Tag: refugiati

  • Cum arată criza din Orientul Mijlociu şi la ce pericole este supusă România

    Nu doar lupta împotriva terorismului şi a grupărilor de acest fel, ci instabilitatea care domină întreaga regiune reprezintă un important motiv de îngrijorare pentru România.

    „România a devenit, în urma evenimentelor recente, o zonă greu predictibilă din punctul de vedere al siguranţei pe termen mediu şi lung, o zonă care se prezintă din ce în ce mai mult ca o zonă victimă colaterală a conflictelor. Siguranţa şi stabilitatea sunt afectate în mod sigur şi nu facem niciun fel de efort pentru a demonstra că avem o politică activă care să contribuie la soluţionarea acestor probleme. Continuăm să avem o politică pasivă, recepţionăm tot ceea ce se întâmplă şi dăm răspunsuri de foarte multe ori incompetente sau superficiale“, crede analistul Mircea Coşea.

    Lupta împotriva ISIS este, fără doar şi poate, cel mai important eveniment de anul acesta. Statul Islamic a ajuns în centrul atenţiei internaţionale în 2014, când a reuşit să ocupe mari teritorii în Siria şi Irak, şi a dobândit notorietate prin brutalitate, crime în masă, răpiri şi decapitări. În pofida atrocităţilor comise, gruparea a reuşit să atragă sprijin din întreaga lume musulmană, iar o coaliţie internaţională condusă de Statele Unite s-a angajat să o distrugă.

    Se crede că Statul Islamic este cea mai bogată grupare de militanţi din lume. Iniţial s-a bazat pe donaţiile unor contribuitori bogaţi şi ale unor organizaţii de caritate islamice din Orientul Mijlociu, dornice să îl înlăture de la putere pe preşedintele sirian Assad. Cu toate că aceste surse sunt încă folosite pentru finanţarea călătoriilor luptătorilor străini în Siria şi Irak, în prezent gruparea se autofinanţează în mare parte.

    Forţele ce luptă împotriva ISIS au început anul acesta să slăbească gruparea jihadistă, iar acest lucru a dus la represalii sub forma unor atentate; statele cel mai puternic lovite au fost Franţa, Germania şi cele din Orientul Mijlociu. În condiţiile intensificării luptelor din regiune şi ale replicilor date de ISIS, rolul ţării noastre devine din ce în ce mai important – în acelaşi timp, însă, siguranţa României este pusă sub semnul întrebării.

    „România ar trebui să înţeleagă că a devenit extrem de importantă din punctul de vedere al raporturilor geopolitice şi ar trebui să îşi negocieze poziţia cu mai multă demnitate şi mai multă originalitate; cred că lăsarea viitorului României doar pe seama articolului 5 din Tratatul NATO este un lucru insuficient“, spune Mircea Coşea. Articolul 5, la care se referă analistul, impune ideea că un atac împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor. Mircea Coşea subliniază că România ar trebui să aibă propria ei politică de siguranţă, respectând parteneriatele strategice pe care le are, dar încercând să îşi creeze o situaţie politică deschisă faţă de orice tip de negociere sau discuţie. Deocamdată România nu este prezentă în nicio discuţie la nivel înalt, spune Coşea, ci este întotdeauna prezentată ca un loc pe hartă, nu ca un loc de emanare a unor poziţii importante. „Gândiţi-vă la eşecul enorm pe care România l-a avut în negocierea cu Turcia la Marea Neagră şi cum se estompează acest eşec din motive politice; dar este un eşec care demonstrează că politica externă a României este departe de a înţelege situaţia în care ne aflăm şi departe de a promova idei sau concepţii care să ne pună într-o poziţie favorabilă. Am devenit o ţară care acceptă orice fel de lucruri şi care îşi pune speranţa doar într-o anumită orientare a aliaţilor noştri faţă de pericolele care sunt în zonă. Nu avem o politică proprie de prevenire a unor evenimente neplăcute, nu avem o armată pregătită, nu avem planuri sau proiecte în legătură cu dezvoltarea unor industrii sau structuri de apărare, nu putem lupta nici împotriva secetei sau a altor cataclisme naturale, ce să mai vorbim de o agresiune armată?“

    Agresiunea armată nu ar trebui să fie, însă, singura noastră preocupare; criza refugiaţilor şi numărul mare de imigranţi care ajung în Europa sunt la rândul lor subiecte fierbinţi în cadrul blocului european. Cota obligatorie impusă fiecărei ţări a dus la numeroase mişcări de protest şi a ajutat la creşterea în popularitate a partidelor antisistem.

    Dacă România ar trebui sau nu să accepte refugiaţi este una dintre cele mai controversate teme de discuţie din anul 2016. „Reclama proastă“ pe care o avem se întoarce în favoarea noastră, pentru că am fost ocoliţi de valul de refugiaţi şi problemele pe care aceştia le aduc cu ei, crede Cătălin Olteanu. „Oricât de miloşi şi afectaţi am fi faţă de oamenii aceia, să nu uităm că am avut şi noi revoluţia noastră cu toate belelele şi problemele ei, deci cei de acolo ar trebui să îşi rezolve problemele la ei. Oricât ar migra şi oriunde s-ar duce, problemele îi vor urmări pentru că le vor lua cu ei; în altă ordine de idei, nu prea îi văd uşor de integrat, nici dornici să muncească prin fabrici în locul celor emigraţi.“

    Aflaţi de ce 2016 a fost numit “Anul regizat de Tarantino”

  • Mutare SURPRIZĂ a Ministerului Agriculturii: refugiaţii vor primi sute de milioane de euro care erau destinate fermierilor români

    „Banii alocaţi de Uniunea Europeană României, câteva sute de milioane de euro în acest an, vor fi daţi către refugiaţi, într-adevăr”, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, ministrul Achim Irimescu.

    La începutul exerciţiului de finanţare 2014 – 2020, fermierii români au lansat o proiecţie a banilor pe care au capacitatea să îi absoarbă, însă la lansarea efectivă a programului de dezvoltare, PNDR, în care Ministerul Agriculturii este Autoritate de Management (AM), s-a constat că nu pot să acceseze toţi acei bani.

    Află aici motivul pentru care Ministerul Agriculturii vrea să aloce refugiaţilor banii destinaţi fermierilor români

  • Primul centru pentru refugiaţi din Paris se va deschide la jumătatea lunii octombrie

    Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a prezentat marţi detaliile proiectului taberei de refugiaţi care urmează să fie înfiinţată în capitala Franţei pe parcursul săptâmânilor următoare, informează site-ul al publicaţiei franceze Le Figaro.

    Tabără de refugiaţi ce va fi instalată în Paris până la mijlocul lunii octombrie va fi aşezată în nordul Parisului. Aceasta va fi dedicată persoanelor de sex masculin şi va putea adăposti în primă instanţă 400 de persoane, şi mai apoi 600. Ea va fi administrată de angajaţi ai asociaţiei Emmaüs Solidarités. Zona aceasta este în apropierea majorităţii taberelor de refugiaţi improvizate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel rupe tăcerea şi cutremură Uniunea Europeană cu două cuvinte: ”Am greşit!”

    Angela Merkel a recunoscut că atât în Germania, cât şi la nivelul Uniunii Europene, au fost făcute greşeli în gestionarea crizei refugiaţilor, informează Reuters online, citând cotidianul german Suddeutsche Zeitung.

    “Sunt chestiuni politice pe care le poţi vedea că apar, dar pe care nu le conştientizezi ca atare la acel moment — iar în Germania am ignorat problema pentru prea mult timp, dar am şi blocat necesitatea de a găsi o soluţie paneuropeană,” a declarat Merkel într-un interviu care urmează să fie publicat în ediţia de miercuri a cotidianului Suddeutsche Zeitung.

    Cancelarul a mai adăugat că Germania şi Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de răbdare şi rezistenţă în gestionarea situaţiei refugiaţilor.

    Merkel a mai afirmat că Germania, care a primit majoritatea celor peste un milion de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Asia care au ajuns anul trecut în UE, a lăsat Spania şi alte ţări de la frontiera UE să se ocupe singure de refugiaţi.

    “De asemenea, la acel moment am respins distribuţia proporţională a refugiaţilor,” a mai precizat ea.

    Merkel a declarat că Berlinul nu a susţinut modele precum agenţia europeană de apărare a frontierelor (Frontex) care ar fi încălcat suveranitatea statelor membre ale UE. “Am spus că ne vom ocupa de această problemă la aeroporturile noastre, din moment ce nu avem altă frontieră externă a UE. Însă acest lucru nu funcţionează,” a completat liderul german.

    Cancelarul a mai aterizat că problema refugiaţilor va fi una pe termen lung. “Nu am abordat problema într-un mod corespunzător. Acest lucru este valabil şi în privinţa protecţiei frontierelor externe ale spaţiului Schengen.”

    Merkel a mai afirmat că UE trebuie să îmbunătăţească cooperarea şi să sporească substanţial ajutorul acordat pentru dezvoltare statelor din Africa, dar şi pentru Turcia şi alte ţări din zone cu probleme.

  • Merkel a admis că Germania şi UE au făcut greşeli în ceea ce priveşte criza refugiaţilor

    “Sunt chestiuni politice pe care le poţi vedea că apar, dar pe care nu le conştientizezi ca atare la acel moment — iar în Germania am ignorat problema pentru prea mult timp, dar am şi blocat necesitatea de a găsi o soluţie paneuropeană,” a declarat Merkel într-un interviu care urmează să fie publicat în ediţia de miercuri a cotidianului Suddeutsche Zeitung.

    Cancelarul a mai adăugat că Germania şi Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de răbdare şi rezistenţă în gestionarea situaţiei refugiaţilor.

    Merkel a mai afirmat că Germania, care a primit majoritatea celor peste un milion de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Asia care au ajuns anul trecut în UE, a lăsat Spania şi alte ţări de la frontiera UE să se ocupe singure de refugiaţi.

    “De asemenea, la acel moment am respins distribuţia proporţională a refugiaţilor,” a mai precizat ea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Declaraţie neaşteptată a unuia dintre cei mai puternici lideri europeni: “Graniţa este una dintre cele mai rele invenţii din istorie”

    În timpul unui discurs ţinut la Forumul European de la Alpbach, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a insistat asupra ideii că Europa trebuie să arate solidaritate în ceea ce priveşte problema refugiaţilor. El a descris ideea de graniţe dintre state ca fiind “una dintre cele mai rele invenţii din istorie”.

    Forumul este un eveniment care are loc în Austria, unde lideri de diferite naţionalităţi sunt invităţi să ţină discursuri pe teme actuale.

    Remarcile lui Juncker vin într-un moment delicat, în care opinia publică este mai mult împotriva politicilor de liberalizare a graniţelor, având în vedere recentele atacuri teroriste din Franţa, Belgia şi Germania.

    Un studiu efectuat recent de Pew Research Center arată că peste jumătate dintre europeni se tem că fluxul de refugiaţi va creşte riscurile unor noi atentate teroriste.

  • Declaraţie neaşteptată a unuia dintre cei mai puternici lideri europeni: “Graniţa este una dintre cele mai rele invenţii din istorie”

    În timpul unui discurs ţinut la Forumul European de la Alpbach, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a insistat asupra ideii că Europa trebuie să arate solidaritate în ceea ce priveşte problema refugiaţilor. El a descris ideea de graniţe dintre state ca fiind “una dintre cele mai rele invenţii din istorie”.

    Forumul este un eveniment care are loc în Austria, unde lideri de diferite naţionalităţi sunt invităţi să ţină discursuri pe teme actuale.

    Remarcile lui Juncker vin într-un moment delicat, în care opinia publică este mai mult împotriva politicilor de liberalizare a graniţelor, având în vedere recentele atacuri teroriste din Franţa, Belgia şi Germania.

    Un studiu efectuat recent de Pew Research Center arată că peste jumătate dintre europeni se tem că fluxul de refugiaţi va creşte riscurile unor noi atentate teroriste.

  • Sute de mii de refugiaţi, expulzaţi din Germania în următorii trei ani: “Chiar şi cu cele mai bune intenţii, nu va fi posibil să integrezi cu succes atâţia oameni”

    “Chiar şi cu cele mai bune intenţii, nu va fi posibil să integrezi cu succes atâţia oameni din culturi complet străine (…) Chiar şi în Siria războiul civil s-ar putea sfârşi la un moment dat”, a declarat Soder pentru publicaţia Der Spiegel, relatează Gândul.

    Anul trecut, în Germania au sosit peste un milion de refugiaţi, cei mai mulţi din Siria, dar şi din Afganistan sau Irak.

    În ceea ce priveşte ultimele două ţări, Soder spune că refugiaţi care provin de acolo se pot întoarce acasă, în zonele considerate sigure.

  • Angela Merkel le cere companiilor germane să angajeze mai mulţi refugiaţi

    Angela Merkel a invitat şefii mai multor companii mari din Germania să participe la un summit luna viitoare unde-i va ruga să angajeze mai mulţi refugiaţi, relatează Daily Mail.

    Peste 1 milion de refugiaţi au intrat în Germania anul trecut, iar guvernul vrea ca foarte mulţi dintre aceştia să intre pe piaţa muncii, astfel se va reduce dependenţa refugiaţilor pe ajutoarele de stat, dar şi numărul joburilor vacante.

    Potrivit cotidianului german Bild, Merkel încearcă să convingă companiile să le acorde o şansă refugiaţilor şi să le ofere posturi  entry-level. În contextul în care companiile mari au fost criticate că nu ajută refugiaţii să se integreze, însă refuzul acestora vine pe baza faptului că mulţi refugiaţi veniţi în Germania nu cunosc limba şi nici nu au nivelul de educaţie impus pentru a putea fi angajaţi.

    Câţiva giganţi precum Siemens, Evonik, Opel sau Volkswagen au pornit deja programe pentru refugiaţi şi vor împărtăşi rezultatele cu cancelarul german în cadrul întâlnirii care va avea loc pe 14 septembrie. 

  • Ţara din Europa care tânjeşte cu disperare după refugiaţi, dar nimeni nu vrea să vină. Care este motivul?

    Portugalia s-a oferit să găzduiască 10.000 din refugiaţii care au ajuns în Europa din zonele devastate de război ale lumii, dar până acum numai 234 au sosit aici, scrie Bloomberg. „Este dificil să găseşti foarte repede refugiaţi care pot veni în Portugalia”, declara recent preşedintele Marcelo Rebelo de Sousa. În condiţiile în care criza refugiaţilor pune pe jar ţări ca Grecia şi Germania, disponibilitatea Portugaliei de a împărţi povara nu primeşte prea multă atenţie. În timp ce ţara critică lipsa de coordonare din Europa şi obstacolele de ordine administrativă, contrastul dintre performanţele sale economice şi cele ale Germaniei, care a primit peste 1 milion de refugiaţi numai anul trecut, ar putea juca şi el un rol.
     
     
    Deşi economia portugheză şi-a revenit în 2014 şi a accelerat anul trecut după un declin de trei ani până în 2013, rata şomajului din această ţară rămâne ridicată. Aceasta, deşi a scăzut la 12,3% de la vârful de 17,5% din 2013, este în continuare triplul ratei germane de 4,3%, iar acest fapt ar putea continua să erodeze atractivitatea Portugaliei. „Este mai uşor pentru un imigrant să se îndrepte către centrul Europei unde există o piaţă mai concentrată decât în unele ţări de la periferia cum este Portugalia. În centrul Europei venitul pe cap de locuitor este mai ridicat”, arată Rui Serra, economist-şef la Caixa Economica Montepio Geral. Premierul Antonio Costa spune că există problem structurale în zona euro care agravează disparităţile. Cu factorul demografic în minte, guvernul portughez a aşternut covorul de bun venit în faţa refugiaţilor.
     
     
    Populaţia Portugaliei a scăzut şi a îmbătrânit în fiecare an de la sfârşitul anului 2011 până la aproximativ 10,37 milioane la sfârşitul anului 2014 în condiţiile în care performanţele slabe ale economiei i-a determinat pe mulţi cetăţeni de vârstă activă să plece peste hotare. Populaţia Germaniei, deşi la rândul său în curs de îmbătrânire, a crescut totuşi în fiecare an în aceeaşi perioadă. Departe de a atrage migrantţi, Portugalia are probleme în a-şi convinge proprii cetăţeni să nu plece. Începând cu 2011, numărul emigrantţilor l-a depăşit pe cel al imigranţilor în fiecare an până în 2014. Între 2009 şi 2014, proporţia tinerilor a scăzut până la 14,4% de la 15,3%, iar populaţia de vârstă activă s-a redus la 65,3% de la 66,4%. Portugalia a invocat şi alte motive pentru lipsa sa de atractivitate pentru refugiaţi, incluzând o coordonare deficitară în UE şi amploarea crizei.
     
    Relocarea refugiaţilor întâmpină probleme nu numai în Portugalia, ci în întreaga Europă. Pentru premierul Costa, între timp, problema refugiaţilor trebuie pusă în contextul mai larg al disparităţilor economice la nivelul regiunii. Deşi programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE a contribuit la reducerea ratelor dobânzii, “în unele ţări mai mult decât în altele”, acest lucru nu înseamnă că divergenţele dintre economiile zonei euro au fost rezolvate, a declarat acesta. „Este ca şi când cineva care este bolnav crede că luând o aspirină care-i va reduce febra se va face bine”, a spus Costa. „Nu: febra scade, însă boala nu dispare. Trebuie să tratăm boala, iar aceasta constă în asimetria enormă care există în economiile noastre”.