BusinessMagazin

Tag: ridicare

  • Gustul amar al crizei COVID-19. America este lovită de una dintre cele mai grele probleme pe care a avut-o în ultimii 50 de ani. 3,3 milioane de persoane au depus actele pentru şomaj

    Peste 3 milioane de oameni au depus actele pentru beneficii de şomaj săptămâna trecută în USA, mult peste aşteptări, întrucât pandemia a închis businessuri, oraşe şi state întregi, potrivit FT.

    Potrivit datelor publicate de Departamentul Muncii, acest nivel este cel mai ridicat din ultimii 50 de ani

    Numărul cererilor de şomaj a crescut brusc la 3,28 milioane cereri, de la 282.000 cereri în săptămâna anterioară – ceea ce arată dimensiunea şocurilor economice generate de pandemia de COVID-19, din cauza închiderii businessurilor pe fondul carantinei.

    Aşteptările au variat, astfel încât consensul analiştilor Bloomberg arăta că se va situa la 1,7 milioane de cereri, în timp ce Institutul pentru Politici Economice se aştepta la 3,4 milioane.

     

     

     

     

     

     

  • Adevărul despre „multitasking”. Poate un angajat să facă mai multe lucruri bine în acelaşi timp sau nu?

    „Multitaskingul este, în opinia mea, un mit. Nu poţi cu adevărat să te afli în acelaşi timp în acelaşi loc, oferind de nota 10 livrabilele diferite mereu”, spune tranşant Lavinia Ţânculescu, într-un interviu  Business MAGAZIN. Ea este doctor în psihologie, membru al Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, tutore pentru cursul de diagnoză organizaţională, consultant organizaţional, lector universitar şi psihanalist de formare analitică. Din punctul de vedere al specialistului, posibilitatea de a face mai multe lucruri bine simultan este un mit, lucru demonstrat chiar ştiinţific. „Nu este posibil ca creierul uman să genereze mai multe tipuri de acţiuni în acelaşi timp cu acelaşi grad de eficienţă. Poţi să le faci, dar le faci pe toate prost sau mediocru. Din motivul acesta este esenţial să acorzi timpul şi spaţiul necesare fiecărei acţiuni în parte”, subliniază ea.


    În rândul activităţilor Laviniei Ţânculescu se numără şi lucrul cu  angajaţi din organizaţii mari în procese de coaching şi spune că unul dintre lucrurile pe care le-a observat în lucrul cu manageri, cu şefi de echipă, dar şi cu angajaţi care nu au managementul echipei în responsabilitate este că majoritatea oamenilor nu înţeleg ce înseamnă prioritizarea şi nu ştiu cum să îşi organizeze ziua. „Eu am fost contestată de câteva ori că sunt împotrivă – fiind şi cadru universitar – ca studenţii să mănânce în timpul orei; asta nu pentru că ar fi o chestiune de politeţe sau de bun simţ, ci pentru că organismul lor investeşte atenţie în actul digestiei şi nu atenţie la ore, la informaţia schimbată”, subliniază specialistul.
    Prin urmare, nici mâncatul în faţa laptopului, pe care mulţi dintre angajaţii companiilor constrânşi de un volum de muncă din ce în ce mai mare îl adoptă, nu este prielnic angajatului, dar nici organizaţiei în care acesta lucrează. „Dacă vrei să le faci pe amândouă greşit sau într-un mod nepotrivit, poţi să le faci.” Totuşi, Lavinia Ţânculescu, care se autodeclară susţinătoarea  timpului şi spaţiului alocate exclusiv unei sarcini, subliniază: „Garantez că dacă cineva dedică în mod special timp unei sarcini şi nu se mai gândeşte în altă parte, aceeaşi sarcină iese şi mai repede, şi mai bine decât dacă ai fi făcut două-trei-patru-cinci-şase lucruri în acelaşi timp”.
    Specialistul mai aminteşte că în mod istoric, din vremuri preistorice, femeile au fost mai predispuse la a face multitasking: trebuia să aibă în acelaşi timp grijă de copii, de curăţenia în casă, de mâncare, iar bărbaţii aveau un singur scop: să vâneze, să aducă hrana acasă.  „Ei sunt mai degrabă unitasking şi istoric vorbind.” Chiar dacă s-au mai schimbat lucrurile şi tehnologia ajută, subliniază ea, „creierul uman nu s-a schimbat prea mult de la omul cavernelor până la omul acesta contemporan, se diferenţiază cu până la 1% din perspectivă genetică”.
    Şi totuşi, ce să facem ca să ne concentrăm 100% pe ceea ce facem?
    „În primul rând trebuie să ai o conştiinţă a prezentului, a acestui a fi acolo, concept despre care se vorbeşte acum sub denumirea de mindfulness: a fi aici cu minimum de efort.” Iar când colegii de open space ne întrerup din sarcinile pe care ne concentrăm în acele momente, un refuz politicos este ideal într-o astfel de situaţie: „Îi poţi spune unui coleg: Nu pot, vin în 5 minute – fiecare înţelege că un alt coleg poate fi ocupat; pe de altă parte, evident că şi abuzul de o astfel de scuză nu este cel mai potrivit lucru”. Ea le sugerează angajaţilor să îşi planifice ziua de lucru într-un mod realist. „Ce spun întotdeauna, mai ales angajaţilor cu care derulez programe de coaching, este să îşi planifice maximum 5 ore şi jumătate de muncă – 6 ore în agenda zilnică, nu 8 ore.” Ea citează un studiu realizat la nivel mondial din care ar reieşi că angajaţii lucrează efectiv, în medie, 2 ore şi 15 minute: „Nu este bine pentru angajator, dar acesta este şi un rezultat al faptului că angajaţii sunt obosiţi, nu se pot concentra – când spun efectiv, nu mă refer la momentele de reîntoarcere la sarcina respectivă, ci la munca efectivă – dincolo de faptul că s-ar putea ca în anumite geografii să se lucreze mai puţin”. 
    Sfatul principal legat de organizarea timpului este o programare realistă a agendei zilnice: „Dacă vrei să fii eficient cu adevărat, fă-ţi programul astfel încât să nu ai mai mult de două sarcini majore pe zi, două proiecte importante la care lucrezi – să nu îţi faci planificarea de la oră la oră, să îţi laşi anumite intervale de timp libere pentru că nu se ştie niciodată ce poate interveni – inclusiv faptul că s-ar putea să ai un blocaj, să nu poţi să te concentrezi”. Astfel, specialistul sugerează o organizare a întâlnirilor cu cel puţin 15-20 minute pauză între ele, astfel încât să poţi măcar să respiri. „Câteodată şi ieşirea din cadru, schimbarea perspectivei ajută; atenţia unui adult se defocalizează după 40 de minute, ceea ce înseamnă că ar trebui să te ridici, să faci câţiva paşi, să te întorci ca să fii eficientă pentru următoarea sarcină.”
    De cele mai multe ori, subliniază Ţânculescu, pauza de cafea, pauza de ţigară, pauza în general este de dorit: „Când spun pauză, mă refer la uz, nu la abuz, pentru că sunt mulţi angajatori care se plâng de faptul că există angajaţi care mai mult stau pe afară decât sunt la birou”.
    Tânculescu oferă şi exemplul unei cunoştinţe care lucra într-o mare companie de consultanţă şi audit, în care în sezonul ocupat angajaţii lucrau foarte mult şi erau deseori obosiţi, dar care nu renunţau niciodată la pauza de prânz: „În mod absolut ritualic aş putea spune şi demn de urmat, se ridica la ora 12 de la birou şi se întorcea la ora 13. Îşi ţinea întotdeauna pauza de masă. Era una dintre cele mai eficiente angajate, nu avea timpi morţi, dar avea această decenţă în raportarea la sarcini. Este esenţial să te raportezi în mod productiv la sarcini, dar eşti absolut inconştient să te raportezi în mod abuziv la sarcini”.
    Oamenii care au un grad ridicat de conştiinţă de sine şi care iau pauze sau pleacă de la birou atunci când nu se simt bine sunt oamenii bine conectaţi cu propriul corp şi poate şi cei mai eficienţi. Pe de altă parte, există însă şi acele persoane care şi abuzează de aceste opţiuni, precum şi de anumite beneficii pe care un angajator le pune la dispoziţie. „Există într-adevăr şi angajaţi toxici care fac abuz de o serie de beneficii puse în sprijinul lor – multe companii le pun la dispoziţia angajaţilor tot felul de jocuri – sau spaţii de recreere – pentru recreere de câteva minute, nu de ore în şir.” Acestea însă pot genera efectul opus, o recreere de câteva ore într-un spaţiu de relaxare dintr-un birou modern va îngreuna munca angajatului: „Dacă te recreezi în felul acesta timp de o oră, două, trei, nu vei mai reuşi să intrii sau vei reintra foarte greu în starea de om al muncii”.
    Din acest motiv, ea spune că are o abordare considerată poate neconvenţională de unii specialişti din domeniul resurselor umane referitoare la toate mijloacele de relaxare noi puse la dispoziţia angajaţilor de către angajatori: „Întrebam: ce caută hamacele la voi în birou? Hamacul te conduce înspre o stare de plăcere totală a copilului mic care este ţinut în braţe. Cui i-ar mai fi uşor să se ridice de acolo? Nu ţi-e uşor, te ridici, eşti mai degrabă obosit fiindcă îţi ieşi din ritm. Aceasta consumă energie foarte mare”.
    Consideră că este puţin probabil ca un astfel de angajat să fie în continuare productiv, conştient: „Noi vrem angajaţi conştienţi, care îşi gestionează propria muncă. Putem să folosim metafora balerinei halterofile: ori e balerină, ori e o persoană care ridică haltere”.
    Pe de altă parte, angajatorii consideră că ar avea angajaţi mai relaxaţi dacă le-ar delimita mai bine atribuţiile: „Un angajat ar fi mai liniştit, mai calm, dacă ar avea sarcini clare de muncă – momente de feedback mai dese, interacţiuni constructive şi punctuale, nu şedinţe interminabile, de 3-4 ore, de câte 15 participanţi, unde nimeni nu mai ştie cine participă şi toată lumea are în faţă un laptop şi fenomenul acesta al inerţiei se întâmplă de faţă cu toţi participanţii”. Chiar dacă  noi avem sentimentul că suntem productivi fiindcă stăm în şedinţe de dimineaţa până seara, de fapt nu este aşa. „A abuza de un anumit tip de interacţiune, cum ar fi şedinţa, te face să fii neproductiv”.
    De asemenea, consideră că pentru a avea angajaţi mai liniştiţi angajatorii trebuie să le ofere posibilitatea să îşi modeleze sarcinile postului de muncă, să nu aibă acelaşi tip de sarcină – acesta fiind de altfel unul dintre motivele prin care se poate ajunge la burnout. „Burnoutul are trei dimensiuni: epuizare psihică, cinism, ineficienţă profesională, nu mai este vorba doar despre un anumit nivel de stres – toate acestea conduc la manageri care nu îşi mai pregătesc angajaţii, colegi care sunt răi unii cu alţii. Pentru că în situaţia asta suntem – şi mulţi dintre ei nici nu realizează că trebuie să spună stop sau să ceară un ajutor .”
    Ce să facă angajaţii pentru o viaţă mai bună la birou? Lavinia Ţânculescu răspunde cât se poate de direct: „Să se adapteze sau să plece. A te adapta înseamnă foarte mult înseamnă să fii capabil să îţi creezi sau să aderi la o serie de mecanisme de gestiune a factorilor stresori din jur”, concluzionează ea.

    Lavinia Ţânculescu este doctor în psihologie, membru al Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, tutore pentru cursul de diagnoză organizaţională, consultant organizaţional, lector universitar şi psihanalist de formare analitică.

  • O piaţă care creşte şi tot creşte

    „Comparativ cu ţările din Asia, precum India şi Filipine, cu care concurăm pe activităţile primare din outsourcing – relaţii cu clienţii şi suport tehnic de bază (n. red.) – şi unde sistemul educaţional este bun ca şi la noi, românii se diferenţiază fiindcă sunt mult mai proactivi – vin cu idei noi şi ştiu ce pot face în plus, pe lângă procedura standard dintr-o anumită situaţie, astfel încât să rezolve problema clientului sau să îmbunătăţească relaţia cu acesta”, a explicat pentru Business MAGAZIN Vladimir Sterescu, country manager al Computer Generated Solutions (CGS) România.

    Subsidiara locală a companiei americane CGS – unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing de pe piaţa autohtonă – a fost înfiinţată în urmă cu 17 ani, portofoliul de servicii de externalizare oferit devenind de atunci tot mai complex.
    „În 2003, când am început aici în România, ofeream doar servicii de tip customer service (relaţii cu clienţii – n.red.), help desk, suport tehnic de nivel 1, colectare de creanţe şi telesales. Apoi am adăugat suport tehnic de nivel 2 şi activităţi financiare – emiţi facturi, le trimiţi, primeşti banii, ai acces în contul clientului ş.a.m.d., după care au urmat şi serviciile de suport tehnic de nivel 3 şi tot aşa”, a precizat el.

    Ca atare, din cei 4.000 de oameni care lucrează în prezent pentru CGS în România, aproape jumătate se ocupă de activităţile primare în outsourcing, iar restul sunt specializaţi în activităţile mai complexe. Spre exemplu, angajaţii CGS România care lucrează în departamentul de servicii financiare sunt absolvenţi de ASE şi/sau au experienţă în domeniul bancar. Echipa s-a format acum cinci ani, în prezent ajungând la 600 de persoane.

    „Clienţii vor la pachet serviciile primare de externalizare şi cele complexe. În ceea ce priveşte productivitatea angajaţilor, aceasta este mult mai mare la noi în România faţă de ţările din Asia spre exemplu. Românii pot rezolva mai multe taskuri pe oră decât cei din Asia. Astfel, calculul de cost per minut/acţiune devine similar sau chiar mai mic”, a menţionat Vladimir Sterescu. În plus, cel puţin pe serviciile de voce, americanii nu mai vor să audă accentul asiatic, preferându-l pe cel din Europa.

    Evoluţia pieţei de outsourcing – de la scădere de costuri la eficientizarea businessului
    În perioada 1980-1990, când fenomenul de outsourcing lua amploare la nivel global, acesta reprezenta în primul rând un model prin care companiile mari urmăreau să îşi scadă costurile, însă acum externalizarea proceselor de business este un mod de a eficientiza businessul, oferind acces la forţă de muncă specializată şi flexibilă.

    În prezent, pe piaţa locală de business process outsourcing (BPO) activează aproximativ 25.000 de angajaţi, număr aflat în continuă creştere de la an la an. CGS România estimează că doar au fost realizate circa 2.000 – 2.500 de recrutări pe segmentul BPO. În consecinţă, şi salariile din industrie au crescut, câştigul mediu net pentru un angajat din sectorul de outsourcing situându-se la aproximativ 2.800 de lei, la care se adaugă şi o serie de beneficii precum bonuri de masă sau asigurări de sănătate ş.a.m.d. În ceea ce priveşte retenţia personalului din industrie – o provocare în ultimii ani – şeful CGS România a precizat că anul trecut a adus şi o scădere a fluctuaţiei cu mult sub media altor ţări cu tradiţie în outsourcing. Astfel, în acest moment, în România rata de rotaţie a personalului este de circa 35% pe an, în timp ce în ţări precum SUA, Filipine sau India ajunge la procente cuprinse între 80% şi chiar 110%.

    „Dacă în urmă cu 15 ani România nu exista pe harta internaţională a outsourcingului, iar acum cinci ani se regăsea încă pe lista celor mai ieftine ţări în ceea ce priveşte externalizarea proceselor de business, astăzi lucrurile arată diferit. Piaţa locală este preferată de către companiile multinaţionale, mai ales datorită nivelului crescut de educaţie a angajaţilor din industrie şi posibilităţii acestora de a susţine proiecte complexe”, a subliniat el.

    Cel mai mare jucător de pe piaţa de outsourcing din regiunea Europei de Est este Polonia, care a reuşit să ajungă la acest nivel datorită proximităţii faţă de ţările din vest. „Polonia era pe harta outsourcingului deja în 2003, iar România nu era. În Polonia sunt mai multe oraşe mari, circa 7-8, care au o populaţie crescută şi unde s-au dezvoltat ca atare şi multe centre de outsourcing. În ceea ce priveşte costurile, acestea sunt duble faţă de cele din România, iar acolo este de asemenea foarte greu să mai crească industria de outsourcing, fiindcă şi cea software s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, concurând piaţa BPO”, a spus Vladimir Sterescu.

    Centre importante de outsourcing în regiune mai sunt în Cehia, la Praga, unde însă profilul industriei de outsourcing este de a angaja vorbitori nativi ai limbilor străine pe care le au în portofoliu. Astfel, ei nu angajează doar cehi, ci şi foarte mulţi tineri din vestul Europei care vin la studii acolo şi lucrează în timpul facultăţii sau se relochează cu totul după absolvire.

    „Mai este Slovacia, unde s-au făcut câteva centre mari ale giganţilor din IT la Bratislava, însă oraşul este mic şi nu mai este loc de creştere de mai mulţi ani. Iar Bulgaria este de asemenea saturată din punctul de vedere al capacităţii de a angaja oameni noi”, a punctat el, adăugând că în România mai este însă loc mult de creştere pe piaţa serviciilor de BPO, în condiţiile în care însuşi Bucureştiul, precum şi alte oraşe din ţară – Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Sibiu – mai pot oferi încă volume. „Bucureştiul a fost din nou campion anul trecut, la fel ca şi în 2018. Şi va continua să fie şi în următorii ani”, a spus Sterescu.

    CGS Constanţa, cel mai nou
    pariu al americanilor pe piaţa
    din România
    Odată cu diversificarea portofoliului de servicii oferite, CGS România şi-a mărit şi echipa, deschizând centre şi în afara Bucureştiului. Astfel, compania americană are în prezent şapte centre în România – Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu-Jiu, Miercurea Ciuc, Galaţi şi Constanţa.
    Centrul din Constanţa este de altfel cel mai nou pariu al CGS în România, compania americană ocolind până acum oraşul de la mare, din cauza sezonalităţii pe piaţa forţei de muncă. „Industria de outsourcing a ocolit până acum Constanţa pentru că ne-a fost frică că vara angajaţii vor pleca să lucreze în turism. Acum însă nu se mai angajează doar constănţeni în turism, iar salariile din outsourcing au crescut – faţă de acum trei ani s-au dublat, faţă de acum cinci ani sunt de trei ori mai mari, iar comparativ cu acum zece ani sunt de 5-6 ori mai mari”, a explicat el.
    Centrul CGS din Constanţa este axat pe livrarea de servicii de externalizare în limba engleză, persoanele angajate până acum fiind ingineri. Acum, în centrul CGS din Constanţa lucrează aproximativ 50 de persoane, iar până la finalul acestui an echipa se va mări la 100 de oameni. În prezent, pentru un vorbitor de limba engleză din domeniul de outsourcing salariul net se situează la aceeaşi valoare ca media din industrie, de 2.800 lei pe lună, la care se adaugă spre exemplu sporul de noapte sau comisioane de vânzări.
    „În cadrul CGS, toţi angajaţii au o parte variabilă a salariului – un procent care începe de la 5% şi ajunge până la 20-30%”, a punctat Sterescu. El a adăugat că este foarte greu să angajezi pe acelaşi tipar în acelaşi oraş pe termen lung, mai ales persoane care sunt dispuse să lucreze noaptea, pe fusul orar american. „Când mizezi pe creştere în acelaşi oraş, pui presiune pe piaţa muncii, mai ales în alte oraşe din ţară care au circa 250.000 de locuitori, faţă de 3-4 milioane de locuitori în Capitală. Misiunea noastră a fost să ne extindem uşor-uşor în ţară, în jurul Bucureştiului.” În industria de outsourcing, cele mai multe proiecte vin din zonele telecom, IT şi software, dar şi din retail, asigurări şi domeniul bancar, la fel fiind şi în cazul CGS. „Anul trecut cele mai multe contracte au venit din industria telecom”, a precizat şeful CGS România.
    Majoritatea clienţilor CGS România sunt din SUA, peste 55% din cei 4.000 de angajaţi ai companiei americane pe plan local fiind vorbitori de limba engleză. „Procentul se va mări către 60-65%. În rest, sunt vorbitori de limba germană, franceză, italiană şi spaniolă, însă volumele europene sunt mai mici decâte cele din SUA”, a menţionat el.

    Afaceri în continuă creştere
    Anul trecut, afacerile locale ale americanilor de la CGS s-au situat la la aproximativ 276 mil. lei, în creştere cu 12% comparativ cu 2018, avansul fiind generat de extinderea activităţii pe segmentele financiar, suport tehnic, dar şi pe zona de telesales şi channel enablement, ca urmare a atragerii în portofoliu a unor proiecte de complexitate ridicată. Pentru 2020, CGS România şi-a bugetat o creştere de peste 10%, atât a businessului, cât şi a numărului de angajaţi. Astfel, subsidiara locală a CGS va ajunge la finalul acestui an la afaceri de peste 300 milioane lei şi la o echipă de circa 4.400 de persoane.
    „Am semnat foarte multe contracte în 2019, majoritar fiind tot businessul venit din SUA. Un contract din SUA generează circa 200-300 de joburi. Vom continua să angajăm preponderent vorbitori de limba engleză şi în principal în Bucureşti. Cu contractele pe care le avem semnate până acum, ar trebui să creştem per total cu 400-500 de persoane net anul acesta. Dacă vom mai încheia noi contracte, vom face mai multe recrutări”, a afirmat Vladimir Sterescu.
    În prezent, businessul CGS România generat de companii locale este minoritar, însă în creştere, 500 de angajaţi fiind dedicaţi clienţilor autohtoni, care activează în principal în domeniile telecom, IT, comerţ online şi bancar. „Ne dorim să ne extindem în continuare local, vrem să atragem companiile de utilităţi, pentru că ele au volume mari, şi reţele de clinici medicale private. Încercăm să educăm statul, nu neapărat zona de utilităţi. Sunt o grămadă de spitale în România, spre exemplu”, a menţionat şeful CGS România.
    Clienţii locali ai companiei americane cer în principal serviciile de bază pentru outsourcing. „Companiile din România sunt la stadiul în care activităţile mai complexe sunt încă păstrate intern. Îţi trebuie un anumit nivel de maturitate pentru a putea externaliza şi activităţile mai complexe. Pentru multinaţionalele care activează şi pe plan local, lucurile sunt mai simple, fiindcă bugetele lor sunt construite pentru a externaliza”, a explicat el.
    Per total, întreaga piaţă de BPO din România va creşte anul acesta, atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul proiectelor realizate la nivel local. Astfel, pentru anul 2020, reprezentanţii companiei estimează un avans de aproape 10% al valorii pieţei de profil. În plus, ei anticipează că, treptat, companiile mijlocii vor accesa tot mai mult servicii de outsourcing, înţelegând valoarea adăugată pe care o poate aduce externalizarea.

  • VIDEO. Contrabanda cu ţigări în 2020: Un român a fost prins când aducea ţigări cu drona din Ucraina. Captura se ridică la peste 150.000 lei

    Un român care făcea contrabandă cu ţigări la graniţa cu Ucraina cu ajutorul unor drone a fost prins, duminică, de Poliţia de Frontieră.

    Astfel, poliţiştii de frontieră din Sighetu Marmaţiei au descoperit şi confiscat peste 13.000 de pachete cu ţigări care au fost transportate cu ajutorul a două drone.

    „Duminică, 09 februarie a.c., în jurul orei 02.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Halmeu – I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, aflaţi în misiune de supraveghere a frontierei de stat, au observat pe direcţia localităţii Dabolţ, judeţul Satu Mare, două aparate de zbor de mici dimensiuni, posibil drone, care au traversat frontiera din Ucraina în România”, transmite Poliţia de frontieră.

    În urma verificărilor autorităţile au descoperit că cel care intermedia contrabanda este un cetăţean român, în vârstă de 44 de ani, cu domiciliul în judeţul Satu Mare. Captura totală a autorităţilor se ridică la 155.300 lei.

    „Pe timpul cercetărilor, bărbatul a declarat că mai deţine o cantitate de ţigări la domiciliu, fapt pentru care, cu acordul acestuia, poliţiştii de frontieră au intrat în curtea imobilului şi au descoperit o autoutilitară marca Citroen încărcată cu colete cu ţigări”, susţin poliţiştii.

     

  • Entreprise Investors a investit anul trecut peste 28 milioane euro în companii noi şi investiţii existente în Europa Centrală şi de Est, iar exiturile au totalizat 171 milioane euro

    Fondul de investiţii Entreprise Investors a investit anul trecut peste 28 milioane euro în companii noi şi investiţii existente în Europa Centrală şi de Est, în timp ce fondurile obţinute din exituri parţiale sau totale s-au ridicat la 171 milioane euro.

    Printre finanţările acordate de fond se află cea în Vehis, platformă de finanţare şi vânzări pentru piaţa auto, în care angajamentul total al Polish Enterprise Fund VIII se ridică la 24,2 milioane euro. De asemenea, fondul a investit în Nu-Med Grupa, o reţea de clinici de radioterapie, crescând investiţia totală în companie la 47 milioane euro.

    În ceea ce priveşte exiturile realizate de fond, cea mai mare tranzacţie a fost vânzarea intive, o companie de dezvoltare de produse digitale, pentru care un investitor activ în Europa Centrală şi de Est a plătit 100 milioane euro.

    Încasările brute totale, inclusiv dividendele, rezultate din exiturile semnate sau finalizate anul trecut de fondurile administrate de Entreprise Investors au totalizat 171 milioane euro.

    Enterprise Investors a strâns în ultimii 30 de ani nouă fonduri cu un capital total de peste 2,5 miliarde euro, care au investit aproape 2 miliarde euro, în 144 de companii din regiune.

    Dintre acestea,  1,3 miliarde euro reprezintă investiţiile în 120 companii din Polonia.

    Fondurile EI deţin în prezent acţiuni în 13 companii. Fondul este prezent şi pe piaţa din România, unde deţine grupul Noriel, cu activităţi în retailul, producţia şi distribuţia de jucării. 

     

  • JLL: Cererea de spaţii de birouri în Capitală a crescut cu 16% în 2019, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani

    Companiile au închiriat anul trecut în Bucureşti aproape 390.000 metri pătraţi de spaţii de birouri, cererea totală consemnând un avans de 16% faţă de anul anterior şi cel mai cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani, potrivit datelor transmise de compania de consultanţă imobiliară JLL.

    JLL menţionează de asemenea, că cererea netă – contracte noi şi extinderi ale spaţiilor existente, a înregistrat o creştere de peste două ori, faţă de 2018, la 212.000 metri pătraţi şi a reprezentat peste jumătate din totalul volumului închiriat.

    Cele mai mari suprafeţe de birouri din Bucureşti au fost închiriate în CBD (17,4% din cererea totală), în Centru (15,1%), Centru – Vest (14,9%), Nord Expoziţiei (14,6%) şi Floreasca – Barbu Văcărescu (11,4%).

    ”Devine din ce în ce mai evidentă nevoia pieţei de a se extinde şi în alte zone din Bucureşti mai puţin aglomerate din punct de vedere al traficului. După cum vedem, companiile continuă să prefere zona ultracentrală şi centrală din Bucureşti, care oferă cele mai bune conexiuni de transport în comun şi vizibilitate foarte bună, însă cele pentru care costurile din centru sunt prea mari, explorează zone noi, mai puţin aglomerate, precum Expoziţiei sau Centru-Sud, intrate în atenţia dezvoltatorilor de doar câţiva ani”, explică Marius Şcuta, head of Office  Department JLL România.

    Rata de neocupare în clădirile moderne de birouri din Bucureşti la sfârşitul anului 2019 a ajuns la circa 8%, în scădere uşoară faţă de trimestrul anterior (8,64%), pe fondul creşterii cererii din trimestrul 4 (107.000 metri pătraţi, din care peste 80% cerere netă), şi a livrării unei singure clădiri noi.

    Pe sub-pieţe, în continuare cea mai mare rată de neocupare în 2019 a fost în Pipera – Nord, respectiv aproape 40%, fiind urmată de Est, cu 16% şi Băneasa – Otopeni, cu puţin peste 14%.

    La polul opus, cea mai mică rată de neocupare în 2019 a fost înregistrată în Centru (1,1%), Vest (2,1%) şi Floreasca – Barbu Văcărescu (2,5%).

    În 2019 au fost finalizate în Bucureşti 10 proiecte de birouri însumând aproape 275.000 metri pătraţi, aproape dublu faţă de 2018 (141.000 metri pătraţi).  Cele mai multe livrări au avut loc în Centru-Vest (aproape 100.000 metri pătraţi, respectiv 35% din suprafaţa totală livrată), urmată de Floreasca – Barbu Văcărescu peste 53.000 metri pătraţi, respectiv circa 19% din livrări) şi Vest (47.000 metri pătraţi, 17% din livrări).

    La nivel naţional au fost închiriaţi aproape 470.000 metri pătraţi de spaţii de birouri, din care cererea netă, respectiv contracte noi şi extinderi ale suprafeţelor deja existente, a reprezentat cea mai mare pondere. Cererea totală a crescut în 2019 cu 18% comparativ cu 2018 când a fost consemnat un nivel de 400.000 metri pătraţi.

    Valoarea medie a tranzacţiilor cu spaţii de birouri la nivel naţional a fost de 1.560 metri pătraţi.

    Cererea netă în 2019 a fost de 280.000 metri pătraţi, înregistrând o creştere de aproape 3 ori faţă de 2018.

    La nivel naţional, Bucureştiul a atras aproape 83% din cererea totală de spaţiii de birouri, fiind urmat de Cluj-Napoca (6,5%), Timişoara (4,4%) şi Iaşi (3,2%).

    Pe domenii de activitate, de departe cea mai mare pondere a cererii pentru spaţii de birouri la nivel naţional a venit dinspre sectorul de IT&C, acoperind aproape 40% din spaţiul închiriat în 2019. Pe al doilea loc a fost sectorul de computers&high tech, cu 15,6%, urmat de banking insurance&financing, cu 8,4% şi retail&consumer goods, cu 7,4%.

    În comparaţie, în 2018 cele mai mari ponderi în cererea totală de spaţii de birouri le-au avut sectorul de IT&C, cu peste 35%, sectorul de servicii profesionale, cu aproximativ 10%, banking, insurance&financing, cu peste 7% şi computers&high tech, cu aproape 6%.

  • Cât de periculoasă este SINGURĂTEA. Boala de care suferă milioane de oameni şi care a fost declarată boala secolului

    Singurătatea e la fel de toxică ca şi consumul a 15 ţigarete pe zi, scriu cei de la Forumul Economic Mondial. Singurătatea a devenit o epidemie globală.

    Procentajul celor care locuiesc singuri este mai ridicat ca niciodată – jumătate din locuitorii Parisului şi două treimi din locuitorii din Stockholm trăiesc singuri. În Marea Britanie, jumătate din cei de peste 75 de ani trăiesc singuri; mulţi dintre ei nu au vorbit cu o rudă sau cu un prieten de luni de zile.

    În Statele Unite, numărul mediu de prieteni apropiaţi ai unei persoane a scăzut de la 3 la 2 din 1985 până în 2004; numărul celor fără prieteni apropiaţi s-a triplat.

    Un factor ar putea fi urbanizarea, care slăbeşte legăturile cu familia. Nu e clar cât de mult contribuie tehnologia la singurătate, dar oamenii petrec, în prezent, 24 de ore pe săptămână online.

    Singurătatea are şi un cost ridicat: în Marea Britanie, o persoană singură trebuie să plătească în jur de 6.000 de lire în plus pe an. La nivel global, costul singurătăţii s-a ridicat, în 2010, la 2,5 trilioane de dolari.

    Cititi continuarea aici 

  • România se îndatorează din ce în ce mai mult: Datoria externă totală a crescut în primele 11 luni din 2019 cu nu mai puţin de 7,2 mld. dolari, la 107,1 mld. dolari

    Datoria externă totală a crescut în primele unsprezece luni din 2019 cu 7,26 miliarde euro, ajungând la 107,1 miliarde euro, din care datoria publică directă se ridică la 39,1 miliarde euro, în creştere cu 13,6% faţă de nivelul înregistrat la finalul lui 2018, arată datele publicate luni de BNR.

    În acelaşi timp, datoria negarantată public, deţinută practic de  bănci şi companii, s-a majorat cu doar 8 milioane euro, la 32 miliarde euro, din care 785 milioane euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Datoria publică directă are o pondere de 36,5% în datoria externă totală, în timp ce datoria negarantată public deţine o pondere de 30,1%.

    “Creşterea datoriei publice directe în primele unsprezece luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 5000 milioane euro şi din influenţa variaţiei preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică în valoare de circa 2 214 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul datorie publice directe în valoare de 2 986 milioane euro”, transmit reprezentanţii BNR.

    În afară de datoria publică şi cea negarantată public, 1,22 miliarde de euro reprezintă datoria BNR (prin alocările de DTS de la FMI).

    În structură, datoria externă pe termen lung s-a ridicat la  72,9 miliarde euro la 30 noiembrie 2019 (68% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2018, în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 34,13 miliarde euro (31,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,2% faţă de 31 decembrie 2018.  

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% în perioada ianuarie – noiembrie 2019, comparativ cu 22,6% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2019 a fost de 4,7 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2019 a fost de 74%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

     

  • Cele mai inovatoare companii din România, 2019: Care este povestea lockerelor easybox de la eMAG

    Descrierea inovaţiei:
    Această modalitate de livrare a fost dezvoltată împreună cu compania de curierat Sameday şi a pornit de la o nevoie a clienţilor: livrare rapidă, optimizarea timpului (sau predictibilitate) şi un proces rapid de ridicare. Astfel, clienţii au libertatea de a ridica produsele oricând, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Lockerele easybox au fost amplasate în zonele cu trafic, în apropierea sediilor de birouri, în cartiere rezidenţiale sau în interiorul benzinăriilor. Stocul din lockerele easybox este actualizat zilnic, iar atunci când ajung comenzile în punctul de pickup, clienţii sunt anunţaţi printr-un SMS. Apoi, se pot prezenta oricând au timp pentru a ridica produsele comandate. Pentru ridicarea comenzii, clienţii trebuie să scaneze codul QR şi ă aştepte deschiderea sertarului corespunzător.

    Cu 300 de lockere dispuse în oraşe din întreaga ţară precum Bucureşti şi judeţul Ilfov, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa sau Iaşi, reţeaua este în plină expansiune. Obiectivul companiei este de a instala 1.000 de puncte de pickup până la finalul anului 2020.
    Cele mai încăpătoare lockere se află în Bucureşti: easybox Swan Office Park cu 200 de sertare, easybox Showroom Crângaşi cu 140 de sertare şi easybox Plazza Mall, tot cu 140 de sertare. Printre cele mai populare easyboxuri din Bucureşti se numără: easybox OMV Berceni, easybox showroom eMAG Crângaşi, dar şi easybox OMV Bellu.

    Elementul de noutate:
    Punctele de ridicare a comenzilor easybox sunt amplasate în exteriorul clădirilor sau la benzinării, sunt deschise non-stop, iar clienţii pot ridica produsele comandate oricând au timp, fără să interacţioneze cu un operator. eMAG este primul retailer din România care oferă acest tip de serviciu.

    Efectele inovaţiei:
    La un an după implemen-tare, 25% dintre coletele din Bucureşti au fost livrate în aceste puncte, iar 85% dintre colete sunt ridicate în primele 24 de ore. Această inovaţie îi ajută pe clienţii eMAG să economisească timp şi să îşi planifice mai bine fluxul de preluare a comenzilor online. Lockerele easybox contribuie şi la optimizarea costurilor de transport ale firmelor de curierat. De asemenea, această soluţie are şi o componentă ecologică: studiile arată că această soluţie contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 20,5% comparativ cu metoda tradiţională de livrare, deoarece curierii predau într-un singur punct cel puţin 50 de colete.

  • Eurobarometru: Încrederea în euro a atins cel mai ridicat nivel din istorie în cele 19 state care folosesc moneda unică

    Încrederea în euro a ajuns la cote istorice, potrivit ultimului Eurobarometru, care arată că mai mult de 3 din 4 cetăţenii din zona euro consideră că moneda unică este benefică pentru Uniune, acesta fiind cel mai puternic sprijin înregistrat de la începerea sondajelor, în 2002.

    Astfel, 76% din respondenţi consideră că moneda unică este benefică, procent în creştere cu 2 puncte faţă de nivelurile record înregistrate deja anul trecut.

    De asemenea, o majoritate de 65 % din cetăţenii din zona euro consideră că moneda euro este benefică pentru propria lor ţară: aceasta este, de asemenea, cea mai mare cifră înregistrată până acum.

    Moneda comună este susţinută de majoritatea cetăţenilor din toate cele 19 state membre ale zonei euro.

    „După aproape 28 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, rămân convins că aceasta a fost semnătura mea cea mai importantă. Moneda euro, introdusă acum 20 de ani, a devenit un simbol al unităţii, al suveranităţii şi al stabilităţii. Am depus eforturi susţinute în ultimii cinci ani pentru ca Europa să depăşească criza, pentru a garanta faptul că locurile de muncă, creşterea şi investiţiile aduc beneficii tuturor europenilor şi pentru a consolida şi mai mult uniunea economică şi monetară europeană”, a spus Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

    La rândul lui, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarant că integritatea monedei unice nu mai este de mult în pericol. ”Moneda euro este una dintre cele mai mari reuşite europene şi a adus beneficii concrete atât gospodăriilor europene, cât şi întreprinderilor şi guvernelor”.

    În prezent, 340 de milioane de europeni din 19 state membre folosesc moneda euro, iar aproximativ 60 de ţări din întreaga lume îşi leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro.