BusinessMagazin

Tag: scadere

  • O veste bună: dobânzile la care se împrumută statul român pe 10 ani scad la cel mai redus nivel din 2025. “Sentimentul general este că România a luat o măsură suficient de puternică pentru a mulţumi atât agenţiile de rating, cât şi Comisia Europeană”

    Dobânzile la care statul român se împrumută pe 10 ani – referinţa costurilor de finanţare – au coborât pe 9 iulie la cel mai scăzut nivel din acest an, fiind în scădere la 7,15% pe an de la 7,52% în urmă cu o săptămână, arată datele analizate de ZF.

    sursă foto: investing.com

    Scăderea dobânzilor reflectă o reacţie pozitivă a investitorilor la măsurile fiscale asumate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv creşterea TVA, accizelor şi a impozitelor pe anumite sectoare. Investitorii par să perceapă o stabilizare a situaţiei fiscale şi un angajament mai ferm pentru consolidare bugetară, spun analiştii.

    “Planurile de consolidare fiscală sunt suficiente pentru a restabili încrederea investitorilor”, scriu analiştii de la Erste, acţionarul majoritar al BCR, într-un raport de analiză.

    Executivul condus de Ilie Bolojan a anunţat un nou set de măsuri care, în opinia noastră, ar trebui să restabilească încrederea în angajamentul de ajustare fiscală al României atât din perspectiva dimensiunii, cât şi a capacităţii de realizare, notează ei.

    “Impactul estimat este de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi 2,2 puncte procentuale în 2026 (3,8 puncte procentuale, inclusiv reportul din 2025). Majoritatea eforturilor de consolidare din acest an provin din creşterea cotei TVA şi optimizarea/amânarea investiţiilor. Diferenţa bugetară a ajuns la 3,39% din PIB în ianuarie-mai, faţă de 3,41% din PIB în aceeaşi perioadă a anului precedent. Veniturile bugetare au crescut cu 13,6% de la an la an, iar cheltuielile cu Ă12,2%. Raportul dintre cheltuielile publice rigide (salarii publice Ă pensii Ă plăţi de dobânzi) şi veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale Ă contribuţii de asigurări sociale) s-a situat la 94,3% în primele cinci luni ale anului 2025, comparativ cu 90,3% în perioada corespunzătoare din 2024, ceea ce indică un spaţiu limitat pentru consolidarea fiscală pe partea cheltuielilor”.

    Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, notează că după turul doi al alegerilor prezidenţiale, datoria României a recuperat rapid pierderile suferite după primul tur.

    “Formarea unui nou guvern proeuropean a testat răbdarea pieţei. Sprijinul de două treimi în parlament şi numirea lui Ilie Bolojan în funcţia de prim-ministru au adus uşurare pe piaţă. Sentimentul general este că România a luat o măsură suficient de puternică pentru a mulţumi atât agenţiile de rating, cât şi Comisia Europeană. Cu un impact estimat de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi de 3,8 puncte procentuale din PIB în 2026, pachetul ar trebui să fie suficient pentru a reafirma angajamentul României de a respecta planul de consolidare fiscală pe 7 ani convenit cu UE”.

    Pe fondul acestor evoluţii, Ministerul Finanţelor a reluat emisiunile de obligaţiuni pe pieţele externe după o pauză de câteva luni, inclusiv în dolari şi euro, ceea ce indică o deschidere mai mare spre finanţarea pe termen lung din surse externe. ZF a scris astăzi despre ieşirea pe extern.

    Această tendinţă de scădere a costului de finanţare este importantă în contextul în care România are o datorie publică aflată în creştere (circa 200 mld. euro), iar costurile cu dobânzile reprezintă o presiune majoră asupra bugetului de stat.

    Pe termen mediu, o scădere stabilă a dobânzilor ar putea uşura povara serviciului datoriei publice şi ar putea crea spaţiu fiscal mai mare pentru investiţii sau alte cheltuieli prioritare. Totuşi, aceste evoluţii rămân dependente de menţinerea disciplinei fiscale şi de condiţiile externe de piaţă, care pot fi volatile, spun analiştii consultaţi de ZF.

     

     

     

     ​

  • Războiul miliardarilor continuă: Trump îl acuză pe Musk că „trăieşte din subvenţii” şi ameninţă cu tăieri masive de fonduri – „Fără ele, s-ar întoarce acasă în Africa de Sud!”

    Preşedintele Donald Trump a lansat un nou atac tăios marţi la adresa lui Elon Musk, sugerând că Departamentul pentru Eficienţă Guvernamentală ar trebui să analizeze în detaliu subvenţiile uriaşe primite de companiile miliardarului – cu scopul declarat de a „economisi o avere” pentru contribuabili, informează Reuters.

    Declaraţiile explozive ale lui Trump vin după ce Musk, cel mai bogat om din lume, a criticat dur pachetul legislativ promovat de Trump, care include reduceri masive de taxe şi noi cheltuieli bugetare. Musk a promis că va sprijini înlăturarea politicienilor care au susţinut legea, acuzându-i de ipocrizie fiscală.

    „Elon primeşte, probabil, mai multe subvenţii decât orice alt om din istorie şi, fără ele, ar fi nevoit să închidă totul şi să se întoarcă acasă în Africa de Sud. Fără lansări de rachete, fără sateliţi, fără maşini electrice. Am economisi o avere! Poate că DOGE ar trebui să se uite mai atent la asta? Fiindcă e vorba de foarte mulţi bani!”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social, referindu-se la Department of Government Efficiency (DOGE).

    Replica lui Musk nu s-a lăsat aşteptată. Pe X (fosta Twitter), a răspuns sec şi provocator:

    „Spun foarte clar: Tăiaţi absolut tot!”

    Conflictul dintre cei doi miliardari nu este nou. În iunie, relaţia lor a ajuns la un punct de ruptură totală, în urma unei dispute online legate de legea fiscală. Trump a ameninţat public atunci că va opri subvenţiile şi contractele federale acordate companiilor lui Musk.

    Printre acestea se numără SpaceX – firma aerospaţială care are contracte guvernamentale în valoare de aproximativ 22 de miliarde de dolari – şi Starlink, reţeaua globală de sateliţi. Impactul tensiunilor nu a întârziat să apară şi pe bursă: acţiunile Tesla au pierdut pe 5 iunie nu mai puţin de 150 de miliarde de dolari din capitalizarea bursieră – cea mai mare scădere din istoria companiei, deşi ulterior au recuperat parţial pierderile.

    Totuşi, marţi, acţiunile Tesla tranzacţionate la Frankfurt au scăzut din nou cu 5%, semn că piaţa reacţionează sensibil la duelul public dintre cei doi titani.

  • Cutremur la vârful Tesla: Echipa lui Musk se prăbuşeşte după plecarea a doi oameni-cheie în plină criză a vânzărilor din Europa şi America de Nord

    Tesla se confruntă cu un nou val de turbulenţe interne, după ce mai mulţi membri de rang înalt ai echipei de conducere au părăsit compania, pe fondul scăderii accentuate a vânzărilor, în special în Europa. Printre cei care au plecat se numără şi Rohan Patel Afshar, fostul şef al vânzărilor şi producţiei pentru pieţele din America de Nord şi Europa, un apropiat al lui Musk, informează Reuters.

    Matthew LaBrot, fost manager regional de vânzări la Tesla, concediat recent după ce l-a criticat public pe Elon Musk, susţine că Afshar a fost mult timp un „personaj de sprijin” apropiat de Musk, până când a preluat conducerea operaţiunilor de vânzări şi producţie în două dintre cele mai importante regiuni pentru companie.

    Potrivit surselor citate de Reuters, presiunea internă pentru a remedia scăderile drastice ale vânzărilor era foarte mare, iar tensiunile din echipă au crescut constant în ultimele luni. Plecarea lui Afshar, relatată iniţial de Bloomberg News, a coincis cu ieşirea din companie a directoarei de resurse umane pentru America de Nord, Jenna Ferrua. Trei surse independente au confirmat ambele plecări, iar două dintre ele au subliniat legătura profesională strânsă dintre cei doi.

    Una dintre surse a explicat că Ferrua i-a fost consilier direct lui Afshar pe partea de HR, ceea ce face ca plecările lor simultane să nu fie o coincidenţă. Deşi Tesla nu a oferit o declaraţie oficială, aceste mişcări indică posibile fricţiuni în structura de conducere a companiei şi pun sub semnul întrebării capacitatea gigantului auto de a gestiona provocările tot mai dure din pieţele occidentale.

    Într-un context în care concurenţa globală se intensifică, iar imaginea publică a lui Elon Musk devine din ce în ce mai controversată, aceste plecări la nivel înalt ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Tesla şi stabilitatea echipei sale de conducere.

  • Problemele economice uriaşe ale Turciei îl ajung din urmă pe Erdogan: Sprijinul popular scade, investitorii pleacă, iar haosul politic ameninţă reformele

    Afacerile mici din Turcia, precum magazinele tradiţionale din Grand Bazaar din Istanbul, se confruntă cu dificultăţi majore, iar situaţia este similară şi în rândul marilor companii. Conform datelor Camerei de Industrie din Istanbul, aproape o treime dintre cele mai mari 500 de grupuri industriale ale ţării au înregistrat pierderi operaţionale anul trecut. Pe fondul creşterii şomajului şi a numărului tot mai mare de falimente, companiile trag semnale de alarmă privind starea dificilă a economiei turceşti, afectând multiple sectoare, informează Financial Times. 

    Situaţia a ajuns să afecteze chiar şi profesionişti din domeniul sănătăţii mentale, precum psihologii clinicieni, care constată o scădere a numărului de pacienţi cu venituri stabile şi o dificultate crescută în a-şi acoperi cheltuielile. În acest context, tot mai mulţi se gândesc chiar la emigrare. Economia Turciei, care până nu demult era considerată un model de succes similar cu transformarea Coreei de Sud, se află acum într-un impas profund.

    Problema a început acum aproape doi ani, când ministrul de finanţe Mehmet Şimşek, fost bancher la Merrill Lynch, a lansat un program de stabilizare pentru a salva economia de 1,3 trilioane de dolari de la hiperinflaţie şi criza balanţei de plăţi. Aceste probleme au fost cauzate în mare parte de politica preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan, care favorizase creşterea economică prin dobânzi extrem de scăzute.

    Până în februarie, noua strategie părea să dea roade. Erdoğan părea dedicat măsurilor ortodoxe — dobânzi foarte mari şi austeritate bugetară — chiar dacă asta îi afecta popularitatea. Inflaţia scăzuse aproape la jumătate, de la 75% la 40%, permiţând băncii centrale să înceapă reducerea ratelor. Pe plan extern, Erdoğan câştiga prestigiu, fiind lăudat de Donald Trump şi privit cu interes de Europa pentru forţa militară turcă, a doua ca mărime din NATO, esenţială în faţa provocărilor ruseşti şi a instabilităţii din Orientul Mijlociu.

    Dar politica internă a schimbat totul.

    Pe 19 martie, arestarea pentru corupţie a principalului rival politic al lui Erdoğan, primarul Istanbulului şi candidat opoziţiei la prezidenţiale, Ekrem İmamoğlu, a declanşat proteste masive şi o panică financiară. Acest şoc a forţat banca centrală să mărească din nou dobânzile şi să consume rezerve valutare pentru a stabiliza lira.

    Astăzi, Turcia se luptă cu consecinţele amare ale acelui moment. Investitorii străini au retras planurile de investiţii, iar fondurile speculative au fugit de pe piaţă. Măsurile dure pentru stabilizarea pieţelor şi reducerea inflaţiei — cu rate ale dobânzilor comerciale ajungând la un incredibil 60% — au întârziat redresarea economică şi au agravat criza costului vieţii. Conflictul recent între Israel şi Iran, care a stârnit temeri legate de un aflux masiv de refugiaţi, a reamintit fragilitatea regiunii.

    Dificultăţile economice i-au erodat susţinerea populară lui Erdoğan, punând în pericol planurile sale de a rămâne la putere, ambiţiile geopolitice ale Turciei şi negocierile de pace cu militanţii kurzi, angajaţi într-un conflict de peste 40 de ani. Majoritatea sondajelor arată că Erdoğan ar pierde categoric în faţa lui İmamoğlu dacă alegerile, programate în 2028, s-ar desfăşura mâine.

    În această atmosferă tensionată, zvonurile despre o eventuală abandonare a programului de reforme, înlocuirea lui Şimşek şi a guvernatorului băncii centrale, Fatih Karahan, cresc. Economiştii avertizează că o astfel de mişcare ar provoca un adevărat colaps al pieţelor turceşti.

  • Piaţa muncii în primele şase luni din 2025: Numărul de joburi noi a scăzut cu 10% faţă de primul semestru din 2024

    ♦ „ Vorbim despre o primă jumătate de an care a venit cu multe incertitudini, contexte atipice, dar şi măsuri, precum Ordonanţa Trenuleţ, care i-au determinat pe angajatori să pună pe pauză o parte dintre planurile de recrutare.“

    Prima jumătate a anului a adus 130.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro, cifră care, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, marchează o scădere de 10%, arată un comunicat de presă transmis de platforma de recrutare online.

    „Vorbim despre o primă jumătate de an care a venit cu multe incertitudini, contexte atipice, dar şi măsuri, precum Ordonanţa Trenuleţ, care i-au determinat pe angajatori să pună pe pauză o parte dintre planurile de recrutare. Toate acestea au avut un ecou imediat pe piaţa muncii, iar candidaţii au avut la dispoziţie un număr mai mic de joburi decât anul trecut. Cea de-a doua jumătate de an începe cu premise mai bune, ceea ce poate duce la rezultate anuale comparabile cu cele din 2024“, susţine Bogdan Badea, CEO eJobs.

    Domeniile care au păstrat un ritm alert de angajări au fost retailul, serviciile, call center / BPO, iar ultimele două luni au ridicat în clasament sectoare precum industria alimentară, turism şi transport–logistică. IT-ul şi construcţiile se află pe locurile al nouălea şi al zecelea în topul celor mai activi angajatori, unul dintre motivele pentru care au limitat planurile de recrutare fiind eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din aceste domenii.

    Cele mai multe oferte de locuri de muncă au venit din partea angajatorilor din Bucureşti, urmaţi de cei din Cluj-Napoca, Iaşi, Ilfov, Timişoara, Braşov şi Craiova. Arad, Slobozia, Târgu Mureş, Piteşti şi Piatra Neamţ au fost, pe de altă parte, oraşele cu cele mai puţine poziţii noi. Asta înseamnă între 8.500 şi 10.000 de joburi noi pentru fiecare dintre acestea.

    „O altă tendinţă pe care o observăm este legată de numărul de joburi remote, care continuă să rămână la un nivel scăzut. Astfel, în primul semestru al anului, doar 4,2% din numărul total de joburi noi au fost remote. 6,2% au fost pentru străinătate, iar restul de 89,5% pentru România, cu prezenţa la birou sau în regim hibrid“, completează Bogdan Badea.

    În zona aplicărilor, situaţia rămâne la acelaşi nivel al anului trecut, în condiţiile în care, din ianuarie şi până acum, au fost înregistrate 5,1 milioane de aplicări. Similară pentru cele două intervale (S1/2025 vs. S1/2024) este şi apetitul în continuare crescut pentru joburile remote. 14,1% dintre aplicări merg în această direcţie, în timp ce joburile din afara ţării trec timid de pragul de 1%.

    84,8% dintre aplicări au fost făcute pentru joburile din România care cer prezenţă la birou. Interesul candidaţilor a continuat să se îndrepte către joburile din retail, servicii, call-center / BPO, financiar – bancar, IT / telecom şi turism.

     

  • Veste proastă pentru Trump: Exporturile SUA au scăzut cu peste 5% în mai, cel mai mare procent de la pandemia globală din 2020

    Exporturile de bunuri ale SUA au scăzut în luna mai cu cel mai mare procent de la criza pandemică din 2020, în contextul în care partenerii comerciali şi-au redus drastic achiziţiile de produse americane, ca reacţie la valul de tarife impuse de preşedintele Donald Trump, scrie FT.

    Exporturile au totalizat 179,2 miliarde de dolari în luna mai, în scădere cu 9,7 miliarde, adică 5,2%, faţă de luna precedentă. Noile date reprezintă o inversare faţă de creşterea de 3,5% înregistrată în aprilie.

    Unele dintre cele mai drastice taxe vamale anunţate de Trump au fost suspendate temporar, însă altele, inclusiv o taxă universală de 10%, au intrat în vigoare. De asemenea, au fost impuse numeroase tarife specifice anumitor sectoare, inclusiv asupra unor metale industriale esenţiale.

    Importurile din luna mai au rămas stabile, până la 96,6 miliarde de dolari, peste estimările economiştilor de pe Wall Street. Totuşi, această evoluţie vine după cea mai mare scădere lunară înregistrată vreodată în aprilie, când companiile au încetinit livrările către cea mai mare economie a lumii din cauza tarifelor. Firmele s-au grăbit anterior să achiziţioneze bunuri din străinătate înainte ca noile tarife să intre în vigoare.

  • Cifra de afaceri din industrie a stagnat în primele patru luni din 2025. Afacerile din industria bunurilor de folosinţă îndelungată au crescut cu 13%, iar cele din industria energetică s-au redus cu aproape 15%

    Cifra de afaceri din industrie a scăzut în primele patru luni  din 2025 cu 0,2% ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare cu 0,8%, în timp ce industria extractivă a crescut cu 17%, arată datele INS.

    Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat industria energetică (-14,7%) şi industria bunurilor intermediare (-0,5%).

    În acelaşi timp, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut cu 13,4%, industria bunurilor de uz curent cu 3,3% şi industria bunurilor de capital a stagnat.

    În luna aprilie 2025, faţă de luna corespunzătoare din 2024,  afacerile din industrie au scăzut cu 2,8% pe fondul evoluţiei negative din industria prelucrătoare (-3,3%). Industria extractivă a crescut cu 13,4%.

    Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor intermediare (-7,3%), industria bunurilor de uz curent (-1,6%) şi industria bunurilor de capital (-1,0%). Creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+7,3%) şi industria energetică (+2,6%).

    Faţă de martie 2025, în aprilie cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 6,4% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă (-9,4%) şi în industria prelucrătoare (-6,3%).

    Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-9,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-9,2%), industria bunurilor intermediare (-7,2%) şi industria energetică (-4,7%). Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 1,0%.

  • Lovitură în plin. Renunţă nemţii la “creierele” româneşti? Hella închide al doilea centru din România în mai puţin de doi ani. După Oradea, urmează Iaşiul: aproape 100 de ingineri şi specialişti software ar fi concediaţi până în august

    Grupul german Hella, parte a conglomeratului Forvia – al şaptelea furnizor auto global, îşi continuă reorganizarea operaţională în România şi anunţă, potrivit unor surse din piaţă, închiderea centrului de dezvoltare software din Iaşi, la mai puţin de doi ani după ce a închis locaţia similară din Oradea. Decizia a fost comunicată intern, potrivit surselor citate, luni, în cadrul unei şedinţe generale „all hands”, organizată în Palas Campus Iaşi. Potrivit surselor ZF, 79 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă începând cu data de 31 august 2025.

    Producătorii nemţi au fost puternic loviţi de scăderea pieţei auto europene, de creşterea lentă a pieţei de maşini electrice, pe care au mizat puternic, iar în 2025 ameninţările cu tarife vamale din parte preşedintelui SUA Donald Trump reprezintă cea mai puternică lovitură pentru industria germană, după tăierea gazelor ieftine dinspre Rusia.

    Informaţia vine pe fondul unui context industrial dificil, în care piaţa auto europeană nu şi-a revenit complet după pandemia de COVID-19, iar cererea pentru maşini electrice a stagnat în 2024. În acest climat, grupul Forvia pare să îşi regândească structura operaţională din România, preferând consolidarea în jurul unităţilor de producţie şi inginerie cu vechime mai mare, precum cele din Timişoara, Lugoj sau Arad.

    Hella deschisese centrul din Iaşi relativ recent, în cadrul Palas Campus, cu scopul de a atrage ingineri software în zona Moldovei, într-un oraş care devenise atractiv pentru industria IT. O iniţiativă similară fusese lansată şi în Oradea, unde în 2022 era inaugurat un nou sediu destinat proiectării şi dezvoltării de soluţii pentru vehicule electrice – inclusiv sisteme de management al bateriei şi convertoare de tensiune. Nici acest proiect nu a rezistat: în decembrie 2024, ZF anunţa pe surse închiderea centrului din Oradea, care avea tot în jur de 100 de angajaţi.

    Conform informaţiilor din interiorul companiei, angajaţii din Iaşi vor primi un pachet compensatoriu de maximum cinci salarii: patru oferite de conducerea locală şi încă unul, conform Contractului Colectiv de Muncă. Locaţia având o existenţă de doar 2–3 ani, bonusurile de vechime sunt minime, iar oferta financiară a fost considerată modestă de către cei afectaţi.

    În ciuda acestor închideri, România continuă să joace un rol strategic în reţeaua de producţie şi dezvoltare a Hella. Grupul are în continuare activităţi în Timişoara, Arad, Lugoj şi Craiova. În 2023, Hella a extins fabrica din Lugoj cu 3.000 mp şi a început pregătirea pentru o nouă unitate de producţie în Ghiroda (lângă Timişoara), proiectată ca o clădire „green”, cu utilizarea energiilor regenerabile.

     

  • Miracol economic în Argentina: Inflaţia scade sub 2% pentru prima dată în 5 ani. În urma rezultatelor spectaculoase, susţinerea preşedintelui Milei creşte semnificativ înainte de alegeri

    Argentina a înregistrat o scădere spectaculoasă a inflaţiei lunare, coborând pentru prima dată în ultimii cinci ani sub pragul de 2% – o victorie neaşteptată şi semnificativă pentru preşedintele libertarian Javier Milei, aflat în plină cruciadă împotriva crizei cronice a preţurilor, raportează Financial Times.

    Potrivit datelor publicate joi de institutul naţional de statistică, preţurile de consum au crescut cu doar 1,5% în luna mai faţă de aprilie, o îmbunătăţire notabilă faţă de creşterea de 2,8% din aprilie şi un contrast radical cu vârful de 25,5% înregistrat în decembrie 2023 – luna în care Milei a preluat conducerea ţării.

    Cu toate acestea, inflaţia anuală rămâne la un nivel alarmant, de 43,5%, una dintre cele mai ridicate din lume.

    Ministrul economiei, Luis Caputo, a celebrat public realizarea pe platforma X, declarând: „Avem cel mai bun preşedinte din lume”.

    Această scădere semnificativă consolidează şansele lui Milei la alegerile parţiale din octombrie, unde stabilitatea preţurilor este punctul central al discursului său politic. Este o victorie-surpriză pentru liderul argentinian, care în aprilie a eliminat controversatul control valutar – o măsură riscantă, dar care pare să fi dat roade.

    Reformele au fost parte dintr-un acord de 20 de miliarde de dolari cu FMI, care a presupus renunţarea la un curs fix ce, deşi proteja moneda naţională de volatilitate, sufoca rezervele valutare ale băncii centrale. Milei a permis flotarea liberă a peso-ului pe 14 aprilie, o decizie ce părea riscantă, întrucât putea declanşa un nou val de scumpiri. Dar efectul a fost surprinzător de moderat.

    „Guvernul a reuşit să limiteze efectele devalorizării asupra inflaţiei la un minim”, a declarat Ramiro Blazquez Giomi, strateg pentru America Latină la grupul financiar StoneX.

    Pentru a susţine peso-ul, autorităţile au introdus inclusiv stimulente fiscale temporare pentru exportatorii agricoli, atrăgând mai mulţi dolari pe piaţa valutară. Totuşi, analiştii avertizează că tensiunile electorale din toamnă ar putea slăbi din nou moneda naţională.

  • Salariul mediu net la nivel naţional a ajuns în aprilie de 5.647 lei, în scădere cu 0,8% faţă de martie. Raportat la aprilie 2024, câştigul mediu net a crescut cu 8,2%

    Salariul mediu net a ajuns în aprilie la 5.647 lei la nivel naţional, cu 8,2% mai mare decât în perioada similară din 2024, iar raportat la inflaţie creşterea a fost de 3,2%, arată datele INS publicate vineri.

    Faţă de martie 2025, salariul mediu net a fost în aprilie cu 44 lei mai mic (minus 0,8%). Raportat la inflaţie, salariul mediu s-a redus cu 0,9%. 

    Câştigul salarial mediu brut a fost 9.415 lei, cu 80 lei (minus 0,8%) mai mic decât în luna martie 2025.

    Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12.599 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.332 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.430 lei). 

    Potrivit INS, la nivelul economiei, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2, comparativ cu martie 2025, s-au înregistrat ȋn extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 35,6%; între 10,0% şi 16,0% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; între 5,0% şi 9,0% în fabricarea altor mijloace de transport; între 3,0% şi 4,5% în extracţia minereurilor metalifere.

    De aseamenea, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2, comparativ cu martie 2025, s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, cu 34,8%; în activităţi de editare, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, intermedieri financiare, cu valori cuprinse între 8,0% şi 13,5%; în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, tranzacţii imobiliare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, cu valori cuprinse între 3,0% şi 7,5%

    În sectorul bugetar , câştigul salarial mediu net a înregistrat uşoare scăderi comparativ cu luna precedentă, astfel: învăţământ (minus 2,4%), administraţie publică (minus 0,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (minus 0,2%).