul Schengen.

    „Actualul context european este deosebit de complex, iar la nivel politic este foarte important să promovăm în continuare o abordare bazată pe unitate, solidaritate şi convergenţă, pentru a depăşi provocările actuale şi pentru a reuşi să consolidăm proiectul european în viitor. În acest sens, fără îndoială, un rol deosebit îl au Partidului Naţional Liberal, respectiv Partidului Popular European la nivel european. PNL este un partid puternic în cadrul PPE, iar România este cea mai mare ţară condusă de către lideri din familia politică a popularilor europeni”, scrie Lucian Bode pe Facebook.

    În contextul vizitei pe care o desfăşoară în Spania, Bode a avut o întrevedere politică cu Alberto Núñez Feijóo, preşedintele Partidului Popular din Spania: „Suntem două partide din aceeaşi familie politică europeană care avem aceleaşi deziderate şi care ne dorim o Europă mai unită şi mai prosperă. Mai mult decât atât, ne unesc multe afinităţi bilaterale şi o comunitate puternică de români căreia trebuie să-i alocăm toată atenţia noastră. În cadrul întrevederii am discutat despre oferta politică a partidelor noastre, despre cooperarea din cadrul PPE pentru pregătirea viitoarelor runde de alegeri europene şi despre aspecte de interes pentru România şi Spania, precum aderarea României la spaţiul Schengen şi situaţia comunităţii de români din Spania. PNL va continua să joace un rol foarte important în cadrul PPE”.

    „În ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen, prietenii noştri din familia popularilor europeni m-au asigurat că ştiu foarte bine ce eforturi au fost depuse de România pentru securizarea frontierelor europene şi pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor tehnice necesare aderării, sens în care mă bucur de susţinerea lor fermă pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Nu în ultimul rând, am discutat despre implicarea în viaţa politică a românilor din Spania, deoarece e firesc ca o comunitate aşa de mare să fie bine reprezentată la nivel politic şi administrativ. Românii din Spania au demonstrat că sunt harnici, muncitori şi aduc plus valoare oriunde se află, iar implicarea lor în viaţa politică va fi un câştig atât pentru comunităţi, cât şi pentru statul spaniol”, adaugă Bode.

  • Cancelarul german Scholz susţine aderarea la Schengen pentru Croaţia, România şi Bulgaria

    Croaţia, România şi Bulgaria, ţări din Uniunea Europeană, îndeplinesc toate condiţiile pentru a deveni membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen fără paşapoarte, a declarat luni cancelarul german Olaf Scholz, conform Reuters.

    “Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi ar trebui să o protejăm şi să o dezvoltăm. Acest lucru înseamnă, de altfel, închiderea decalajelor rămase”, a declarat el, potrivit textului unui discurs care urmează să fie rostit la Praga.

    El s-a referit la apartenenţa României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, care ar însemna libera circulaţiei a bunurilor în acest spaţiu, fără controale vamale.

    Luni, la ora 13:00 ora României, în vamă la Nădlac coada de TIR-uri pentru trecerea vămii în  Ungaria era de şase kilometri. Este o situaţie obişnuită să fie o coadă de kilometri întregi pentru aceste transporturi la graniţa cu Ungaria, iar pentru fiecare kilometru de coadă timpul de aşteptare este de circa o oră. Din Ungaria, practic nu mai există controale vamale spre Vestul Europei, pentru ţările care fac parte din spaţiul Schengen.

    „Din Ungaria, dacă nu te eşti atent, nici nu ştii când ai trecut în Austria, Germania, Belgia şi aşa mai departe”, spune D.M, şofer de TIR din România care tranzitează regulat ruta amintită.

    „Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru o aderare deplină. Voi depune eforturi pentru ca acestea să devină membri cu drepturi depline”, a mai spus cancelarul german, potrivit Reuters.

     

  • CE cere acceptarea României, Bulgariei şi Croaţiei în spaţiul Schengen

    Raportul privind starea spaţiului Schengen pentru 2022, prezentat marţi de Comisia Europeană, reiterează importanţa finalizării spaţiului Schengen şi invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia.

    Potrivit unui comunicat al CE, este prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spaţiul Schengen adoptată anul trecut. Raportul privind starea spaţiului Schengen va constitui baza pentru discuţiile dintre deputaţii Parlamentului European şi miniştrii afacerilor interne care vor avea loc cu ocazia Forumului Schengen din 2 iunie şi a viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

    „Spaţiul Schengen a unificat continentul nostru şi este emblematic pentru modul de viaţă european. În ultimul an, am luat măsuri decisive pentru a consolida şi mai mult guvernanţa Schengen şi pentru a restabili încrederea în acest motor esenţial al economiei. Rapoartele de astăzi reflectă angajamentul neclintit de a asigura faptul că spaţiul Schengen iese mai puternic din provocările cu care s-a confruntat”, a declarat vicepreşedintele Margaritis Schinas.

    Raportul stabileşte o listă de acţiuni prioritare pentru perioada 2022-2023 care urmează să fie abordate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, precum:

    -punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice şi a noului cadru de interoperabilitate pentru gestionarea frontierelor;
    -valorificarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră;
    -asigurarea efectuării de verificări sistematice la frontierele externe în cazul tuturor călătorilor;
    -asigurarea faptului că Frontex îşi atinge întregul potenţial al mandatului său;
    -eliminarea tuturor controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne şi
    -adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

    „Raportul reiterează, de asemenea, importanţa finalizării spaţiului Schengen şi invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile. Acelaşi lucru este valabil în cazul Ciprului odată ce această ţară finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen”, se arată în comunicat.

    Raportul prezintă, de asemenea, priorităţile care rezultă în urma evaluărilor Schengen.

    „Deşi evaluările Schengen din ultimii ani au arătat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătăţiri. Rezultă, aşadar, că mecanismul de evaluare este eficace şi duce la consolidarea continuă a spaţiului Schengen. Sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării şi al Sistemului de Informaţii Schengen. Într-adevăr, într-un spaţiu fără controale la frontierele interne, cooperarea poliţienească solidă între statele membre, alături de punerea în aplicare eficace a sistemelor informatice la scară largă, în special a Sistemului de Informaţii Schengen, precum şi politicile eficace în materie de returnare şi de vize sunt indispensabile”, mai transmite CE.

  • Priorităţile României. Iohannis: Finalizarea MCV şi aderarea României la spaţiul Schengen rămân priorităţi pentru România

    „Un spaţiu Schengen pe deplin integrat este esenţial pentru consolidarea pieţei interne. România contribuie deja şi rămâne angajată să contribuie în continuare la un spaţiu Schengen sigur şi eficient. Este deosebit de importantă, din acest punct de vedere, finalizarea aderării României la acest spaţiu”, a spus Klaus Iohannis la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

    El a adăugat că finalizarea monitorizării României prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, „pe baza progreselor în sfera independenţei şi a eficienţei sistemului judiciar românesc” este o altă prioritate majoră.

    „Autorităţile române sunt pe deplin angajate în acest sens”, a punctat şeful statului.

     

  • Modificări în spaţiul Schengen. CE propune ca statele să decidă asupra controalelor de frontieră

    Comisia Europeană propune introducerea controalelor de frontieră în interiorul spaţiului Schengen la solicitarea statelor membre. Propunerea este inclusă în planul privind reforma Schengen care trebuie să fie adoptată de guvernele naţionale şi de Parlamentul European.

    Comisia Europeană propune norme actualizate pentru a consolida spaţiul Schengen. Potrivit iniţiatorilor propunerii, modificările vor aduce o mai mare coordonare la nivelul UE şi o mai bună dotare a statelor membre pentru a face faţă provocărilor atunci când gestionează atât frontiera externă comună a UE, cât şi frontierele interne din spaţiul Schengen.

    În baza noilor norme, statele membre ar putea introduce controale la frontieră ori de câte ori doresc şi le-ar putea prelungi aproape pe termen nedefinit. De asemenea, membrii Schengen ar putea suspenda anumite protecţii pentru solicitanţii de azil, dacă ţările vecine orchestrează fluxurile migratorii către frontierele blocului comunitar, aşa cum a făcut Belarus în ultimele luni, anunţă reprezentanţii CE.

    Reformele propuse trebuie să fie aprobate de guvernele naţionale şi de Parlamentul European, iar procedurile ar putea dura luni de zile. România a aderat la UE în 2007, însă nu face parte din spaţiul Schengen.

  • CE recomandă statelor membre eliminarea controalelor la frontierele interne până la 15 iunie şi restricţia călătoriilor neesenţiale către UE până la 30 iunie

    Comisia Europeană (CE) recomandă statelor membre ale spaţiului Schengen şi statelor asociate spaţiului Schengen să elimine controalele la frontierele interne până la 15 iunie 2020 şi să prelungească restricţia temporară privind călătoriile neesenţiale către UE până la 30 iunie 2020.

    Totodată, CE a stabilit o abordare pentru ridicarea progresivă a restricţiilor după această dată.

    “Având în vedere că situaţia în materie de sănătate din anumite ţări terţe rămâne critică, Comisia nu propune în acest stadiu o ridicare generală a restricţiilor de călătorie. Restricţiile ar trebui eliminate pentru ţările selectate de comun acord de statele membre, pe baza unui set de principii şi criterii obiective – printre care se numără situaţia în materie de sănătate, capacitatea de a aplica măsuri de limitare a răspândirii virusului în timpul călătoriilor şi criteriul reciprocităţii, ţinând cont de date provenite din surse relevante, cum ar fi ECDC şi OMS”, transmit reprezentanţii CE.

    Pentru ţările faţă de care se menţine restricţia, Comisia Europeană propune extinderea categoriilor de călători autorizaţi pentru a-i include, de exemplu, pe studenţii străini. De asemenea, Comisia va emite orientări destinate statelor membre pentru a se asigura că reluarea operaţiunilor legate de vize în străinătate este coordonată în mod corespunzător cu eliminarea treptată a restricţiilor de călătorie.

    „După eliminarea tuturor controalelor la frontierele interne în Uniune, propunem o abordare clară şi flexibilă în vederea eliminării restricţiilor privind călătoriile către UE începând cu 1 iulie. Călătoriile internaţionale sunt esenţiale pentru turism şi afaceri, precum şi pentru reconectarea cu familia şi prietenii. Deşi va trebui să fim cu toţii atenţi în continuare, a venit timpul să facem pregătiri concrete pentru ridicarea restricţiilor faţă de ţările a căror situaţie sanitară este similară cu cea a UE şi pentru reluarea operaţiunilor legate de vize”,explică Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne în cadrul CE.

  • Orban a pledat la Munchen pentru aderarea României la Spaţiul Schengen

    Ludovic Orban i-a transmis, sâmbătă, în cadrul Conferinţei de Securitate de la München, premierului Olandei, că România este pregătită să adere la Spaţiul Schengen, conform unui comunicat al Guvernului, transmis Agenţiei MEDIAFAX.

    Ludovic Orban i-a spus premierului Olandei că România este pregătită să adere la Spaţiul Schengen, întâlnirea dintre cei doi omologi având loc la Conferinţa de Securitate de la München, arată sursa citată.

    Ludovic Orban se află în aceste zile la Munchen, acolo unde are loc Conferinţa de Securitate. Prim-ministrul interimar, Ludovic Orban, s-a întalnit cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu ocazia a 140 de ani de relaţii diplomatice dintre cele două state.

    Orban a pledat pentru creşterea investiţiilor olandeze în România dar a pus accent şi pe finalizare procesului de aderare a României la spaţiul Schengen.

    Premierul a spus că ţara noastră este pe deplin pregătită, menţionează sursa citată.