BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Uniunea Europeană, aşteptată să prezinte miercuri sancţiunile petroliere împotriva Moscovei

    Se aşteaptă ca Uniunea Europeană să prezinte miercuri sancţiunile petroliere împotriva Moscovei. Forţele ruseşti au continuat să atace obiective din estul Ucrainei, lansând rachete asupra unei uzine siderurgice care este ultima redută a rezistenţei din oraşul portuar Mariupol.

    Zeci de evacuaţi care au reuşit să părăsească oraşul au ajuns marţi în Zaporizhzhia, controlat de Ucraina, după ce s-au ascuns timp de săptămâni în buncărele din Azovstal.

    Mai mult de 200 de civili au rămas în uzină, potrivit primarului din Mariupol, Vadim Boichenko, în condiţiile în care 100.000 de civili se află încă în oraş.

    Rusia ţinteşte Mariupol în încercarea de a izola Ucraina de Marea Neagră şi de a conecta teritoriile controlate de Rusia în sud şi est, notează Reuters.

    Părţi din regiunile estice Doneţk şi Luhansk au fost deţinute de separatiştii susţinuţi de Rusia înainte ca preşedintele Vladimir Putin să lanseze invazia din 24 februarie.

    Lovită de sancţiunile occidentale, Rusia se confruntă acum cu noi măsuri din partea UE care ar viza băncile şi industria petrolieră – un pas important pentru ţările europene care se bazează în mare măsură pe energia rusă.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar trebui să prezinte miercuri noile sancţiuni propuse, inclusiv interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul acestui an.

    Moscova nu a dat niciun semn de retragere după aproape 10 săptămâni de ceea ce numeşte “operaţiune militară specială”, un război care a ucis mii de oameni, a distrus oraşe şi a determinat 5 milioane de ucraineni să fugă în străinătate. Economia Rusiei, în valoare de 1.800 de miliarde de dolari, se îndreaptă spre cea mai mare contracţie din anii care au urmat destrămării Uniunii Sovietice în 1991.

    Putin a ridicat miza economică pentru susţinătorii occidentali ai Kievului prin anunţarea planurilor de a bloca exporturile de materii prime vitale.

  • Australia a impus noi sancţiuni împotriva a încă 110 politicieni şi persoane fizice din Rusia

    Australia a impus noi sancţiuni împotriva a încă 110 politicieni şi persoane fizice din Rusia, încercând să pedepsească Moscova pentru recunoaşterea independenţei a două regiuni controlate de Rusia în Ucraina.

    Australia a enumerat sancţiuni împotriva a 76 de politicieni ruşi şi a 34 de oficiali ai guvernului ucrainean “marionetă” instalată în regiunile separatiste Doneţk şi Luhansk, a confirmat miercuri ministrul australian de externe Marise Payne.

    „Aceste persoane au încălcat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei prin afirmarea autorităţii guvernamentale asupra unor zone din Ucraina fără a avea acordul guvernului ucrainean”, a declarat Payne, conform The Guardian.

    Australia a sancţionat până în prezent 812 persoane – inclusiv alţi legiuitori, oligarhi şi membri ai familiilor lor din Rusia – şi 47 de entităţi ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

     

  • Vladimir Putin a emis un decret prin care ripostează la sancţiunile Occidentului

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a emis, marţi, un decret care prevede sancţiuni împotriva statelor care au adoptat măsuri “inamicale” în contextul invaziei militare ruse în Ucraina, o referire la sancţiunile masive impuse de Occident.

    Decretul prezidenţial este o ripostă la “acţiunile inamicale ale anumitor state şi organizaţii internaţionale”, a comunicat Preşedinţia Rusiei, conform agenţiei de presă Reuters şi postului de televiziune BBC News.

    Acţiunea Kremlinului vizează “Statele Unite şi alte naţiuni şi organizaţii internaţionale care s-au alăturat” sancţiunilor contra Rusiei, potrivit agenţiei Interfax.

    Decretul prevede interzicerea exporturilor de produse şi materii prime spre anumite state occidentale care au adoptat sancţiuni financiare împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina. De asemenea, în virtutea noului decret, companii ruse vor putea anula obligaţiile contractuale în relaţia cu aceste ţări.

    Statele Unite, Uniunea Europeană şi Grupul G7 au aplicat sancţiuni financiare şi comerciale masive împotriva Rusiei din cauza invaziei militare din Ucraina.

  • Chinezii se pregătesc pentru ce e mai rău: Autorităţile de reglementare chineze au organizat o reuniune de urgenţă cu băncile naţionale şi străine pentru a discuta cum şi-ar putea proteja activele de peste hotare de sancţiuni conduse de SUA, similare celor impuse Rusiei pentru invazia acesteia în Ucraina

     Autorităţile de reglementare chineze au organizat o reuniune de urgenţă cu băncile naţionale şi străine pentru a discuta despre modul în care ar putea proteja activele de peste hotare de sancţiuni conduse de SUA, similare celor impuse Rusiei pentru invazia acesteia în Ucraina, potrivit unor persoane familiare cu discuţiile, scrie FT. 

    Oficialii sunt îngrijoraţi că aceleaşi măsuri ar putea fi luate împotriva Beijingului în cazul unui conflict militar regional sau al unei alte crize. Administraţia preşedintelui Xi Jinping şi-a menţinut sprijinul ferm pentru Vladimir Putin pe tot parcursul crizei, dar băncile şi companiile chineze rămân circumspecte în privinţa tranzacţiilor cu entităţi ruseşti care ar putea declanşa sancţiuni americane.

    La conferinţa internă, care a avut loc pe 22 aprilie, au participat oficiali ai băncii centrale şi ai ministerului de finanţe din China, precum şi directori de la zeci de creditori locali şi internaţionali, precum HSBC, au precizat persoanele menţionate. Ministerul de Finanţe a declarat în cadrul reuniunii că au fost reprezentate toate marile bănci străine şi naţionale care operează în China.

    Aceştia au adăugat că reuniunea a început cu remarcile unui oficial de rang înalt din cadrul ministerului de finanţe, care a declarat că administraţia lui Xi a fost pusă în alertă de capacitatea SUA şi a aliaţilor săi de a îngheţa activele în dolari ale băncii centrale ruseşti.

    Oficialii şi participanţii nu au menţionat scenarii specifice, dar se crede că un posibil declanşator al unor astfel de sancţiuni ar fi o invazie chineză în Taiwan, pe care China îl revendică ca teritoriu al său şi a ameninţat că îl va invada dacă Taipei refuză să se supună controlului său pe termen nelimitat

    “Dacă China atacă Taiwanul, decuplarea economiilor chineză şi occidentală va fi mult mai severă decât [decuplarea cu] Rusia, deoarece amprenta economică a Chinei atinge fiecare parte a lumii”, a declarat una dintre persoanele informate cu privire la reuniune.

    Andrew Collier, director general al Orient Capital Research din Hong Kong, a declarat că guvernul chinez are dreptate să fie îngrijorat “deoarece are foarte puţine alternative, iar consecinţele [sancţiunilor financiare americane] sunt dezastruoase”.

    Autorităţile de reglementare de rang înalt, inclusiv Yi Huiman, preşedintele Comisiei de reglementare a valorilor mobiliare din China, şi Xiao Gang, care a condus CSRC între 2013 şi 2016, au întrebat bancherii prezenţi ce ar putea fi făcut pentru a proteja activele de peste mări ale naţiunii, în special rezervele sale valutare de 3,2 miliarde de dolari.

    Vasele deţinerile vaste ale Chinei denominate în dolari variază de la obligaţiuni ale Trezoreriei SUA de peste 1 mld. dolari la clădiri de birouri din New York. Grupul de asigurări Dajia, deţinut de stat, deţine, de exemplu, Waldorf Astoria New York.


     

  • Grupurile energetice ale UE se pregătesc să respecte condiţiile lui Vladimir Putin pentru gazul rusesc. Oficialii se tem că acceptarea condiţiilor împuse de Kremlin ar putea ameninţa autoritatea şi unitatea Uniunii Europene

    Unele dintre cele mai mari companii energetice din Europa se pregătesc să folosească un nou sistem de plată pentru gazul rusesc cerut de Kremlin, despre care criticii spun că va submina sancţiunile UE, va ameninţa unitatea blocului şi va oferi economiei Rusiei venituri colosale, scrie Financial Times.

    Distribuitorii de gaze din Germania, Austria, Ungaria şi Slovacia intenţionează să deschidă conturi în ruble la Gazprombank din Elveţia pentru a satisface condiţia plăţilor în ruble impusă de Rusia.

    Printre grupuri se numără doi dintre cei mai mari importatori de gaz rusesc: Uniper cu sediul la Düsseldorf şi OMV cu sediul la Viena.

    Negocierile dintre cumpărătorii europeni şi Gazprom, furnizorul rus de gaze controlat de stat, s-au intensificat odată cu apropierea termenelor de plată, au declarat sursele citate de FT.

    Pregătirile arată impactul eforturilor Rusiei de a arma aprovizionarea cu gaze şi de a contesta capacitatea UE de a menţine un front unit împotriva Moscovei.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a emis un decret la sfârşitul lunii martie prin care cumpărătorii de gaze din aşa-zisele naţiuni neprietenoase – care înclud întreaga Uniune Europeană – trebuie să înfiinţeze atât conturi bancare în valută, cât şi în ruble la Gazprombank, filiala comercială financiară a Gazprom cu sediul în Elveţia, pentru a plăti proviziile de gaze. Măsura a fost văzută ca o modalitate de neutralizare a sancţiunilor UE împotriva băncii centrale a Rusiei din cauza războiului generat în Ucraina.

    Importatorii de gaze din Polonia şi Bulgaria, care au refuzat să se înscrie în schema Kremlinului, au fost deconectaţi miercuri de la reaţeaua de gaze ruseşti, o decizie pe care Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a descris-o ca fiind echivalentă cu un şantaj.

    Bruxelles-ul s-a străduit să contracareze cerinţele Moscovei: comisia a emis îndrumări tehnice oficiale care admit că ingineria financiară concepută de Kremlin ar putea fi „conformă cu sancţiunile” în anumite condiţii. Aceasta ar avea ca rezultat ca Rusia să poată accesa în continuare venituri semnificative din gaze pentru a-şi susţine moneda şi economia, au spus statele membre şi oficialii UE.

    Consilierii comisiei au ajuns la concluzia că orice mişcare a UE de a impune sancţiuni împotriva Gazprombank – care ar fi cea mai rapidă modalitate de a înlătura lacuna – ar putea pune în pericol întregul mecanism de plată existent pentru gazul rusesc, ducând la o încetare catastrofală a livrărilor către bloc.

    Mişcarea Rusiei de a întrerupe aprovizionarea cu gaze către Bulgaria şi Polonia a fost totuşi o provocare, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al comisiei. „Este important să păstrăm unitatea UE în această privinţă şi, aşa cum a spus preşedintele von der Leyen, nu ar trebui să cedăm la acest tip de şantaj”, a spus el.

    OMV a declarat că a analizat cererea Gazprom privind metodele de plată în lumina sancţiunilor UE şi că lucrează la o soluţie conformă cu sancţiunile.

    Vicecancelarul german şi ministrul economiei, Robert Habeck, a declarat miercuri că mecanismul de plată rusesc este „calea pe care UE ne-a trasat-o”.

    „Mecanismul de plată rusesc este singura cale compatibilă cu sancţiunile şi, din câte înţeleg, companiile germane care o aleg sunt în conformitate cu contractele lor”, a declarat Habeck. „Majoritatea ţărilor UE adoptă această abordare.”

    El a adăugat că, în urma unei vizite efectuate marţi în Polonia, a înţeles că Varşovia intenţionează să adopte o linie intransigentă faţă de Moscova. „Nu le este frică de un embargo”, a declarat vicecancelarul.

  • Vladimir Putin a transformat Rusia într-un stat paria în urma declanşării razboiului din Ucraina. Analiştii sunt de părere că onoarea Rusiei nu va fi spălată până când Putin nu va părăsi Kremlinul

    Preşedintele rus Vladimir Putin se confruntă cu o animozitate crescândă atât în ​​străinătate, cât şi în ţară, pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de împlinirea a două luni întregi, scrie Business Insider.

    Experţii citează eşecurile strategiei, pierderile tot mai mari din armată şi consecinţele economice grave ale sancţiunilor occidentale – de toate acestea fiind vinovat aproape în totalitate preşedintele Vladimir Putin – ca dovezi care certifică viitorul sumbru al Rusiei.

    „Este extrem de rău ceea ce face Putin ţării sale, economiei şi poziţiei sale în lume”, a declarat Robert English, profesor la Universitatea din California de Sud, specializat în studiul Rusiei, Uniunii Sovietice şi Europei de Est.

    În timp ce Putin continuă să prezinte situaţia cu un ton încrezător – fluturând cu mâna adevăratul cost al sancţiunilor occidentale şi respingând consecinţele politice ale războiului – se spune că unele persoane din poziţiile cheie ale Kremlinului încep să îşi piardă încrederea în persoana preşedintelui.

    Prof. English susţine că oligarhii ruşi au motive întemeiate să se îndoiască de strategia liderului rus. El a declarat că incursiunea lui Putin în Ucraina s-a dovedit deja mai costisitoare pentru Rusia decât războiul de aproape 10 ani al Uniunii Sovietice în Afganistan în anii 1980.

    „URSS a pierdut peste 15.000 de soldaţi în Afganistan într-un deceniu de lupte”, a declarat English. „Situaţia respectivă a fost suficient de gravă pentru a fi considerată o „rană sângerândă”, a adăugat el. „Putin a pierdut aproape acelaşi număr de oameni într-o lună – nu într-un an, cu atât mai puţin în 10 ani – ci într-o singură lună.”

    Moscova a recunoscut la sfârşitul lunii martie – cea mai recentă actualizare a datelor oficiale – că 1.351 de soldaţi au fost ucişi şi alţi 3.825 au fost răniţi în invazie. Estimările NATO apropie numărul probabil de morţi la 15.000, în timp ce Ucraina spune că a ucis aproape 20.000 de soldaţi ruşi.

     

    Ruşii obişnuiţi încep să simtă impactul economic al sancţiunilor occidentale. Putin a recunoscut că sancţiunile au început să deranjeze industria energetică a ţării, dar a susţinut public că economia Rusiei nu a fost subminată ca urmare.

    Şeful Băncii Centrale a Rusiei a avertizat însă că impactul total al sancţiunilor nu s-a simţit încă, iar primarul Moscovei a declarat în această săptămână că 200.000 de locuitori şi-ar putea pierde locurile de muncă, dacă companiile occidentale se retrag în masă din ţară.

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a estimat luna trecută că produsul intern brut al Rusiei se va micşora cu 10% în acest an.

    Chiar dacă Rusia îşi reajustează strategia militară, concentrându-şi atacurile asupra estului Ucrainei ca parte a „noii faze” a războiului, prof. English e de părere că prejudiciul adus poziţiei internaţionale şi interne a Rusiei a fost deja făcut.

    „Rusia va fi un stat paria în ochii multor oameni pentru totdeauna – mai ales pentru următorul deceniu”, a declarat prof. English. „Onoarea Rusiei nu va fi spalată până când Putin nu va părăsi Kremlinul; Rusia nu va putea să o ia de la început decât fără Putin”.

  • Marea Britanie anunţă noi sancţiuni care vizează generali ruşi şi companii din domeniul apărării

    Ministrul de externe Liz Truss a declarat joi că noile sancţiuni vor fi impuse celor care au “sânge ucrainean pe mâini”, inclusiv comandantului unităţii care a ocupat Bucea.

    “Ei ţintesc în mod deliberat spitale, şcoli şi noduri de transport din Mariupol şi nu numai – aşa cum au făcut în Cecenia şi Siria. Marea Britanie este de neclintit în sprijinul nostru pentru Ucraina şi în a-l trage la răspundere pe Putin şi regimul său. Noul val de sancţiuni de astăzi îi loveşte pe generalii şi companiile de apărare care au mâinile pătate de sânge”, a scris Truss pe Twitter.

     

  • SUA au anunţat cele mai recente sancţiuni care vizează Rusia

    Statele Unite au anunţat cea mai recentă rundă de sancţiuni care vizează Rusia din cauza războiului din Ucraina, de data aceasta vizând o bancă comercială cheie şi “o reţea globală de peste 40 de persoane şi entităţi conduse de oligarhul rus Konstantin Malofeyev”, scrie CNN.

    Într-un comunicat de presă, Departamentul Trezoreriei SUA a declarat că vizează, de asemenea, “companii care operează în industria monedelor virtuale din Rusia, care se pare că este a treia ca mărime din lume”, menţionând că este pentru prima dată când “desemnează o companie de minerit de monedă virtuală”.

    În plus, Departamentul de Stat impune o serie de restricţii de viză ca răspuns la războiul din Rusia şi pentru “subminarea democraţiei în Belarus”.

    Acţiunile de miercuri sunt cele mai recente ale administraţiei Biden menite să pedepsească Kremlinul şi pe cei care îl sprijină pentru invadarea Ucrainei la sfârşitul lunii februarie. Războiul a luat viaţa a sute de militari şi civili, iar oficialii americani şi europeni spun că ar putea dura luni de zile. Experţii care au vorbit cu CNN au declarat că este puţin probabil ca sancţiunile să-l descurajeze imediat pe preşedintele rus Vladimir Putin să nu mai continue agresiunea în Ucraina.

    SUA l-au sancţionat anterior pe Malofeyev în decembrie 2014 pentru finanţarea “activităţilor separatiste din estul Ucrainei” şi pentru legăturile sale strânse cu “Aleksandr Borodai, Igor Girkin (alias Igot Strelkov) şi aşa-numita Republică Populară Doneţk, care au fost toţi sancţionaţi anterior în calitate de resortisanţi special desemnaţi (SDN)”, potrivit unui comunicat al Trezoreriei de la acea vreme.

    La începutul acestei luni, Departamentul de Justiţie al SUA a dezvăluit primele acuzaţii penale de la începutul războiului Rusiei în Ucraina împotriva lui Malofeyev, acuzându-l de tentative de evitare a sancţiunilor.

    Malofeyev a fost din nou sancţionat miercuri de SUA “pentru că a acţionat sau a pretins că a acţionat pentru sau în numele, direct sau indirect”, al guvernului Rusiei.

    Departamentul Trezoreriei a sancţionat, de asemenea, membrii vastei reţele globale a lui Malofeyev, formată din împuterniciţi, pentru a încerca să se sustragă sancţiunilor şi să desfăşoare activităţi de influenţă, inclusiv pe cei implicaţi în propaganda pro-Kremlin. Printre cei sancţionaţi se numără entităţi din Rusia, Moldova, Singapore şi o serie de persoane fizice ruse, inclusiv fiul lui Malofeyev.

    Într-o declaraţie separată de miercuri, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Departamentul de Stat impune restricţii de viză pentru 635 de persoane din Rusia, inclusiv membri ai Dumei ruse şi “zece presupuse “autorităţi” ale aşa-numitei Republici Populare Doneţk şi ale Republicii Populare Luhansk”.

    De asemenea, acesta impune restricţii de viză oficialilor ruşi Khusein Merlovich Khutaev, Nurid Denilbekovich Salamov şi Dzhabrail Alkhazurovich Akhmatov, “pentru implicarea lor într-o încălcare gravă a drepturilor omului comisă împotriva apărătorului drepturilor omului Oyub Titiev”.

    În plus, Departamentul de Stat vizează “17 persoane responsabile de subminarea democraţiei în Belarus” cu restricţii de viză, a precizat Blinken.

    “Vom folosi toate instrumentele pentru a promova responsabilitatea pentru abuzurile privind drepturile omului şi încălcările dreptului umanitar internaţional în Ucraina”, a mai spus Blinken.

  • „Fortăreaţa Rusia“ rezistă în faţa sancţiunilor occidentale, dar până când?

    Până la invadarea pe scară largă a Ucrainei din februarie, Moscova şi-a construit şi consolidat campioni naţionali, a căutat să se îndepărteze de dolarul american şi a umplut un cufăr de război uriaş. Acest lucru, împreună cu veniturile din petrol şi gaze, au contribuit la amortizarea pedepselor financiare impuse de Occident.

    Până acum, „Fortăreaţa Rusia“ a rezistat, cu toate crăpăturile sale, scrie Scott Johnson, analist la Bloomberg Economics. Dar această rezistenţă nu este întru cu totul ceea ce pare.

    Aşa cum stau lucrurile acum, este clar că Rusia nu va prospera, iar o recesiune profundă şi dureroasă este inevitabilă. Dar economia nu s-a prăbuşit, nici chiar în faţa unor sancţiuni fără precedent. Pe termen foarte scurt, măsurile luate din timp de Putin şi locotenenţii săi au reuşit să prevină haosul financiar, dar vor exista efecte pe termen lung. S-a ajuns doar la o stabilitate fragilă.

    Rusia are încă costuri de împrumut care cresc vertiginos, cu dobânzi la 17% chiar şi după o reducere surpriză a ratei cu 300 de puncte de bază. Acesta este vârful ciclului de înăsprire de urgenţă atins şi în 2014. Rubla nu este departe de locul în care era când a început războiul, dar aceasta se întâmplă în mare parte din cauza controalelor de capital. Resursele economice şi financiare par limitate.

    Pe măsură ce stocurile se scad, vor fi observate mai multe întreruperi pe lanţurile de aprovizionare şi este posibil ca şocul să se extindă mai departe. Până acum inflaţia este principalul canal prin care gospodăriile plătesc pentru războiul lui Putin, simţind impactul sancţiunilor. Scumpirile reduc puterea de cumpărare, scad veniturile reale.

    Nu există încă date suficiente despre cheltuielile gospodăriilor, dar se poate vedea că vânzările de maşini s-au prăbuşit în martie „ consecinţă a preţurilor, dar şi a întreruperilor aprovizionării şi a limitărilor de finanţare. Datele alternative, de frecvenţă mai mare, indică, de asemenea, o retragere amplă a activităţii consumatorilor.

    Cheltuielile gospodăriilor şi companiilor depind de încredere şi incertitudinea va persista atât timp cât războiul va continua, ceea ce înseamnă că este probabil ca investiţiile private să îngheţe. Pe termen lung, investiţiile îşiv or reveni pe măsură ce companiile găsesc noi furnizori şi noi pieţe, dar asta va dura. Şomajul este probabil să crească, mai ales că sancţiunile sunt percepute ca fiind permanente. Dacă ne uităm la veniturile reale din 2014, acestea s-au prăbuşit după prăbuşirea preţurilor petrolului, deoarece Rusia a suferit o recesiune lungă, dar superficială, şi a urmat o recuperare lentă. Acesta este genul de poveste pe care o putem vedea în următorii doi ani.

    Chiar dacă la suprafaţă creşterea şomajului pare destul de moderată, ajustarea va trebui să se producă undeva, iar gospodăriile vor avea de suferit pe partea veniturilor. Atâta timp cât guvernul va fi îngrijorat că sancţiunile s-ar putea înrăutăţi, va fi precaut în ceea ce priveşte cheltuielile. Dar, în mod clar, cu preţurile la energie acolo unde sunt, chiar şi cu unele perturbări ale exporturilor de energie, chiar şi cu reducerea cotaţiilor ţiţeiului rusesc faţă de valorile de referinţă, Moscova încasează aproape un miliard de dolari pe zi din vânzarea de energie.

    Nu există nicio îndoială că vor fi mai multe solicitări la buget atât din partea maşinii de război, cât şi de pe partea nevoii de a compensa impactul crizei asupra veniturilor, dar cel mai probabil nu vor fi probleme aici pe termen scurt. În mod clar, sancţiunile au crescut presiunea asupra economiei ruse, asupra gospodăriilor şi întreprinderilor. În acest caz, cea mai importantă întrebare este cât de multă presiune suplimentară au pus ele asupra lui Vladimir Putin şi dacă sunt de fapt un factor în deciziile pe care el le ia.

    Este foarte greu de spus dacă sancţiunile fac vreo diferenţă în modul în care Rusia acţionează în Ucraina. În acest punct, s-ar putea ca Ucraina să nu aibă nevoie de mai multe sancţiuni, ci de mai multe arme, deoarece Rusia a lansat deja o nouă ofensivă. Sancţiunile nu vor funcţiona suficient de repede pentru a încurca acest plan, chiar dacă mâine ar exista un embargo pe petrol şi gaze ruse din partea Europa. Dar cea mai mare sursă de venituri din export a Rusiei nu a fost serios afectată de sancţiuni.

    Putin a sacrificat de ani de zile perspectivele pe termen lung ale Rusiei pentru rezilienţa pe termen scurt. Această perspectivă s-a întunecat doar pe măsură ce regimul se concentrează pe supravieţuire economică. Ce se va întâmpla în continuare cu economia? Profunzimea contracţiei şi durata recesiunii depind de război şi de cât de repede se termină, dar este greu de văzut un deznodâmânt care să reducă complet sancţiunile.

    Chiar şi într-o înţelegere negociată, majoritatea sancţiunilor împotriva Rusiei ar rămâne probabil în vigoare. Aşa că ne uităm la un alt tip de contracţie economică decât cea pe care a experimentat Rusia în ultimele decenii. Lovitura dată de Covid-19 a fost scurtă, iar în perioada premergătoare războiului, economia Rusiei se supraîncălzise de fapt.

    Dacă privim înapoi la criza financiară globală, vedem că Rusia a fost lovită foarte puternic, dar a beneficiat şi de pe urma creşterii activităţii globale. De data aceasta, nu există prea mult loc pentru o recuperare rapidă. Concluzia este că Rusia avea deja în faţă o stagnare înainte de război. Izolarea de pieţele globale, de fluxul de tehnologie şi idei, este ultimul lucru de care are nevoie economia.

  • În ciuda spuselor lui Vladimir Putin, sancţiunile occidentale îngenunchează economia Rusiei: Moscova riscă să piardă aproximativ 200.000 de locuri de muncă în urma exodului marilor companii

    Primarul Moscovei a declarat luni că sute de mii de locuitori ai oraşului şi-ar putea pierde locurile de muncă, deoarece companiile occidentale îşi suspendă sau îşi retrag operaţiunile din Rusia, potrivit Business Insider.

    „Conform estimărilor noastre, aproximativ 200.000 de oameni riscă să-şi piardă locurile de muncă”, a scris primarul Serghei Sobyanin într-o postare oficială pe blog.

    În postare, Sobyanin a spus că Moscova a aprobat un program de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă în valoare de 3,36 miliarde de ruble, sau aproximativ 41 de milioane de dolari.

    Sobyanin a scris că în jur de 58.000 de angajaţi sunt aşteptaţi să beneficieze de program şi a subliniat că Rusia va oferi o alocaţie lunară pentru copii şi împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

    Comentariile lui Sobyanin vin în vreme ce preşedintele rus Vladimir Putin continuă să nege că sancţiunile occidentale au afectat economia Rusiei.

    „Putem spune acum cu încredere că o astfel de politică (de sancţiuni) faţă de Rusia a eşuat”, a declarat Putin luni. “Strategia blitzkrieg-ului economic nu a funcţionat. Mai mult, iniţiatorii înşişi nu au putut scăpa de sancţiuni”.

    Peste 750 de companii au anunţat public că îşi vor întrerupe temporar sau definitiv operaţiunile în Rusia, ca efect al declanşării războiului din Ucraina, potrivit Şcolii de Management din Yale.

    Unele companii s-au angajat să continue să-şi plătească lucrătorii ruşi chiar şi în perioada când operaţiunile sunt închise în ţară, deşi nu este clar cât timp va dura acest sprijin.

    McDonald’s a declarat că închiderea magazinelor din Rusia a adus pierderi peste 50 de milioane de dolari pe lună, deoarece compania îşi păstrează cei aproximativ 62.000 de angajaţi locali pe statul de plată. Unele dintre locaţiile McDonald’s au rămas, totuşi, deschise, a informat agenţia de ştiri de stat rusă RIA Novosti.

    Postarea lui Sobyanin a indicat că Moscova se confruntă încă cu o listă lungă de crize. Autorităţile oraşului vor discuta în următoarele două săptămâni cum îşi va menţine capitala stocul de medicamente fără importuri şi cum îşi va menţine industria ospitalităţii pe linia de plutire, a scris primarul.

    „Este multă muncă de făcut, ale cărei rezultate vor apărea abia peste câţiva ani”, a scris Sobyanin.