BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Avertismentul analiştilor: Vine recesiunea în 2023. Anul nou aduce creşteri de preţuri, creşteri de dobânzi şi un război împotriva inflaţiei. ”Bătălia împotriva inflaţiei nu este încă câştigată. Peste o treime din economia mondială se va contracta”

    Lumea se îndreaptă spre o recesiune în 2023, potrivit Centrului pentru Cercetare Economică şi Afaceri (CEBR), informează Bloomberg. Cercetarea a arătat că lumea se confruntă cu o recesiune în 2023. Costurile noi ale împrumuturilor, menite să combată inflaţia, determină o serie de economii să se contracte.
     
    În clasamentul anual al Ligii Economiei Mondiale, compania britanică de consultanţă a precizat că economia mondială a depăşit pentru prima dată 100.000 de miliarde de dolari în 2022, dar va stagna în 2023, pe măsură ce factorii de decizie politică vor continua lupta împotriva creşterii preţurilor.
     
    Potrivit directorului şi şefului departamentului de previziuni al CEBR, Kay Daniel Neufeld, “este probabil ca economia mondială să se confrunte cu recesiunea anul viitor, ca urmare a creşterilor ratelor dobânzilor ca răspuns la creşterea inflaţiei”.
     
    “Bătălia împotriva inflaţiei nu este încă câştigată. Ne aşteptăm ca bancherii centrali să rămână pe poziţii în 2023, în ciuda costurilor economice. Costul reducerii inflaţiei la niveluri mai confortabile este o perspectivă de creştere mai slabă pentru o serie de ani de acum încolo”, se mai arată în raport.
     
    Concluziile cercetării sunt mai sumbre decât previziunile recente ale Fondului Monetar Internaţional. Această instituţie a avertizat în octombrie că peste o treime din economia mondială se va contracta şi există o şansă de 25% ca PIB-ul mondial să crească cu mai puţin de 2% în 2023, ceea ce defineşte ca fiind o recesiune globală, potrivit Bloomberg.
     

  • Suedia se va confrunta cu o recesiune care va dura până în 2024, spune ministrul de finanţe

    Produsul intern brut al Suediei ar urma acum să se contracte cu 0,7% în 2023, faţă de o prognoză din noiembrie care prevedea un declin de 0,4%, în timp ce inflaţia globală este estimată la 6% anul viitor, faţă de 5,2% cât se preconiza anterior.

    “Am spus în octombrie că Suedia se îndreaptă spre o iarnă economică şi ceea ce vedem acum este că iarna pare să fie mai prelungită decât am crezut”, a declarat ministrul de finanţe Elisabeth Svantesson într-o conferinţă de presă.

    “Evoluţia slabă… se pare că nu va atinge cel mai de jos nivel până în 2024”, a spus ea.

    În prezent, se estimează că economia va creşte cu doar 1% în 2024, faţă de 2% cât se estima anterior, înainte de a-şi reveni la o creştere de 2,7% în 2025, a prezis ministerul.

    Gospodăriile suedeze au devenit din ce în ce mai pesimiste în ultimele luni, afectate de inflaţia galopantă, de creşterea costurilor ipotecare şi de preţurile record la electricitate. Nivelurile de încredere a consumatorilor au fost aproape de minime record în noiembrie.

    “Este important să spunem că, în acest moment, nu ne confruntăm cu o criză economică, ci cu o criză energetică. Multe persoane se luptă cu adevărat… dar nu şi economia în ansamblu”, a declarat Svantesson.

    Banca centrală a ţării a majorat ratele dobânzilor de patru ori în acest an, până la 2,50%, pentru a combate spirala inflaţiei.

  • Nicu Marcu, ASF: Previziunile privind recesiunea din 2023 se fac din ce în ce mai auzite. Este nevoie de o doză de patriotism economic în ceea ce priveşte susţinerea bursei

    „Dacă 2022 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru economia globală, previziunile legate de perenizarea recesiunii în 2023 se fac din ce în ce mai mult auzite. OCDE (Organizaţia pentru Colaborare şi Dezvoltare Economică – n.r.) subliniază că perspectivele economiei globale s-au întunecat, aspect exacerbat de invadarea Ucrainei. Toate prognozele iniţiale privind caracterul tranzitoriu al inflaţiei s-au dovedit excesiv de optimiste, iar creşterea preţurilor şi recesiunea rămân ameninţările principale ale economiei lumii”, spune Nicu Marcu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Reprezentantul ASF a vorbit în timpul evenimentului aniversar „Bursa de Valori Bucureşti – 140 de ani”, organizat joi, 15 decembrie la Palatul Parlamentului.

    „Este nevoie de o doză de patriotism economic în ceea ce priveşte susţinerea bursei şi orientarea investiţiilor către active solide din economia naţională. Nu este nicidecum vorba de o atitudine naţionalistă, reacţionară la adresa provocărilor economiei globale şi nici despre o retorică populistă. Termenul de patriotism economic se prezintă perfect compatibil cu libertatea pieţei”, adaugă Nicu Marcu.

    Bursa de Valori Bucureşti celebrează 140 de ani de la înfiinţarea primei burse locale de valori mobiliare. Pe 1 decembrie 1882, Bursa de valori mobiliare şi Bursa de mărfuri şi-au început activitatea în Romania, în baza unui decret emis de Regele Carol I.

    „Menită să rezolve tensiunea dintre interdependenţa economică internaţională şi teritorialitatea politică, o astfel de formă de patriotism economic ar putea permite protejarea spaţiului economic românesc în faţa acţiunii destructurante a marilor actori economici mondiali, purtători de interese politice incompatibile cu libertatea democratică şi statul de drept”, a declarat şeful ASF.

     

  • Investitorii care supraveghează fonduri de 5 triloane de dolari pariază că recesiunea economică poate fi evitată

    Investitorii se întrec în pariuri că o recesiune economică poate fi evitată, în ciuda tuturor avertismentelor contrare. Este un pariu periculos, din mai multe motive, titrează Bloomberg.

    Administratorii de bani au favorizat acţiunile volatile din punct de vedere economic, cum ar fi companiile industriale şi producătorii de mărfuri, potrivit unui studiu al Goldman Sachs Group Inc. privind poziţionarea fondurilor mutuale şi a fondurilor speculative cu active însumând aproape 5 trilioane de dolari. Acţiunile care tind să se descurce bine în perioadele de recesiune economică, cum ar fi utilităţile şi produsele de consum de bază, sunt în prezent nedorite, arată analiza.

    Poziţiile echivalează cu pariul că Rezerva Federală poate controla inflaţia fără a crea o recesiune, un scenariu greu de atins, denumit adesea o aterizare economică uşoară. Precaritatea unor astfel de pariuri a fost evidenţiată vineri şi luni, când date temeinice despre piaţa muncii şi sectoarele serviciilor americane au generat speculaţii că Fed va trebui să-şi menţină politicile agresive, crescând riscurile unei erori de politică.

    „Înclinările actuale ale sectorului sunt în concordanţă cu poziţionarea pentru o aterizare uşoară”, au scris strategii Goldman, inclusiv David Kostin, într-o notă vineri, adăugând că expunerile tematice şi factoriale ale industriei fondurilor indică o poziţie similară.

    Nu este că banii inteligenţi au riscat. De fapt, au sporit deţinerile de numerar sau au sporit pariurile pe acţiuni bear în acest an, în timp ce Fed s-a angajat în cea mai agresivă campanie de combatere a inflaţiei din ultimele decenii. Dar sub poziţia defensivă se află o înclinare ciclică, una care este în contradicţie cu preocupările larg răspândite în rândul comunităţii investiţionale că o suprimare economică serioasă este la orizont.

    Într-un sondaj al administratorilor de fonduri de la Bank of America Corp. luna trecută, o proporţie netă de 77% se aşteptau la o recesiune globală în următoarele 12 luni, cea mai mare proporţie de la imediat după criza Covid din 2020.

    Este posibil ca profesioniştii să întârzie să îşi ajusteze portofoliile pentru a reflecta riscul economic perceput. Sau caută protecţie împotriva recesiunii prin alte strategii, cum ar fi parcarea banilor în numerar.

    O explicaţie mai plauzibilă este legată de speranţa că Fed va fi capabilă să realizeze o aterizare uşoară. În acest caz, veştile economice proaste sunt privite la fel de bine de piaţă, deoarece arată că politica de combatere a inflaţiei a preşedintelui Fed, Jerome Powell, funcţionează şi, prin urmare, factorii de decizie se pot retrage din ritmul agresiv al creşterii ratelor dobânzii.

    Naraţiunea, descrisă ca un pivot Fed, este citată pe scară largă drept motivul pentru care S&P 500 a crescut cu peste 10% faţă de minimele din octombrie, în ciuda înrăutăţirii datelor în domenii precum locuinţe şi producţie şi a unei reduceri a estimărilor câştigurilor.

    Acum, opusul se dovedeşte adevărat. Acţiunile s-au vândut luni, după ce o creştere neaşteptată a unui indicator al servicilor din SUA a stârnit teama că Fed ar putea fi nevoită să se menţină la politica sa agresivă. S&P 500 a scăzut cu 1,8%, prelungind pierderile de vineri, când un raport de ocupare a forţei de muncă mai puternic decât se aştepta a aprins nervozitate faţă de politica Fed, după ce Powell a semnalat o posibilă schimbare în ritmul de creştere a dobânzilor.

    „Dacă creşterea se deteriorează prea repede sau merge prea departe, atunci «vestea proastă este o veste proastă va depăşi naraţiunea», a scris echipa de vânzări şi tranzacţionare a JPMorgan Chase & Co., inclusiv Andrew Tyler, într-o notă luni. „În acest scenariu, pieţele probabil retestează minimele din 2022.”

  • În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor

    În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor, scrie New York Times.

    Animate de ideea că bijuteriile sunt un produs de lux a cărui valoare nu scade, acestea nu se tem de inflaţie sau recesiune şi îşi extind capacitatea de producţie sau investesc în noi colecţii şi magazine. Încredere în acest tip de accesorii au chiar şi casele de modă, Prada lansând recent o colecţie intitulată „Eternal Gold” ale cărei piese sunt confecţionate din aur reciclat.

    Încurajată de cererea pentru produsele sale, printre care unele cu listă de aşteptare de câteva luni, Tiffany & Company investeşte în magazinele sale, pe care şi-a propus să le renoveze şi urmează să deschidă chiar şi unele noi.

    Casa Bulgari, care în urmă cu cinci ani şi-a deschis o fabrică de bijuterii la Valenza, în regiunea italiană Piemont, a anunţat recent că are în plan dublarea capacităţii de producţie a acesteia până la finalul anului 2024. La fabrica din Valenza se produc bijuterii care pot costa şi 100.000 de euro, unitatea completând activitatea atelierului firmei de la Roma. Planuri de extindere are şi rivalul Cartier, care, intenţionează să inaugureze două noi fabrici de bijuterii, dintre care una la Valenza şi una în apropiere de Torino.


     

     

  • Cîţu: Guvernul şi INS ne spun că România a intrat în recesiune în trimestrul 3

    „Guvernul şi INS ne spun că România a intrat în recesiune în trimestrul 3. Astăzi (miercuri – n.r.) INS a arătat că pentru a scoate creştere reală în trimestrul 3 a trebuit să estimeze deflaţie de 1.2% în trimestrul 3 faţă de trimestrul 2. Pentru a ascunde recesiunea guvernul a forţat deflaţie în trimestrul 3. Dumneavoastră aţi simţit această scădere a preţurilor cu 1.2 procente în trimestrul 3 faţă de trimestrul 2?”, scrie pe Facebook Florin Cîţu.

    El afirmă că INS a crescut estimarea pentru creşterea preţurilor pentru trimestrul 1 de la 7% la 10% şi pentru trimestrul 2 de la 1,8% la 3.1% şi a rezultat o scădere a creşterii reale din trimestrul 1 de la 5,3 la 1,5% şi pentru trimestrul 2 de la 1,8% la 1,3%.

    „Exact cum am spus, INS a subestimat creşterea preţurilor pentru a avea creştere economică reală. Aşa a făcut acum şi pentru trimestrul 3. Va urma”, încheie Cîţu.

  • Regatul Unit va intra într-o recesiune de un an în 2023. Oficialii susţin că PIB-ul Marii Britanii va scădea cu 0,4% în anul următor

    Marea Britanie va intra într-o recesiune de un an în 2023, deoarece combinaţia dintre inflaţia în creştere, creşterea negativă şi prăbuşirea investiţiilor în afaceri apasă asupra economiei, potrivit celui mai mare grup de afaceri britanic, scrie Financial Times.

    CBI a avertizat luni că produsul intern brut va scădea cu 0,4% în 2023, ceea ce reprezintă o retrogradare faţă de prognoza anterioară de creştere de 1% stabilită în iunie. Cu toate acestea, potrivit oficialilor, cheltuielile de consum vor scădea pe tot parcursul anului, în condiţiile în care inflaţia rămâne peste ţinta Băncii Angliei.

    Grupul de lobby a oferit o prognoză deosebit de pesimistă în ceea ce priveşte investiţiile în afaceri, susţinând că acestea vor începe să scadă de la jumătatea anului viitor, atunci când va lua sfârşit un sistem existent de deduceri fiscale, conceput pentru a stimula investiţiile.

    Se preconizează că, până la sfârşitul lui 2024, investiţiile în afaceri vor fi cu 9% mai mici decât nivelurile de dinaintea pandemiei de Covid – echivalentul a aproximativ 5 miliarde de lire sterline.

    Directorul general al CBI, Tony Danker, a avertizat: “[Companiile] văd oportunităţi potenţiale de creştere, dar lipsa “motivelor de a crede” în faţa vânturilor potrivnice le determină să ia o pauză în ceea ce priveşte investiţiile.”

    Perspectivele economice ale Regatului Unit sunt printre cele mai slabe dintre ţările avansate cuprinse în previziunile CBI, doar PIB-ul Germaniei urmând să scadă într-un ritm uşor mai rapid anul viitor.

    CBI a solicitat guvernului să “deblocheze” investiţiile întreprinderilor prin intermediul reducerilor de capital şi al modificărilor de reglementare, cum ar fi eliminarea blocajului pentru energia eoliană terestră, un sistem de imigraţie mai flexibil şi actualizarea cadrului politic naţional de planificare pentru a uşura restricţiile privind utilizarea terenurilor pentru dezvoltare.

    Grupul doreşte ca guvernul să stimuleze investiţiile întreprinderilor printr-un regim permanent de stimulare fiscală a investiţiilor, care, potrivit estimărilor sale, ar debloca 50 de miliarde de lire sterline în investiţii de capital în fiecare an până la sfârşitul deceniului. Potrivit CBI, investiţiile în afaceri au stagnat efectiv de la votul pentru Brexit din 2016.

    Danker şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de acţiune din partea guvernului pentru a încuraja investiţiile şi pentru a aborda deficitul de competenţe şi de forţă de muncă din întreaga ţară.

    El a cerut miniştrilor să rezolve impasul privind punerea în aplicare a acordului post-Brexit care reglementează comerţul în Irlanda de Nord.

    Acordul comercial, cunoscut sub numele de protocolul privind Irlanda de Nord, lasă regiunea în interiorul pieţei unice a UE pentru bunuri, evitând necesitatea de a pune o frontieră dură pe insula Irlanda. Marea Britanie doreşte să rescrie tratatul, în timp ce Bruxelles-ul a refuzat să renegocieze acordul.

    Potrivit lui Danker, cooperarea dintre Regatul Unit şi Bruxelles va duce la reducerea fricţiunilor comerciale în cadrul Acordului de comerţ şi cooperare. El a adăugat că, odată ce s-a ajuns la un acord, “atunci va avea loc deschiderea tuturor celorlalte oportunităţi din Europa [cum ar fi] recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, fapt care va duce la creşterea volumului schimburilor comerciale”.

    Danker a declarat că este important să se pună în continuare accentul pe investiţiile ecologice, multe întreprinderi fiind îngrijorate că guvernul “dă înapoi” în aceste domenii.

    Conform prognozelor CBI, perspectivele generale ale Marii Britanii se vor îmbunătăţi în 2024, cu o creştere economică de 1,6%, ajutată în parte de scăderea inflaţiei, care va reduce presiunile asupra veniturilor gospodăriilor.

  • Economia Ungariei, în criză: recesiune, inflaţie persistentă, rafturi goale

    Chiar dacă guvernul ungar se străduieşte să convingă cetăţenii că totul merge bine în economia ţării, aceştia simt pe propria piele că acest lucru nu este adevărat, scrie Daily News Hungary. Chiar şi datele oficiale arată că Ungaria se confruntă cu stagflaţie, inflaţie ridicată combinată cu un ritm lent de creştere economică sau chiar recesiune şi şomaj ridicat.

  • Isărescu despre 2023: Rămânem pe creştere economică, dar din păcate consumul bate în continuare investiţiile. „Te orbesc farurile“

    „O economie se conduce şi cu frână şi cu aceleraţie, dar depinde cum le foloseşti, dozajul este mai importat decât instrumentul uneori. Dacă accelerezi şi apoi frânezi, nu faci nici economie la combustibil şi nu câştigi nici în privinţa atingerii obiectivului. Nu avem intenţia să conducem economia ba pe frână, ba pe acceleraţie“.

    BNR anticipează că România nu va înregistra recesiune tehnică în anul 2023, ci doar o încetinire a creşterii PIB, însă problema este că ascensiunea econo­miei se bazează în continuare mai mult pe consum decât pe investiţii, după cum a declarat Mugur Isărescu, guverna­torul BNR. „Noi suntem echilibraţi şi credem că în 2023, în afară de încetiniri, nu vom avea recesiune tehnică. Vedem trafic intens, nu doar în Bucureşti, pe toate şoselele ţării, şi călătoriile în străinătate, toate arată consum major. Am fost în provincie, şi era coloană după coloană, şi pe o parte şi pe alta, nu este doar în Bucureşti. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie – n. red.), arată că acum consumul este mult mai mare decât investiţiile. Nu avem drumuri. Nu poţi să spui: sunt prea multe maşini; or fi. Dar este o realitate, nu mai poţi să priveşti, te orbesc farurile“, a spus ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    Creşterea economică este bazată mai mult pe consum decât pe investiţii, a conti­nuat guvernatorul BNR, care şi-a exprimat speranţa ca odată cu atragerea fondurilor europene, inclusiv prin PNRR, să vedem o creştere a PIB bazată mai mult pe investiţii.

    România a avut în prima jumătate a anului o creştere economică peste aşteptări, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie şi cu evenimentele internaţionale şi cu im­pactul recesionist pe care îl au şi inflaţia şi întărirea politicii monetare, care acţionează pentru perioada următoare, a mai spus Isărescu.

    Economia a făcut în primul semestru (S1) din 2022 un salt de 5,7%. În 2021, creşterea PIB a fost de 5,9%, sub aşteptări, iar pentru anul 2022 majoritatea prognozelor sunt între 5-6%, după ce iniţial au fost ajustate sub 3%.

    Norii negri ai inflaţiei s-au adunat în acest an, planând ameninţător asupra perspec­tivelor economice, nu doar în România, ci şi în plan inter­naţional. Iar în lupta cu inflaţia, băncile centrale au trecut la majorări de dobânzi.

    Practic, dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice. Încă din lunile de vară din acest an guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că este foarte importantă calibrarea politicii monetare pentru a evita pe cât posibil intrarea în recesiune.

    O recesiune nu face bine nici corecţiei fiscale, după cum a spus guvernatorul BNR. „Recesiunea are efecte negative asupra veni­turilor fiscale, asupra corecţiei fiscale. Şi atunci corecţia fiscală care trebuie să continue ca să ieşim din poziţia de deficit excesiv se va face mult mai dificil. Şi acum se face dificil. Orice idee de majorare a impozitelor întâmpină dificultăţi, în principal politice“.

    Legat de politica monetară, Isărescu consideră că a fost o abordare bună ca BNR să folosească toate instrumentele.

    „O economie se conduce şi cu frână şi cu aceleraţie, dar depinde cum le foloseşti, dozajul este mai importat decât instrumentul uneori. Dacă accelerezi şi apoi frânezi, nu faci nici economie la combustibil şi nu câştigi nici în privinţa atingerii obiectivului. Nu avem intenţia să conducem economia ba pe frână, ba pe acceleraţie“.

    Perspectiva creşterii temperate a inflaţiei până spre finele anului 2022 şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, după avansul peste aşteptări din septembrie, la aproape 16%, precum şi ameninţarea cvasistagnării economiei în trimestrele trei (T3) şi patru (T4) din acest an sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate au determinat BNR să reducă cadenţa şi să crească dobânda-cheie cu doar 0,5 puncte procentuale (pp) la cea de-a opta şi ultima şedinţă de politică monetară din 2022, de la 6,25% până la 6,75%.

    „Am mers gradual şi am urmărit un scop, am vrut să dăm timp şi celor cu credite în lei să se obişnuiască cu noile niveluri de dobândă şi cu faptul că perioada dobânzilor negative, a dobânzilor mici este depăşită şi că lumea intră în noul normal şi trebuie să ne obişnuim cu el“

    BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2022, de la 13,9%, la 16,3%, iar estimarea pentru 2023 este de 11,2%, faţă de prognoza anterioară de 7,5%.

     

    Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR despre:

    Inflaţie

    ♦ Inflaţia este mare, a lovit populaţia la buzunar, la buzunarul cheltuielilor curente.

    ♦ Efectele şocului enegetic au depăşit semnificativ ceea ce am anticipat noi la BNR. Am spus de la începutul anului că nu este de glumit cu preţurile la energie pentru că se duc în alte preţuri, sunt o componentă cvasipermanentă în toate preţurile.

    ♦ Niciodată nu s-au dus atât de repede, atât de mult costurile la energei în costul final. Majorările costurilor la energie s-au transmis mai rapid decât ne-am fi aşteptat asupra preţurilor altor produse, mai ales la cele alimentare. De ce? În trecut au fost doar creşteri ale preţului petrolului, acum le avem pe toate –  şi petrol, şi gaze, şi energie. În trecut au fost mai limitate majorările, acum majorările sunt importante, mai ales la gaze.

    ♦ Seceta severă extinsă şi prelungirea conflictului armat din Ucraina au contribuit semnificativ la menţinerea cotaţiilor materiilor prime agricole la un nivel ridicat.

    ♦ Rata anuală a inflaţiei IPC s-a menţinut pe o traiectorie ascendentă, dar şi-a încetinit viteza de creştere în iulie-octombrie 2022.

    ♦ În ultimele luni inflaţia s-a plimbat între 13-16%, s-a conturat un platou în traiectoria ratei anuale a inflaţiei IPC, începând cu luna aprilie pe fondul unei evoluţii relativ stabile a contribuţiei componentei energie electrică şi gaze naturale şi al influenţei dezinflaţioniste a grupei combustibililor.

    ♦ Rata anuală a indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) din România este a zecea din UE, poziţie mai favorabilă faţă de celelalte ţări din regiune şi statele baltice.

    ♦ Avem mai mulţi factori care au contribuit la crreşterea inflaţiei. Vorbim despre efectele indirecte ale majorării costurilor cu energia, manifestate de-a lungul lanţului de producţie. Dacă în T2 am avut efecte directe, acum sunt efecte indirecte, adică transmiterea preţurilor cu energia în preţurile altor produse şi în preţurile de consum. Au contribuit şi seceta severă din acest an şi continuarea conflictului armat din Ucraina, care s-au reflectat în niveluri ridicate ale cotaţiilor materiilor prime agricole. Condiţiile de cerere  au rămas încă favorabile. Vedem menţinerea la un nivel ridicat a anticipaţiilor inflaţioniste ale agenţilor economici. Pe de altă parte, au existat măsurile de sprijin privind limitarea efectelor directe ale majorării cotaţiilor energetice respectiv, schema de sprijin pentru plata facturilor la energie electrică şi gaze naturale şi compensarea cu 50 de bani a preţului unui litru de carburant, precum şi reducerea cotaţiei Brent

    ♦ Alături de petrol, şi pieţele metalelor, alimentelor şi îngrăşămintelor s-au detensionat într-o anumită măsură, dar efectele indirecte de-a lungul lanţului de producţie nu s-au epuizat.

    ♦ Inflaţia de bază resimte puternic efectele şocului energetic; transmisie mai amplă la nivelul componentei alimentare, suplimentată de impactul creşterii preţurilor materiilor prime agricole.

    ♦ Transmisia presiunilor acumulate la nivelul costurilor în preţurile finale ale alimentelor procesate pare a fi superioară celei observate în episoade similare de creştere a cotaţiilor materiilor prime.

    Cursul valutar

    ♦ Mişcările pe piaţa valutară înseamnă flexibitate în ambele sensuri, nu numai depreciere,. Şi am văzut că leul chiar s-a apreciat în 2 reprize, însă este o mişcare, nu înseamnă că va dura. Nu fac prognoză de curs.

    ♦ Nu vedem încă tendinţe periculoase la cursul de schimb real efectiv. El a fost relativ stabil şi ne-a ajutat. Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, care s-a dus în toate costurile, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste.

    ♦ Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului. Mulţi înţeleg că este depreciere, însă în vară leul s-a apreciat. Lăsăm mai multă flexibilitate a cursului de schimb, vom vedea unde îl duce piaţa. Să vedem dacă execedentul de lichiditate care există ñ o să-l vedeţi – are efect în piaţă ñ să-I vedem în funcţiune, dacă se duce în dobânzi, în cursul valutar

    ♦ Avem stabilitate a cursului valutar fără să pierdem rezerva valutară. Avem rezerva valutară în creştere, a crescut şi cu intrările de capitaluri.

    PIB

    ♦ Noi suntem echilibraţi şi credem că în 2023, în afară de încetniri, nu vom avea recesiune tehnică

    ♦ Vedem trafic intens, nu doar în Bucureşti, pe toate şoselele ţării, şi călătoriile în străinătate, toate arată toate consum major. Am fost în provincie, şi era coloană după coloană, şi pe o parte şi pe alta, nu este doar în Bucureşti. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie-n.red.), arată că acum consumul este mult mai mare decât investiţiile. Nu avem drumuri. Nu poţi să spui: sunt prea multe maşini, or fi. Dar, este o realitate, nu mai poţi să priveşti, te orbesc farurile.

    ♦ Creşterea economică este bazată mai mult pe consum decât pe investiţii, sperăm că odată cu atragerea fondurilor UE să vedem o creştere a PIB bazată mai mult pe investiţii.

    ♦ România a avut în prima jumătate a anului o creştere economică peste aşteptări, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie şi cu evenimentele internaţionale şi cu impactul recesionist pe care îl are şi inflatia şi întărirea politicii monetare, care acţionează pentru perioada următoare.

    ROBOR şi controlul Consiliului Concurenţei

    ♦ Dobânzile sunt stabilite în piaţă. O înţelegere în piaţă este inevitabilă, se bate palma, când mergeţi în piaţă vă înţelegeţi cu vânzătorul nu vă luaţi la bătaie cu el.

    ♦ Investigaţia Consiliului Concurenţei este absolut normală. Este dreptul şi datoria lor să facă acest lucru. Dar, investigaţia Consiliului Concurenţei este foarte dificilă, deoarece este vorba despre un anumit timp de înţelegere. Când legile anti-trust au apărut în SUA, pe la 1900, se refereau la dumping, la înţelegeri de preţuri scăzute, să scoţi concurenţa din piaţă, nu la înţelegeri la preţuri ridicate. Acum înţeleg că băncile s-au înţeles să fie dobânzile prea ridicate. Nu au cum să fie prea ridicate, dacă sunt la jumătate faţă de inflaţie.

    ♦ Păi, traderii vorbesc, cum să comunice, cum să stabilească, prin semne, prin telepatie?! Să fim mai atenţi la aceste discuţii! Şi să le dăm dreptate celor de la Consiliul Concurenţei, când spun că au luat toate datele şi o să vedem dacă sunt înţelegeri artificiale, putem să folosim şi alte cuvinte – care sunt anticoncurenţiale, asta a spus şi preşedintele Consiliului Concurenţei.

    ♦ Nu tot ROBOR a ajuns vedeta. Avem mai multe ROBOR. ROBOR la 3 luni a fost făcut de presă vedeta. Toţi se uită la ROBOR la 3 luni, este o previziune, te gândeşti ce va face BNR peste 3 luni.

    ♦ Am zis că au cam sărit calul, nu că au sărit calul. Se referă la ROBOR la 3 luni. Băncile anticipau că BNR se duce vârtos înainte. Au greşit, că nu ne-am dus aşa vârtos. Au văzut mai pesimist decât noi. Putem să-i acuzăm că greşeau când analişti economici, şi unii de renume, cu funcţii în trecut, spuneau să creştem cu câte 1% (dobânda de politică monetară – n.red.) până ne ducem la 16%?!

    ♦ ROBOR nu este doar indicator de politică monetară. Nu am ce să-i reproşez ca indicator de politică monetară. Dar legea în 2010 a legat ROBOR la 3 luni de credite şi a devenit un indicator social. ROBOR cu funcţie monetară a ajuns şi la o funcţie socială.

    ♦ Să explice băncile de ce au văzut aşa de sus dobânda. Le-am spus: atenţie la ROBOR la 3 luni, care are şi rol social, ieşiţi şi explicaţi. Eu nu sunt avocatul băncilor, lucrez cu ele, dar nu sunt avocatul lor.

    ♦ Probabil că au fost influenţaţi de ce am declarat, dar aţi văzut că nu foarte mult. Nemulţumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia că dobânzile vor veni în jos. Dobânzile nu au cum să vină în jos până când inflaţia nu vine în jos. Dobânzile faţă de inflaţie sunt scăzute. Ele vor rămâne la nivelurile actuale cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%

    ♦ Poate că şi controlul Consiliului Concurenţei ia influenţat, nu ştiu. Poate şi declaraţia mea. Eu le-am atras atenţia că sunt în faţa unui tăvălug mediatic şi că nu poţi să tratezi, cum mi-a zis un bancher mie o dată  – ìdle guvernator, vă uitaţi prea mult la televizorî-, Păi trebuie să mă uit la televizor, pentru că opinia publică şi percepţia publică face parte din mediul în care lucrăm.

    Profiturile băncilor comerciale şi expunerea mare pe titluri de stat:

    ♦Băncile s-au cam lăudat cu profiturile şi nici nu a venit marcarea la piaţă. Nu au ajuns la finalul anului şi marcarea la piaţă se face la finalul anului. Să discute cu auditoriiÖSunt vremuri grele. Să apari, în contextul în care se spune că băncile fac şi dreg, că iau pielea de pe om, să apari să te lauzi cu profiturile,..pentru cine? Poate pentru acţionari.

    ♦ BNR, ţinând lichiditatea strâns şi acţionând şi cu dobânda-cheie, a îngustat ecartul între dobânzile la depozite şi dobânzile la credite. Sursa de profit din ecartul dintre dobânzile la credite şi depozite a fost mişcorată şi pe segmentul populaţiei şi pe corporate. Ideea că băncile au profituri execesive trebuie nuanţată. Unele bănci s-au lăudat cu dobânzile, dar nu ajuns la final de an, nu au făcut încă punctare la piaţă. Mai este de gândit care sunt profiturile actualizate ale băncilor.

  • Europa se clatină: Inflaţia din zona euro decolează şi ajunge la cel mai ridicat nivel din istorie, iar economiile europene îşi pierd drastic din avânt. BCE nu va avea de ales şi va trebui să majoreze din nou dobânzile. Recesiunea pare imposibil de evitat

    Inflaţia zonei euro a atins un nou maxim istoric, iar creşterea economică a ţărilor UE a început să îşi piardă din forţă, ceea ce îi face pe economişti să  creadă că recesiunea este acum inevitabilă, scrie Bloomberg.

    Săptămâna trecută Germania a transmis un semnal pozitiv când a anunţat o creştere care a sfidat prognozele ce indicau o contracţie a cea mai puternice economii din Europa. Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că Germania este cea care va împinge economiile către o încetinire în următoarele trimestre. La această problemă se adaugă şi majorările de dobândă ale Băncii Centrale Europene care contribuie şi ele încetinirea economică.

    O contracţie dramatică a economiilor s-a putut deja observa în cel de al treilea trimestru, în Spania şi Franţa. Cele două state europene s-au bucurat de un boom economic generat de ridicarea restricţiilor anti-pandemice care afectau turismul, însă după ce euforia a trecut, contracţia a început să apară.

    Datele privind Spania şi Franţa au fost publicate la o zi după ce BCE a ridicat costurile de împrumut la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, iar oficialii au vorbit despre o serie de alte măsuri importante pentru readucerea inflaţiei la pragul de 2%.

    Conform datelor BCE, cele mai puternice scumpiri s-au înregistrat în domeniul energiei şi în cel alimentar.

    Perspectivele economice rămân extrem de incerte. Vremea favorabilă şi livrările de gaze naturale mult mai mari decât se aşteptau europenii au dus la scăderi de preţuri în diferite domenii, însă nimeni nu ştie ce se v-a întâmpla peste câteva luni şi cum va evolua conflictul ruso-ucrainean, dar nici felul în care va continua să impacteze Europa.

    Klass Knot, şeful băncii centrale olandeze, recunoaşte că o recesiune în zona euro „devine din ce în ce mai probabilă”, însă cu toate acestea el este în favoarea unor noi majorări ale dobânzii cu 50 sau 75 de puncte de bază.

    Analiştii economici şi oficialii încep deja să atragă atenţia asupra creşterii prea rapidă a ratelor, acum că recesiunea este mai aproape ca niciodată. Modul în care se desfăşoară această dezbatere poate determina amploarea contracţiei economice cu care se va confrunta regiunea.