BusinessMagazin

Tag: Rusi

  • Ucrainenii îi acuză pe ruşi că au tras asupra unui oraş din Belarus

    Forţele aeriene ucrainene susţin că au văzut o aeronavă rusă trăgând într-o aşezare din Belarus, aflată aproape de graniţa cu Ucraina, în ceea ce ar putea fi o „provocare”.

    Kievul crede că atacul care a venit din spaţiul aerian ucrainean a reprezentat o încercare de a implica Belarus în conflictul militar.

    Incidentul a avut loc la ora locală 2.30pm (12.30pm GMT). Se presupune că avionul rusesc a zburat de la aeroportul Dubrovytsya din Belarus, a intrat în spaţiul aerian ucrainean şi apoi a tras asupra oraşului Kopani

    „Este o provocare. Scopul este să implice armata din Belarus în războiul din Ucraina”, au anunţat ucraineni.

    Jurnaliştii de la Sky News nu au putut verifica informaţia din surse independente.

  • Confesiunile disperate ale ruşilor care au plecat. Ce cred ruşii despre Putin

    Misha, un student rus la King’s College London, şi-a împărţit timpul în ultimele zile între a protesta împotriva războiului din Ucraina, a mobilizat donaţii pentru persoanele care fug din calea conflictului şi a încercat să îşi convingă familia din Moscova să părăsească ţara.

    “Trebuie să plece înainte de a fi prea târziu, dar în acest moment Europa este complet închisă [pentru călătoriile din Rusia]”, a declarat Misha, care şi-a dat doar prenumele de teamă că comentariile sale ar putea avea un efect de ricoşeu asupra familiei sale de acasă, unde există o represiune tot mai mare împotriva disidenţei faţă de război. “Oamenii încearcă doar să se ascundă şi speră că nimeni nu vine după ei”.

    La aproape două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, neliniştile lui Misha sunt împărtăşite de milioane de oameni din diaspora sa. Atitudinile faţă de ţara lor de origine se înăspresc, iar campania militară a preşedintelui rus Vladimir Putin stârneşte, de asemenea, diviziuni cu familiile lor de acasă.

    Mulţi ruşi expatriaţi au legături cu Ucraina şi simpatizează cu situaţia dificilă a ţării. Cu toate acestea, ei se tem să nu vorbească, de teama represaliilor pentru rudele lor din Rusia sau de faptul că ar putea atrage atenţia asupra lor şi afecta relaţiile cu comunităţile locale.

    Unii ruşi din ţările occidentale au descris exemple de batjocuri în supermarketuri sau cazuri de copii insultaţi ca fiind “terorişti” şi cărora colegii de clasă le-au spus să “plece acasă”. Mai multe organizaţii independente, fără legături cu Kremlinul, au raportat postări ostile pe reţelele de socializare, furnizori care au decis să nu respecte contractele sau clienţi care au anulat rezervări.

    Cu toate acestea, Misha este clar unde ar trebui să se afle vina pentru antipatia crescută faţă de ruşi: “Cei care dau vina pe rusofobie nu reuşesc să realizeze că aceasta este vina lui Putin”, a spus el.

    Diliara Faizullina, o tânără mamă în faţa unei băcănii ruseşti de pe Moscow Road, în cartierul Bayswater din vestul Londrei, a declarat că a primit câteva priviri ostile atunci când a vorbit în rusă în autobuz, dar consideră acest lucru ca fiind banal în comparaţie cu condiţiile “terifiante” cu care se confruntă prietenii din Ucraina.

    Ea este mai deprimată de ceea ce consideră a fi spălarea creierului rudelor din Rusia. “Ruşii postează că suntem trădători. Este atât de sfâşietor”, a spus ea. În fiecare zi îşi sună mama din republica rusă Tatarstan, dar refuză să mai discute cu ea despre politică.

    În condiţiile în care Rusia ameninţă cu pedepse cu închisoarea pentru oricine este condamnat pentru relatări “false” despre conflict, decalajul de informaţii se adânceşte. Săptămâna trecută, aceasta a închis instituţii media independente şi reţele de socializare precum Facebook.

    “Ilya”, un rezident din vestul Londrei, originar din Rusia, care nu a dorit să îşi dea numele real, a experimentat, de asemenea, sentimentul antirusesc. Cu toate acestea, el a declarat că este mai îngrijorat de părinţii săi din Moscova, care se simt neputincioşi în ceea ce priveşte situaţia “de coşmar” din Ucraina.

    Alex Selsky, profesor la Colegiul Academic Hadassah din Ierusalim, încurajează legăturile dintre Israel şi diaspora evreiască vorbitoare de limbă rusă şi este conştient de legăturile puternice pe care mulţi cetăţeni israelieni le au cu ambele ţări.

    “Israelienii sunt în stare de şoc. Oamenii încearcă să ofere ajutor umanitar şi sunt foarte speriaţi de viitorul rudelor şi prietenilor lor, atât în Rusia, cât şi în Ucraina”, a declarat Selsky, care a fost consilier al fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu. “Ei doresc ca acest conflict să se oprească cât mai curând posibil”.
     

  • Coinbase, una dintre cele mai mari platforme de exchange pentru criptomonede, nu va interzice accesul pentru toţi utilizatorii din Rusia. „Unii ruşi de rând folosesc crypto ca un colac de salvare acum că moneda lor s-a prăbuşit”.

    Coinbase Global, compania care operează una dintre cele mai mari platforme de exchange pentru criptomonede din lume, a anunţat că nu va interzce accesul pentru toţi utilizatorii din Rusia, dar se va supune voinţei autorităţilor în cazul în care guvernul american decide să impună astfel de restricţii, a explicat Brian Armstrong, CEO al Coinbase, citat de Bloomberg.

    Platforma de exchange va bloca toate tranzacţiile de la adrese IP care ar putea să aparţină indivizilor şi companiilor sancţionate deja, la fel ca orice alt business de servicii financiare reglementat. Totuşi, nu va impune la acest moment o interdicţie pentru toţi utilizatorii din Rusia, a scris Armstrong într-o postare pe Twitter.

    „Unii ruşi de rând folosesc crypto ca un colac de salvare acum că moneda lor s-a prăbuşit. Mulţi dintre ei cel mai probabil se opun acţiunilor ţării lor, iar o interdicţia i-ar afecta şi pe aceştia. Acestea fiind zise, dacă guvernul american decide să impună o interdicţie, bineînţeles că ne vom conforma acelor prevederi”.

    Industria criptomonedelor a primit o atenţie sporită pe fondul invaziei derulate de Vladimir Putin în Ucraina, întrucât mai mulţi oficiali guvernamentali din SUA se întreabă dacă Rusia sau bogaţii ţării vor putea să evite sancţiunile impuse de Occident utilizând criptomonede. Totodată, Ucraina caută activ donaţii prin intermediul crypto.

    Mykhailo Fedorov, vicepremier şi ministru pentru Transformare Digitală în Ucraina, le-a cerut recent tuturor platformelor de exchange importante să blocheze adresele utilizatorilor ruşi.

    Datele recente de pe blockchain sugerează că rezidenţii din Rusia nu s-au grăbit să tranzacţioneze pe marile platforme de exchange. Activitatea crypto denominată în ruble ruseşti s-a situat la volume de doar 34,1 milioane de dolari în data de 3 martie, potrivit Chainalysis. Asta reprezintă o scădere de la un vârf recent de 70,7 milioane de dolari în data de 24 debruarie, respectiv un nivel record de 158 milioane de dolari înregistrat în data de 20 mai 2021.

    Armstrong a explicat că nu consideră că există un risc ridicat ca oligarhii ruşi să utilizeze crypto pentru a evita sancţiunile pentru că modul cum este structurată tehnologia blockchain permite urmărirea unor transferuri mult mai facilă decât în cazul banilor sau al aurului.

    Comentariile CEO-ului Coinbase vin după cele ale lui Changpeng Zhao, CEO al Binance Holdings, care a subliniat că nu ar fi „etic” ca exchange-ul pe care îl conduce să restricţioneze accesul pentru toţi cetăţenii ruşi.

  • Noi sancţiuni pentru oligarhii ruşi: Marea Britanie ia măsuri împotriva lui Alisher Usmanov, implicat anterior la cluburile de fotbal Everton şi Arsenal, precum şi împotriva lui Igor Shuvalov, fostul vicepremier al Rusiei

    Marea Britanie a anunţat sancţiuni pentru alţi doi oligarhi ruşi după decizia lui Vladimir Putin de a invada Ucraina.

    Potrivit BBC, oligarhii luaţi în vizor de această dată sunt Alisher Usmanov şi Igor Shuvalov. Usmanov este cunoscut pentru că a sponsorizat în trecut cluburile de fotbal Everton şi Arsenal. Igor Shuvalov este fostul vicepremier al lui Vladimir Putin.

    Noile restricţii impuse de guvernul britanic înseamnă că activele lor vor fi îngheţate şi vor avea interdicţie la intrarea în Marea Britanie. Totodată, cetăţenii şi businessurile britanice trebuie să îi evite.

    Săptămâna aceasta, Uniunea Europeană a îngheţat deja activele lui Alisher Usmanov, susţinând că est „un oligarh pro-Kremlin aflat în legătură strânsă cu preşedintele rus Vladimir Putin”.

    La acel moment, Usmanov lansa o declaraţie prin care clasifica decizia UE drept „nedreaptă” şi a adăugat că va „utiliza toate mijloacele legale pentru protejarea reputaţiei şi onoarei” sale.

  • Ce simte poporul rus în faţa greutăţilor pe care le-a adus brusc şi brutal războiul? Resemnare

    Consumatorii ruşi sunt mai mult resemnaţi decât panicaţi, deoarece sunt forţaţi să se adapteze la un nou mod de viaţă într-o economie pe care restul lumii încearcă să o devasteze financiar ca pedeapsă aplicată lui Putin pentru invadarea Ucrainei, scrie Bloomberg.

    Aceasta este noua realitate după o săptămână în care rubla s-a prăbuşit, inflaţia şi ratele dobânzilor au crescut şi furnizorii străini de orice, de la alimente până la maşini şi pantofi sport de firmă, au promis că nu mai fac afaceri în Rusia sau că cel puţin opresc livrările. Pe lângă sancţiunile americane şi europene, şapte dintre cele mai mari bănci ale Rusiei sunt acum excluse din sistemul internaţional de mesagerie SWIFT. Cu toate acestea, mulţi ruşi, care au văzut numeroase crize bancare şi de lichiditate în ultimele trei decenii, privesc greutăţile în creştere şi care par să nu se mai oprească cu fatalism.

    Controalele de capital, ratele mai mari ale dobânzilor şi alte măsuri de urgenţă au ajutat deja la încetinirea unei hemoragii bancare care a secat sistemul de aproximativ 14 miliarde de dolari într-o singură zi.

    „Oricât de ciudat sună, în general nu există panică la magazine sau la bancomate“, a spus Elmira, 48 de ani, care lucrează în educaţie în Ufa, în regiunea Urali.

    „În mod clar, nu există o soluţie uşoară, dar nu mă grăbeam să alerg şi să cumpăr euro sau dolari sau să cumpăr ceva doar pentru a cheltui bani“, a spus ea. Rezistenţa gospodăriilor este crucială pentru economia Rusiei, care se bazează pe cheltuielile de consum pentru mai mult de jumătate din întreaga activitate. Banca centrală a dat ordin pentru executarea unei serii de măsuri pentru a preveni colapsul bancar, de la mai mult decât dublarea ratei dobânzii cheie la 20% într-o mişcare disperată până la îngheţarea tranzacţiilor locale cu acţiuni începând de vineri.

    De asemenea, Rusia a interzis temporar străinilor să vândă activele ruseşti şi a ordonat exportatorilor să schimbe în ruble 80% din câştigurile lor în valută. Cu toate acestea, acţiunile de protecţie au un preţ. Economia Rusiei s-ar putea micşora cu 3%-5%, presupunând că exporturile de energie sunt lăsate să continue, potrivit economistului rus de la Citigroup Ivan Ceakarov. Întreruperea aprovizionării va avea un impact şi mai mare asupra inflaţiei decât devalorizarea rublei, a spus el. 

  • Vladimir Putin afirmă că ucrainenii şi ruşii sunt “un singur popor”

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat, joi seară, cu ocazia reuniunii Consiliului prezidenţial pentru Securitate Naţională, că ucrainenii şi ruşii sunt “un singur popor”, precizând că operaţiunea militară în Ucraina se derulează “conform planului”.

    “Ruşii şi ucrainenii sunt un singur popor. Operaţiunea militară se desfăşoară strict conform planului şi calendarului”, a declarat Vladimir Putin, potrivit cotidianului Le Figaro şi agenţiei ANSA.

    Liderul de la Kremlin susţine că armata rusă încearcă să creeze culoare umanitare pentru evacuarea civililor, dar că “neonaziştii” folosesc civilii ca scuturi umane. “Militarii noştri oferă coridoare sigure pentru civili, dar neonaziştii ucraineni şi mercenarii străini împiedică evacuările şi tratează civilii ca scuturi umane”, a afirmat Vladimir Putin, acuzând armata ucraineană că a instalat în zone rezidenţiale echipamente militare folosite în confruntări. De asemenea, liderul de la Moscova a avertizat, conform BBC, că vrea “distrugerea mentalităţii antiruse create de Occident”.

    În contextul negocierilor dintre Ucraina şi Rusia, Ministerul rus al Apărării a anunţat joi intenţia de a suspenda operaţiunile militare pentru facilitarea evacuării civililor pe coridoare umanitare. “Suntem pregătiţi pentru crearea de coridoare umanitare, în orice moment”, a comunicat Ministerul Apărării de la Moscova.

    Între timp, în pofida negocierilor, atacurile armatei ruse continuă în Ucraina. Cel puţin 33 de oameni au fost ucişi în urma raidurilor aeriene ruse care au vizat joi orăşelul Cernighiv, situat în nordul Ucrainei, au declarat surse din cadrul serviciilor de securitate locale.

    Anterior, Palatul Elysée a anunţat că preşedintele Franţei, Emanuel Macron, se teme, în contextul conversaţiei pe care a avut-o joi dimineaţă cu omologul său rus, Vladimir Putin, că situaţia se va deteriora în Ucraina şi că armata rusă va încerca să ocupe întreaga ţară. “Pe baza a ceea ce i-a transmis preşedintele Putin, anticiparea preşedintelui Macron este că situaţia se va agrava în Ucraina”, a transmis Preşedinţia Franţei, conform cotidianului Le Monde. Palatul Elysée a confirmat anunţul Kremlinului privind “determinarea preşedintelui Vladimir Putin de a continua ofensiva”, în scopul “preluării controlului asupra întregii ţări”. Vladimir Putin i-a semnalat lui Emmanuel Macron că invazia militară decurge “conform planului”, potrivit Preşedinţiei Franţei.

    Kremlinul a comunicat, conform cotidianului Le Monde, că “preşedintele Putin a exprimat intenţia de a continua fără compromis ofensiva contra naţionaliştilor din Ucraina”.

  • Negocieri: au început discuţiile dintre ruşi şi ucraineni

    Discuţia dintre delegaţia din Rusia şi cea din Ucraina a început joi după amiază, într-un loc neprecizat de lângă frontiera ucraineană, anunţă CNN. 

    Câteva imagini arată delegaţia ucraineană intrând într-o sală de conferinţe în care se află mai mulţi ruşi.

    Cele două echipe îşi strâng mâinile înainte de a se aşeza şi de a începe discuţiile.

    Este cea de a doua rundă a discuţiilor.

    Consilierul prezidenţial Mykhailo Podolyak a anunţat pe Twitter că „au început dicuţiile cu reprezentanţii Rusiei. Punctele cheie de pe agendă sunt: încetarea imediată a focului, armistiţiu şi coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din satele şi oraşele distruse şi atacate cu rachete”.

  • O nouă unitate a Departamentului de Justiţie al SUA va viza oligarhii ruşi şi bunurile acestora

    Departamentul de Justiţie al SUA a anunţat miercuri că înfiinţează o unitate specială pentru a ajuta la aplicarea sancţiunilor împotriva oficialilor guvernamentali şi oligarhilor ruşi, vizând iahturi, avioane, proprietăţi imobiliare şi alte bunuri ale acestora, scrie CNN.

    Noul grup operativ, denumit KleptoCapture, face parte din efortul Statelor Unite, al Uniunii Europene şi al altor aliaţi de a pedepsi Rusia şi Belarus pentru invazia rusă în curs de desfăşurare în Ucraina, folosind restricţii la export şi alte sancţiuni financiare.

    Procurorul general Merrick Garland a declarat că noul grup operativ va include procurori, agenţi federali şi experţi în spălare de bani, aplicarea legislaţiei fiscale şi investigaţii privind securitatea naţională de la FBI, IRS, US Marshals Service şi US Postal Inspection Service.

    “Nu vom lăsa nicio piatră neîntoarsă în eforturile noastre de a investiga, aresta şi urmări în justiţie pe cei ale căror acte criminale permit guvernului rus să continue acest război nedrept. Permiteţi-mi să fiu clar: dacă încălcaţi legile noastre, vă vom trage la răspundere”, a declarat Garland într-un comunicat.

    Preşedintele american Joe Biden, în discursul său de marţi seară despre starea Uniunii, a subliniat acest efort: “Pentru oligarhii ruşi şi liderii corupţi care au tras miliarde de dolari de pe urma acestui regim violent: Gata!”.

    “Ne alăturăm aliaţilor noştri europeni pentru a le găsi şi a le confisca iahturile, apartamentele de lux şi avioanele private”, a adăugat el.

  • Războiul îi sperie şi pe cei mai bogaţi. Unde îşi mută superiahturile miliardarii ruşi, pe măsură ce sancţiunile se înăspresc

    Cel puţin cinci superiahturi deţinute de miliardari ruşi erau ancorate sau navigau miercuri spre Maldive, o naţiune insulară din Oceanul Indian care nu are un tratat de extrădare cu Statele Unite, conform datelor de urmărire a navelor consultate de Reuters.

    Sosirea vaselor în arhipelagul din largul coastei Sri Lankăi are loc după impunerea unor sancţiuni occidentale severe împotriva Rusiei, ca represalii pentru invazia sa din 24 februarie în Ucraina.

    Superyachtul Clio, deţinut de Oleg Deripaska, fondatorul gigantului de aluminiu Rusal, care a fost sancţionat de Statele Unite în 2018, a ancorat miercuri, potrivit bazei de date de transport maritim MarineTraffic.

    The Titan, deţinut de Alexander Abramov, co-fondator al producătorului de oţel Evraz, a sosit pe 28 februarie.

    Alte trei iahturi deţinute de miliardari ruşi au fost văzute miercuri în croazieră în apele Maldivelor, potrivit datelor. Printre acestea se numără Nirvana, de 88 de metri, deţinut de cel mai bogat om din Rusia, Vladimir Potanin. Majoritatea navelor au fost văzute ultima dată ancorate în porturile din Orientul Mijlociu la începutul anului.

    Un purtător de cuvânt al guvernului din Maldive nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

    Statele Unite au declarat că vor lua măsuri stricte pentru a confisca proprietăţile ruşilor sancţionaţi.

    “Săptămâna viitoare, vom lansa un grup operativ transatlantic multilateral pentru a identifica, vâna şi îngheţa bunurile companiilor şi oligarhilor ruşi sancţionaţi – iahturile lor, vilele lor şi orice alte câştiguri ilicite pe care le putem găsi şi îngheţa în conformitate cu legea”, a declarat Casa Albă într-un tweet duminică.

    Washingtonul a impus sancţiuni împotriva lui Deripaska şi a altor ruşi influenţi în 2018, din cauza legăturilor lor cu preşedintele Vladimir Putin, după presupusul amestec al Rusiei în alegerile americane din 2016, pe care Moscova îl neagă.

  • Panica se instalează la Moscova. Ruşii caută disperaţi să cumpere dolari, după ce rubla se devalorizează cu fiecare minut

    Populaţia din Rusia începe să simtă din ce în ce mai mult efectele sancţiunilor impuse în urma invaziei pe care o conduce Putin în Ucraina, în contextul în care se formează cozi de zeci de persoane care încearcă să obţină dolari, pe fondul devalorizării masive a rublei ruseşti, potrivit WSJ.

    Un astfel de caz a fost relatat pentru presa internaţională de Alexander Sokolov, 33 ani, care lucrează ca paznic pentru un magazin de parfumuri şi cosmetice dintr-o clădire comercială de pe buleveardul Tsvetnoy. El a văzut toată ziua de luni mulţimi de oameni care se înghesuie să retragă dolari de la bancomat.

    WSJ a discutat cu una dintre persoanele care aşteptau într-o astfel de coadă de 100 de persoane, în faţa unui ATM al Tinkoff Bank. Albert Ovchinnikov, 25 de ani, lucrează în grafică şi design, iar luni el aştepta deja de o oră la bancomat sperând că poate retrage dolari americani.

    „Văd panică acum. Chiar dacă oamenii stau liniştiţi la coadă lor le este frică pentru banii lor. De aceea toată lumea rtrage bani. (…) Practic, toată lumea îşi scoate banii, pentru a fi pregătiţi de orice”.

    El a spus că vrea să retragă 70% din întreaga sumă în dolari pe care o are în cont.

    Luni dimineaţă, rubla se prăbuşea deja cu 30% faţă de ziua de vineri în urma sancţiunilor impuse de Europa şi SUA.