„Aţi mai văzut răzbunările noastre.. Veţi vedea că răspunsul nostru va fi distrugător şi devastator şi veţi regreta ceea ce aţi făcut”, a declarat Hossein Salami pentru presa de stat iraniană.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Aţi mai văzut răzbunările noastre.. Veţi vedea că răspunsul nostru va fi distrugător şi devastator şi veţi regreta ceea ce aţi făcut”, a declarat Hossein Salami pentru presa de stat iraniană.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
William Colgate s-a născut pe 25 ianuarie 1783, în Hollingbourne, Kent, Anglia, în familia lui Robert şi Sarah Colgate. Când avea şase ani, familia s-a mutat într-o fermă din apropierea oraşului Shoreham. Ulterior, Robert Colgate, mânat de idealurile republicane pe care le avea ca simpatizant al războiului de independenţă american şi al Revoluţiei Franceze, a decis, în martie 1798, să lase în urmă ferma din Shoreham Kent şi să emigreze în SUA. Familia s-a stabilit în Baltimore, Maryland. La scurt timp, au întemeiat o nouă fermă, în Harford County, Maryland. Robert Colgate a format un parteneriat cu Ralph Maher şi, ajutaţi de tânărul William, au început să producă săpunuri şi lumânări. |nsă în doar doi ani afacerea a fost închisă.
În 1804, familia sa s-a stabilit în Delaware County, New York, iar William a reuşit să se angajeze ca ucenic într-o fabrică de săpun, experienţă care l-a ajutat ulterior să îşi pornească propria afacere. Astfel, în 1806, Colgate a pus bazele firmei William Colgate & Company, deschizând primul magazin, pe Dutch Street, în Manhattan. |n cadrul magazinului, a vândut iniţial săpun, lumânări şi amidon. În 1820, el a pornit şi o fabrică de amidon în oraşul Jersey şi, curând, a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din statul New York.

Colgate s-a căsătorit cu Mary Gilbert, cu care a avut trei copii: Robert, James şi Samuel. Pe lângă faptul că era un investitor foarte apreciat în comunitate, el era şi foarte credincios. Ca membru de cinste al unei congregaţii religioase, antreprenorul obişnuia să doneze lunar bisericii şi lucrării misionare între 10 şi 50% din câştigurile companiei. Spre sfârşitul vieţii, a povestit că făcea acest lucru deoarece, în momentul în care emigrase spre New York, pe drum, i-a povestit căpitanului vasului cu care călătorea că intenţionează să deschidă o fabrică de săpun în SUA, iar acesta l-a sfătuit să îşi împartă o întotdeauna o parte din câştiguri cu cei săraci, dacă businessul său va avea succes. Atunci a luat decizia de a dona întotdeauna un procent din câştigurile sale.
În 1833, investitorul a suferit un atac de cord sever şi a continuat activitatea în afaceri abia după perioada de convalescenţă. În 1840, compania a început să vândă bucăţi de săpun în greutăţi uniforme.
În 1857 Colgate a murit, iar compania a fost reorganizată sub numele de Colgate & Company sub conducerea fiului său, Samuel Colgate. |n 1872, au mutat sediul companiei în Kansas City, Kansas, unde au fabricat primul săpun parfumat de toaletă, Cashmere Bouquet. Un an mai târziu, compania a introdus prima pastă de dinţi Colgate, un produs aromat, vândut în borcane. |n 1890, Madison University din New York şi-a schimbat numele în Colgate University, în onoarea familiei Colgate şi drept mulţumire pentru suportul financiar oferit de-a lungul mai multor decenii.
În 1896, compania a vândut pentru prima data pasta de dinţi ambalată la tub, Colgate Ribbon Dental Cream, idee care i-a aparţinut dentistului Washington Sheffield. |n acelaşi an, Colgate l-a angajat pe Martin Ittner, sub conducerea căruia a fost fondat unul dintre primele laboratoare de cercetare.
În 1928, Palmolive-Peet a cumpărat Colgate şi au fuzionat, formând compania Colgate-Palmolive-Peet Company, devenită, în 1953, Colgate-Palmolive Company, numele actual al companiei.
Anul trecut, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, compania a avut un capital de piaţă de aproape 70 de miliarde de dolari, vânzări de 15,2 miliarde de dolari, un profit de 2,44 miliarde de dolari şi 36.700 de angajaţi.
Astfel, 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, transmit reprezentanţii Blocului Naţional Sindical, printr-un comunicat de presă postat pe site.
Sindicaliştii spun că pe 31 martie 2018, erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.
Ca efect însă al adoptării OUG 79/2017 prin care sarcina contribuţiilor sociale a trecut de la angajator la angajat, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii şi cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajaţi.
Confederaţia sindicală mai spune că aproximativ 1,2 milioane de angajaţi au salariile diminuate şi alţi 608.781 sunt expuşi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, 965.978 de salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor. 608.781 de salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare, potrivit BNS.

“De doi ani cu administraţia PSD-Firea Bucureştiul stă pe loc, deşi este unul dintre oraşele europene cu potenţial uriaş de dezvoltare. Cea mai importantă promisiune încălcată a administraţiei PSD-Firea este legată de traficul şi infrastructura din Capitală. După ce acum doi ani, în alegerile locale, promitea că va face revoluţie în traficul din Capitală, administraţia PSD-Firea nu a produs în Bucureşti decât blocaj şi un trafic de coşmar care îi face pe bucureşteni să piardă ore întregi, în fiecare zi, în trafic”, a afirmat liderul PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Viorica Dăncilă nu avea ce să caute acolo, pe funcţia pe care o ocupă. Ea nu trebuie să plece din funcţia de prim-ministru pentru că i-o cere Klaus Iohannis. Ea a fost cocoţată acolo de Liviu Dragnea, cu complicitatea lui Klaus Iohannis, care a avut şansa să se opună nominalizării, să ceară alianţei PSD-ALDE să propună alt nume, pentru că era evident pentru toată lumea că Viorica Dăncilă nu e pregătită pentru a conduce o astfel de instituţie, cum este Guvernul României. Eu cred că preşedintele a fost ademenit într-o complicitate cu Liviu Dragnea, acesta să nu îi creeze probleme pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor, el să îl lase pe Liviu Dragnea să conducă liniştit Guvernul”, a declarat Cătălin Ivan, europarlamentar.
Declaraţiile vin în conteztul în care preşedintele Klaus Iohannis a cerut demisia premierului Viorica Dăncilă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Din punct de vedere ştiinţific, lucrurile sunt relativ simple dacă ne raportăm la progresul geneticii din ultimele decenii. Astfel de lucruri s-au realizat în planete, unde oamenii de ştiinţă folosesc un virus pentru a introduce o genă utilă. În teorie, savanţii pot aplica acelaşi proces pentru a crea sportivi mai performanţi, potrivit Futurism.
Spre exemplu, un savant poate instrui un virus pentru a introduce o genă care încurajează corpul să producă proteina numită EPO (erythropoietin). Aceasta ajută la alimentarea ţesutului cu oxigen, de aceea, pentru a-şi îmbunătăţi performanţele, sportivii şi l-au administrat în forma injectabilă. Însă, detectarea acestuia este simplă şi se poate depista imediat la testele antidoping.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
“Suspectul Brateş Teodor – adjunct al redactorului şef al Redacţiei ”Actualităţi” din TVR – a fost principalul factor de diseminare a ştirilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste ce a afectat profund întreaga populaţiei a României (militari şi civili).
Mesajele televizate ale suspectului s-au referit la atacuri teroriste asupra obiectivelor militare şi civile, apă otrăvită, clădiri minate, diverse conduite abominabile ale aşa zişilor terorişti, atacuri cu elicoptere, desanturi aeriene, coloane de blindate în deplasare etc. Repetarea acestui gen de dezinformare a făcut ca psihoza teroristă să atingă cote paroxistice şi astfel să constituie principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări şi distrugeri petrecute în timpul evenimentelor revoluţionare”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către Parchetul General.
Potrivit sursei citate, procurorii militari au dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de fostul jurnalist.
Miercuri dimineaţă, Theodor Brateş a ajuns în faţa procurorilor militari pentru a da lămuri cu privire la activitatea sa din timpul Revoluţiei de la 1989.