BusinessMagazin

Tag: retinere

  • Opinie Lavinia Raşca: Cum poate creşte afacerea dincolo de puterile celui care a creat-o

    LAVINIA RAŞCA este membru fondator al ASEBUSS şi director general al EXEC-EDU

    Proces esenţial pentru creşterea companiilor antreprenoriale, delegarea devine imperios necesară atunci când antreprenorul simte că îşi risipeşte energia în prea multe activităţi mărunte, sau care nu-i plac, şi că lucrurile încep să îi scape de sub control.

    Procesul este dificil, mai ales dacă antreprenorii nu au mai lucrat niciodată ca manageri. Sunt necesare multe competenţe: capacitatea de a dezvolta viziunea corectă a afacerii; o bună autocunoaştere; talent de comunicare – pentru a le explica acelora cărora le deleagă sarcini de ce trebuie să facă anumite lucruri, ce anume trebuie să facă şi cum; carismă – pentru a-i convinge că sarcina pe care o vor primi este importantă şi că nu se vor expune niciunui pericol.

    Antreprenorul mai are nevoie şi de ceva extrem de important: de respectul sincer faţă de fiecare om din organizaţie. S-a împământenit în business conceptul de ”resurse umane“. Eu nu consider că oamenii pot fi încadraţi în categoria resurse. Ei nici nu se amortizează, nici nu se consumă, ci sunt sunt cei care creează resursele şi le pun în mişcare. Oamenii dispun de fizic, mental şi emoţional, iar emoţionalul încă nu a putut fi reprodus artificial, aşa cum s-a întâmplat cu fizicul şi cu mentalul. Or, respectul se adresează în primul rând emoţionalului şi face diferenţa între a avea angajaţi loiali, implicaţi şi entuziaşti, sau, dimpotrivă, rebeli şi apatici. Respectul presupune ca fiecare om din echipă să fie cunoscut şi tratat ca o individualitate aparte.

    Să nu le fie încălcate valorile şi obiectivele personale, să li se dea de făcut lucruri care le plac, de care pot fi mândri şi care îi stimulează, fără a-i copleşi, şi să li se recunoască în mod explicit competenţa, loialitatea, eforturile şi realizările. Să le fie puse la dispoziţie resursele necesare, să nu li se pună piedici şi să nu fie pedepsiţi imediat ce greşesc (evident, nu vorbim aici de reaua intenţie, care se cere sancţionată dur şi imediat). Să li se asigure condiţiile pentru a putea fi foarte productivi, să fie plătiţi corect, pe măsura performanţelor lor, şi să fie sprijiniţi să se dezvolte continuu.

    Anthony Robbins arată că orice om are şase nevoi care trebuie satisfăcute corect, de către el însuşi şi de către cei din jur: nevoia de siguranţă, de diversitate, de a fi semnificativ, de conectare, de contribuţie şi de dezvoltare.
    Antreprenorii performanţi au grijă ca aceste dorinţe şi nevoi să fie îndeplinite. Angajează cu mare chibzuinţă, exact atât cât este cu adevărat necesar şi au grijă să aducă şi să păstreze în companie oameni foarte talentaţi, dornici şi capabili de realizări superioare. Având angajaţi foarte productivi, îşi permit să-i plătească mult mai bine decât media industriei lor şi nu ezită să o facă.

    Creează un climat de lucru foarte bun – primesc noii angajaţi cu căldură şi îi integrează imediat în cultura companiei şi în cerinţele postului. Sunt preocupaţi să le menţină energia la un nivel ridicat – le dau de îndeplinit sarcini diverse, interesante, care li se potrivesc, au grijă să-i ajute să lucreze cu oameni la fel de performanţi ca ei, cu care să se înţeleagă, şi le recunosc meritele. Îi sprijină permanent să se dezvolte prin mentoring, coaching şi prin expunerea la educaţie formală şi informală. Datorită acestui comportament, fluctuaţia în companie va fi foarte mică, iar concurenţa la angajare va fi foarte mare. Ca urmare, cheltuielile de recrutare–selectare vor fi mici, iar rezultatele oamenilor din companie vor fi valoroase.

    Există o mare diferenţă între performanţele companiilor care investesc în dezvoltarea talentelor prin mentoring, coaching, educaţie şi training, şi cele care nu o fac. Între antreprenorii care se străduiesc să creeze o cultură a învăţării prin toate metodele, inclusiv prin lectura unor cărţi utile şi dezbateri în grupuri de angajaţi şi cei care sunt indiferenţi. Am verificat acest lucru de multe ori şi am făcut la un moment dat un sondaj, pentru a afla ce determină comportamentul celor din urmă. Primul dintre argumente a fost lipsa banilor, urmat de scepticismul indus de diverse experienţe trecute nefericite, în care banii şi timpul s-au cheltuit fără niciun rezultat, apoi de teama că angajaţii, după ce-şi vor dezvolta competenţele, vor pleca în alte companii, de obicei concurente. 

    Printre motive, era menţionată şi convingerea că pilele şi relaţiile sunt mai utile ca orice formă de învăţare şi că angajaţi se găsesc oriunde şi oricând. Toate aceste argumente se dovedesc a fi mituri. Dezvoltarea angajaţilor s-a dovedit benefică de fiecare dată când s-au definit corect nevoile şi s-au ales atent programele şi furnizorii la care s-a apelat. În privinţa temerii că angajaţii care participă la programe de dezvoltare vor părăsi compania, pot spune că, dimpotrivă, angajaţii sunt mai loiali, mai entuziaşti şi mai productivi dacă pot învăţa şi dacă pot aplica ce au învăţat. Este adevărat că bugetul de dezvoltare a talentelor e de cele mai multe ori limitat. În aceste condiţii, cine are întâietate? Aş spune că, în cazul companiilor antreprenoriale în creştere, managerii de la mijloc. Ei sunt cei mai solicitaţi şi în acelaşi timp au cel mai mare impact asupra performanţei afacerilor care cresc.

  • Procurorul Emilian Eva, cel care l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu, a fost REŢINUT de DNA

    Vom reveni cu amănunte.

  • Primarul din Tulcea, Constantin Hogea, reţinut în urma percheziţiilor făcute într-un dosar de corupţie

    Primarul Hogea a fost audiat timp de aproximativ şapte ore de către procurorii anticorupţie, care ulterior au emis o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele edilului.

    El a fost scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Galaşi şi a fost urcat într-o maşină, urmând să fie dus în arestul Poliţiei Judeţene Galaţi.

    La ora transmiterii acestei ştiri, soţia primarului şi angajata primăriei sunt în continuare audiate de procurori.

    Primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea, şi soţia acestuia au fost duşi, joi după-amiază, la sediul DNA Galaţi, pentru audieri. Anterior, la audieri a fost adusă şi o angajată a primăriei.

    Întrebat de jurnalişti despre presupusele fapte de corupţie de care este acuzat, primarul Constantin Hogea a răspuns: “Sunteţi drăguţi”.

    Procurorii DNA au făcut percheziţii, joi dimineaţă, la sediul Primăriei Tulcea, la locuinţa primarului Constantin Hogea şi la mai multe firme, într-un dosar privind fapte de corupţie care ar fi fost comise anul trecut.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arăta, într-un comunicat de presă, că aveau loc percheziţii la opt adrese din municipiul Tulcea, dintre care una este sediul unei instituţii publice, restul fiind sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

    Percheziţiile au avut loc într-un dosar în care procurorii DNA Galaţi fac cercetări privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, care ar fi fost comise anul trecut, preciza DNA.

    Surse judiciare declarau, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde au avut loc percheziţii este Primăria Tulcea. Anchetatorii au făcut percheziţii şi la locuinţa primarului municipiului Tulcea, Constantin Hogea, dar şi la firme care ar fi încheiat contracte cu Primăria.

    Potrivit surselor judiciare, printre persoanele vizate în acest caz ar fi primarul Constantin Hogea şi un om de afaceri din judeţul Tulcea, care ar fi obţinut ilegal contracte cu Primăria.

    Constantin Hogea este la al treilea mandat consecutiv de primar al municipiului Tulcea.

  • Trei persoane, între care un angajat al Primăriei Feteşti, reţinute în dosarul de abuz în serviciu

    Potrivit datelor furnizate de Poliţia Judeţeană Ialomiţa, trei persoane au fost reţinute, iar poliţiştii au propus Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa arestarea lor preventivă în dosarul privind atribuirea ilegală de contracte de către autorităţi publice din localitatea Feteşti.

    Surse judiciare au declarat, corespondentului MEDIAFAX, că printre cei trei reţinuţi se numără un angajat al Primăriei Feteşti, dar şi un angajat al unei şcoli din localitate.

    Vineri, cei trei au fost duşi la Parchet pentru audieri, urmând ca procurorii să decidă dacă vor cere sau nu instanţei de judecată mandate de arestare preventivă pe numele suspecţilor.

    În acest dosar anchetatorii fac cercetări privind atribuirea ilegală a unor contracte pentru lucrări de construcţii la unităţi de învăţământ din Feteşti, contracte derulate de către Primăria din localitate. Concret, autorităţile publice ar fi acordat contractele, în anii 2011-2012, fără respectarea procedurilor legale, iar prejudiciul în acest caz este estimat la peste 100.000 de lei.

    Joi, poliţiştii şi procurorii au făcut în acest dosar 11 percheziţii, inclusiv la Primăria Feteşti, Direcţia de Administrare a Domeniului Public din localitate şi la sediul unei firme, dar şi la domiciliile unor persoane, în urma descinderilor fiind ridicate documente şi peste 18.000 de lei. Zece persoane suspectate de comiterea de infracţiuni au fost audiate în acest dosar, trei dintre ele fiind reţinute.

    Surse din Poliţie declarau pentru MEDIAFAX că printre persoanele vizate de anchetă s-ar afla şi viceprimarul din Feteşti Gheorghe Mitache.

  • Avocatul Doru Boştină şi alte patru persoane, reţinuţi în dosarul de evaziune fiscală din domeniul IT

    Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti au emis, pe numele celor cinci suspecţi ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore şi vor cere vineri instanţei arestarea lor preventivă.

    Joi dimineaţă, poliţiştii au făcut 18 percheziţii în Bucureşti şi în două judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniile IT şi consultanţă cu un prejudiciu evaluat la peste un milion de euro şi în care era vizat şi avocatul Doru Boştină.

    Conform unor surse din Poliţie, vor fi emise mandate de aducere pe numele a 16 persoane, printre acestea fiind şi avocatul Doru Boştină şi fiul acestuia.

    Poliţiştii şi procurorii au descins la locuinţa lui Doru Boştină şi la locuinţele altor persoane din Bucureşti şi Corbeanca, precum şi la cabinetul de avocatură al lui Boştină.

    Într-un comunicat transmis joi dimineaţă, Poliţia Română anunţa că poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, sub coordonarea procurorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, desfăşoară o operaţiune pentru combaterea evaziunii fiscale în domeniul IT şi al consultanţei, astfel că au avut loc 18 percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Ialomiţa la 16 persoane suspectate că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 1.000.000 de euro.

    Conform sursei citate, persoanele vizate sunt suspectate că s-ar fi sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive.

    “Una dintre societăţile comerciale care ar fi evidenţiat în actele contabile sau în alte documente legale cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale este o casă de avocatură din municipiul Bucureşti”, mai preciza Poliţia Română.

  • Şoferul turc al unui TIR în care erau ascunşi 37 de migranţi, reţinut în Vama Giurgiu – VIDEO

    Potrivit unui comunicat transmis, marţi, de Poliţia de Frontieră Giurgiu, luni, poliţiştii de frontieră, împreună cu lucrători de la Direcţia Generală Anticorupţie şi un procuror, au prins în flagrant un cetăţean turc, în vârstă de 53 de ani, care a încercat să ofere 1.500 de euro echipei de control de la punctul de trecere a frontierei Giurgiu, pentru a-l lăsa să introducă ilegal în ţară 37 de migranţi.

    Astfel, cetăţeanul turc, şofer al unui camion care transporta şase tone de aţă din Turcia pentru o firmă din Germania, a oferit unui poliţist de frontieră banii pentru ca, în schimb, acesta să realizeze formalităţile de frontieră fără a deschide compartimentul de marfă al TIR-ului.

    Poliţistul a făcut un denunţa la Direcţia Generală Anticorupţie, iar cetăţeanul turc a fost prins în timp ce promitea poliţiştilor banii pentru ca aceştia să-l lase să treacă TIR-ul prin vamă fără a fi controlat.

    În momentul în care au deschis compartimentul de marfă al autotrenului, autorităţile române au găsit, printre marfă, 37 de persoane – şapte copii, şase femei şi 24 de bărbaţi -, cetăţeni sirieni, irakieni şi un cetăţean turc.

    Şoferul turc a fost reţinut pentru 24 de ore, urmând ca în cursul zilei de marţi să fie prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă.

    Cei 37 de migranţi au fost predaţi Poliţiei de Frontieră din Bulgaria pentru continuăarea cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun.

     

  • DNA cere Tribunalului Bucureşti arestarea şefului RA-APPS, pentru cumpărare de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut miercuri pe directorul Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), Georgian Gabriel Surdu, pentru cumpărare de influenţă.

    Dosarul în care procurorii cer arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Gabriel Surdu a ajuns joi, în jurul orei 11.00, la Tribunalul Bucureşti, care va decide dacă directorul RA-APPS va sta în arestat preventiv, în arest la domiciliu sau va fi cercetat în libertate, sub control judiciar.

    În acelaşi dosar, procurorii anticorupţie desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de Marian Cristinel Bîgiu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău la data faptelor, în prezent suspendat, acesta fiind suspectat de trafic de influenţă.

    Potrivit anchetatorilor, în vara anului 2013, în contextul unei întâlniri pe care au avut-o într-un restaurant din Bucureşti, Georgian Gabriel Surdu i-ar fi solicitat lui Cristinel Bîgiu să-i faciliteze obţinerea unor contracte de lucrări publice în judeţul Buzău, pentru SC Construct Co Group SRL, firmă pe care directorul RA-APPS o administra printr-un intermediar. Surdu i-ar fi promis lui Bîgiu că îi va da 8% din valoarea contractului, respectiv 878.222,47 de euro, în schimbul intervenţiei sale la primarul comunei Ghergheasa, pentru câştigarea licitaţiei.

    “Suspectul Bîgiu Marian Cristinel a fost de acord cu cererea inculpatului Surdu Gabriel Georgian şi i-a promis acestuia din urmă că-l va sprijini să obţină un contract de lucrări pentru firma respectivă, într-o comună de pe raza judeţului Buzău. La rândul său, inculpatul Surdu Gabriel Georgian i-a promis preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău că-i va remite, 8% din valoarea contractului, în schimbul intervenţiei sale pe lângă primarul localităţii respective, în vederea câştigării licitaţiei”, arată procurorii DNA, în ordonanţa de reţinere a directorului RA-APPS.

    Anchetatorii susţin că Surdu şi Bîgiu ar fi convenit ca o primă tranşă, de 75.000 de euro, să fie dată la câteva zile de la momentul discuţiei, lucru care s-a şi întâmplat, banii fiind remişi preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău printr-un intermediar.

    Ulterior, la 1 noiembrie 2013, în baza celor stabilite de Bîgiu, între primăria comunei Ghergheasa şi SC Construct Co Group SRL a fost încheiat un contract de prestări servicii, având ca obiect servicii de consultanţă constând în îndrumarea metodologică privind aplicarea de către primărie a procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor cadru, informarea Primăriei Ghergheasa asupra prevederilor legale şi schimbărilor survenite la nivel legislativ în domeniul achiziţiilor publice, verificarea documentaţiilor aferente procedurilor de atribuire, iniţiate de către primărie precum şi a documentelor care au fost întocmite pe parcursul respectivelor proceduri şi care au fost puse la dispoziţia prestatorului de către instituţia publică, din punct de vedere al conformităţii acestora cu prevederile legale, asistenţă în vederea întocmirii de către primărie a punctelor de vedere în legătură cu contestaţiile depuse în faţa instituţiilor abilitate prin care se atacau acte ale instituţiei, au mai scris procurorii în ordonanţa de reţinere a directorului RA-APPS.

    În 21 mai 2014, în baza celor stabilite de Cristinel Bîgiu, între Primăria comunei Ghergheasa şi firma controlată de Gabriel Surdu a fost încheiat un contract de lucrări având ca obiect “Modernizare drumuri de interes local şi reţea publică de canalizare şi staţie de epurare, în valoare de 48.678.773,89 lei (10.977.780,91 de euro), susţin procurorii.

    Georgian Gabriel Surdu a fost audiat aproximativ patru ore la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), unde a fost dus miercuri, după percheziţiile care au avut loc la sediul Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). La finalul audierii, procurorii i-au prezentat acuzaţiile şi au emis pe numele lui Gabriel Surdu ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    Anchetatorii i-au adus la cunoştinţă şi lui Cristinel Bîgiu acuzaţiile şi faptul că are calitatea de suspect în acest dosar.

    Procurorii DNA au făcut, miercuri, patru percheziţii în Bucureşti şi Prahova, la RA-APPS, la sediul SC Construct Co Group SRL, ambele din Sectorul 1, într-un imobilul din Sectorul 5 şi în alt imobil din oraşul Breaza, judeţul Prahova.

    Consiliul de Administraţie al RA-APPS se va întruni joi, pentru a analiza situaţia creată şi a propune măsurile legale, după reţinerea lui Gabriel Surdu, care a preluat conducerea regiei în aprilie 2007.

    Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    În februarie 2015, Cristinel Bîgiu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi conflict de interese în formă continuată şi pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracţiuni. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale “Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020”.

    Numele lui Cristinel Bîgiu apare şi în dosarul în care fostul ministru al Internelor Cristian David este acuzat că ar fi luat mită 500.000 de euro pentru intervenţii în favoarea unei persoane care revendica un teren.

    Potrivit procurorilor, în 2007, Cristian David ar fi intervenit la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

  • Patronul Alistar Security şi alte şapte persoane, arestaţi în dosarul de evaziune de trei milioane de euro

    Instanţa a admis astfel cererea procurorilor Parchetului Tribunalului Bucureşti, care marţi i-au reţinut pe Dan Alistar, pe nepoata acestuia, Melania Alistar, precum şi pe Carmen Nicolae, Cătălin Bogdan, Temistocle Bejan, Ionel Popa, Aziz Ciftci şi Nicolae Iosub.

    Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide definitiv dacă cei opt inculpaţi vor rămâne în arest, vor fi arestaţi la domiciliu sau vor fi cercetaţi în libertate, sub control judiciar.

    Patronul firmei Alistar Security şi alte 57 de persoane au fost ridicaţi, marţi, cu mandat de aducere, după ce poliţiştii bucureşteni au descins la 75 de adrese din Bucureşti şi din opt judeţe, într-un dosar în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Prejudiciul produs în acest fel bugetului de stat a fost estimat la aproximativ trei milioane de euro, iar suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 10 milioane de euro.

    Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru MEDIAFAX, că patronul firmei de pază ar fi folosit mai multe firme “fantomă”, care ar fi prestat servicii fictive pentru Alistar Security, pe care societatea le-ar fi achitat doar în acte, astfel încât să îşi poată deduce TVA.

  • Prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Măcin, reţinut de DNA pentru luare de mită

    Potrivit unui comunicat al DNA, în ordonanţa procurorilor se arată că, în cursul lunii februarie 2015, Constantin Balaban, în calitatea sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, a primit de la trei persoane, prin intermediar, drept mită, un viţel de 70 de kilograme după sacrificare, în schimbul soluţionării favorabile a unui dosar penal în care cele trei persoane erau cercetate pentru vătămare corporală.

    Mita a fost remisă după ce, în 3 februarie, Balaban, din proprie iniţiativă, a întocmit două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu două dintre persoanele cercetate, cărora le-a aplicat două pedepse de şapte luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării acestora.

    Tot în aceeaşi dată, prim-procurorul a dispus clasarea cauzei faţă de cea de-a treia persoană.

    Procurorii anticorupţie au mai stabilit că, în iunie 2014, Constantin Balaban a primit de la o altă persoană, prin intermediar, 600 de euro, după ce persoana respectivă fusese prinsă conducând un autoturism în municipiul Măcin, sub influenţa băuturilor alcoolice şi având permisul de conducere anulat. În schimbul acestei sume, prim-procurorul, care avea în supraveghere dosarul penal, s-a angajat să îl soluţioneze favorabil, în condiţiile în care poliţistul dispusese începerea urmăririi penale.

    De asemenea, Constantin Balaban mai este acuzat că în perioada august – septembrie 2014 a primit de la o altă persoană, prin intermediar, în incinta Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, în mod succesiv, sumele de 550 de euro şi 700 de lei. În schimbul acestei mite, Balaban a fost de acord cu întocmirea unei soluţii favorabile într-un dosar penal în care persoana respectivă era cercetată penal sub aspectul conducerii unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice. Astfel, la iniţiativa persoanei cercetate, el a întocmit un acord de recunoaştere a vinovăţiei prin care persoana respectivă a primit pedeapsa de un an închisoare, cu amânarea executării acesteia.

    Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea, pentru 24 de ore, a lui Constantin Balaban, acesta fiind acuzat de trei infracţiuni de luare de mită. Având în vedere calitatea de procuror a acestuia, în conformitate cu prevederile legale, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat reţinerea şi arestarea sa preventivă, urmând ca prim-procurorul Constantin Balaban să fie prezentat, vineri, Curţii de Apel Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

  • Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, reţinut de DNA în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au decis să emită o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele fostului ministru.

    Judecătorii instanţei supreme urmează să decidă sub ce măsură preventivă va fi cercetat în continuare Darius Vâlcov.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a venit la DNA, miercuri, în jurul orei 15.00, după ce Senatul a avizat reţinerea şi arestarea sa în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    La DNA a fost, tot miercuri, şi primarul din Slatina, Minel Prina, care este cercetat în arest la domiciliu în acelaşi dosar.

    Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercuri, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” şi cinci abţineri.
    Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    DNA a cerut un nou aviz, marţi, pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful în se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.