BusinessMagazin

Tag: rating

  • Liderul Senatului: Ratingul SUA ar putea fi retrogradat, în lipsa acordului privind datoriile

    Fitch şi Moody’s au refuzat să comenteze afirmaţia politicianului american.

    Reid a criticat totodată un plan discutat în Camera Reprezentanţilor, menit să ducă la reluarea activităţilor parţial blocate al instituţiilor federale şi la prelungirea plafonului de îndatorare până în luna februarie, relatează CNBC.

    Republicanii majoritari în Camera Reprezentanţilor au anunţat marţi un vot pe un text care prevede creşterea limitei datoriilor până pe 7 februarie şi reluarea activităţilor instituţiilor guvernamentale până pe 15 ianuarie. Proiectul este asemănător cu cel negociat de senatori, dar cu modificări mai profunde ale reformei asigurărilor de sănătate.

    Preşedintele Camerei, republicanul John Boehner a declarat însă, după o întâlnire de peste două ore a congresmenilor, că există multe opinii şi nu a fost luată nicio decizie.

    Reid a reiterat totodată că în Senat au loc negocieri productive cu liderul republicanilor, Mitch McConnell, având încredere că un acord complet ar putea să aibă loc în această săptămână, la timp pentru evitarea unui default (incapacitate de plată).

    Casa Albă a anunţat că preşedintele Barack Obama se va întâlni în cursul zilei de marţi cu liderii democraţi din Camera Reprezentanţilor.

  • BCR: Moody’s a redus ratingurile fără acces la informaţii detaliate privind performanţele băncii

     Ratingul pentru depozitele pe termen lung al BCR a fost retrogradat miercuri de către Moody’s de la nivelul Ba1 la Ba3, după ce agenţia a revizuit ratingul pentru soliditate financiară BCA (baseline credit assessment) de la b1 la b3. Moody’s a confirmat ratingul de soliditate financiară individuală BFSR la nivelul E+. Acest calificativ şi cel pentru depozitele pe termen lung au perspectivă negativă.

    “Moody’s alocă aceste ratinguri în mod nesolicitat (fără cerere din partea băncii), pe baza informaţiilor din domeniul public, fără a avea acces la conducerea băncii şi la informaţii detaliate privind performanţa băncii, progresul actual ori iniţiative anticipative de afaceri. În acelaşi timp, considerăm că acţiunea de rating se bazează mai degrabă pe câteva tendinţe economice, de piaţă şi financiare din perioada deja scursă, din care mai multe, dacă nu majoritatea s-au inversat în mod semnificativ sau sunt în proces de îmbunătăţire în prezent”, a precizat banca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondul de criză al zonei euro a pierdut ratingul de top “AAA” de la Fitch

     Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) este vehiculul care distribuie către Grecia, Irlanda şi Portugalia împrumuturile acordate de guvernele din zona euro în baza acordurilor de finanţare externă încheiate de UE, FMI şi BCE cu cele trei state în contextul crizei datoriilor de stat.

    Fitch a anunţat într-un comunicat că decizia de a coborî ratingul fondului a fost determinată de retrogradarea Franţei.

    Franţa a pierdut ultimul rating triplu A din cauza temerilor Fitch referitoare la recesiune, şomaj şi finanţele publice.

    Perspectivele financiare ale fondului depind de situaţia guvernelor din zona euro, care finanţează şi garantează activităţile instituţiei. Cu a doua economie din zona euro ca PIB după Germania, Franţa este unul dintre principalii finanţatori ai FESF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oile negre şi mieluşeii zonei euro

    Ratingul Irlandei este BBB plus. Anunţul agenţiei este o încurajare venită la ţanc, ţinând cont că statisticile de luna trecută au arătat o reintrare a ţării în recesiune pentru prima dată în patru ani. Datoria publică a Irlandei, efect nu al risipei bugetare, ci al efortului de a salva băncile private de la faliment, este aşteptată să atingă anul acesta un maxim de 122% din PIB, pentru a scădea apoi până la 112% din PIB până în 2016.

    În schimb, aceeaşi S&P a redus ratingul Italiei de la BBB plus la BBB, cu doar două trepte peste nivelul “junk” (nerecomandat investitorilor), explicând recesiunea persistentă  prin faptul că statul nu a liberalizat suficient pieţele interne, în primul rând piaţa muncii.

    Fabrizio Saccomanni, ministrul italian al economiei, a comentat că astfel de decizii ale agenţiilor de rating pot avea efecte “destabilizatoare şi prociclice”, prin faptul că întreţin cercul vicios în care investitorii, influenţaţi de pesimismul agenţiilor, înrăutăţesc ei înşişi situaţia financiară a ţărilor declasate, împiedicând astfel redresarea lor.

    La rândul ei, agenţia Fitch a oferit un cadou total nedorit de 14 iulie Franţei, retrogradându-i ratingul de la AAA la AA plus. Fitch era singura agenţie de rating care mai credita Franţa cu triplul A, respectiv cel mai bun rating posibil pentru datoria pe termen lung a unei ţări.

    Spre deosebire de anii trecuţi, Comisia Europeană n-a mai criticat deciziile agenţiilor de rating, arătând doar că, în cazul Italiei, ţara a făcut eforturi pentru a-şi restabili credibilitatea pe pieţele financiare, lucru care s-a reflectat recent în ieşirea din procedura UE de deficit excesiv.

  • Zona euro: comedii de vară pentru minţi odihnite

    Între timp, criza de guvern din Portugalia a reizbucnit, speriind pieţele financiare, după ce liderul opoziţiei socialiste, Antonio Jose Seguro, a cerut renegocierea actualului acord cu UE-FMI-BCE în valoare de 78 mld. euro, iniţiat în 2011, pe motiv că măsurile de austeritate adoptate în virtutea acordului respectiv au ruinat economia ţării. Lisabona a cerut deja finanţatorilor externi o amânare a următoarei evaluări a acordului, prevăzută să înceapă la 15 iulie, pentru august sau septembrie. Agenţia Fitch a retrogradat ratingul Portugaliei de la AAA la AA plus, iar analiştii şi-au reluat predicţiile că ţara va avea nevoie la anul de încă un acord de credit cu finanţatorii externi.

    Priorităţile de moment ale lui Draghi şi ale BCE însă sunt altele – să-şi cenzureze propriii angajaţi când vorbesc prea mult şi au impresia că punctul de vedere al BCE poate avea câştig de cauză în faţa finanţatorilor BCE. Neamţul Joerg Asmussen (foto dreapta), membru al conducerii BCE, şi-a atras criticile conducerii băncii, după ce a declarat că banca va continua actualul program de pompare de bani în piaţă timp de mai mult de un an, a cerut UE să pună în practică mai repede planul de a-i forţa pe depunătorii cu sume mari să suporte costul viitoarelor falimente bancare şi a cerut ca zona euro să aibă deja până în toamna lui 2014 cadrul uniunii bancare europene.

    În viziunea lui Asmussen, acest cadru ar implica existenţa unui organism de supraveghere comun şi a unui fond comun de susţinere a băncilor, alimentat inclusiv din celebra taxă bancară amânată până acum din motive electorale. Principala ţară acţionară a BCE, Germania, se opune însă unei astfel de viziuni, în primul rând fiindcă nu vrea să aibă de suportat grosul notei de plată pentru alte crize din zona euro, fără a avea şi posibilitatea de a impune ţărilor sau băncilor respective reformele sau planurile de restructurare pe care le consideră adecvate.

    Wolfgang Schauble, ministrul german de finanţe (foto stânga), a exprimat chiar în această săptămână opoziţia Germaniei faţă de uniunea bancară europenă, respingând miercuri un nou plan prezentat de comisarii de la Bruxelles şi care propune aceleaşi obiective cu cele susţinute de Asmussen.

  • S&P a redus ratingul Italiei la “BBB”, cu două trepte deasupra categoriei “junk”

     Perspectiva atribuită ratingului Italiei a fost menţinută la negativă, potrivit unui comunicat transmis de S&P, transmite Bloomberg.

    Agenţia de rating a subliniat că, în pofida politicii monetare expansioniste a Băncii Centrale Europene, dobânzile reale plătite de companiile nefinanciare din Italia depăşesc nivelul anterior crizei financiare.

    Măsurile de austeritate adoptate în ultimii ani în Italia au facilitat reducerea deficitului bugetar până sub pragul de 3% din PIB impus de UE, însă au înrăutăţit situaţia economic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agenţia de rating S&P trimite Italia la doi paşi de “junk”

    Perspectiva atribuită ratingului Italiei a fost menţinută la negativă, potrivit unui comunicat transmis de S&P.

    Agenţia de rating a subliniat că, în pofida politicii monetare expansioniste a Băncii Centrale Europene, dobânzile reale plătite de companiile nefinanciare din Italia depăşesc nivelul anterior crizei financiare.

    Măsurile de austeritate adoptate în ultimii ani în Italia au facilitat reducerea deficitului bugetar până sub pragul de 3% din PIB impus de UE, însă au înrăutăţit situaţia economic.

    Economia italiană este în scădere de opt trimestre consecutive, iar şomajul a atins cel mai ridicat nivel din 1977.

    În ultimele două luni, premierul Enrico Letta a propus creşterea TVA, aflată în prezent la 21%, şi a suspendat plata controversatei taxe pe propeitate introduse de fostul guvern condus de Mario Monti.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Poveste de succes vrem: azi, Grecia

    Motivaţia agenţiei de rating este că mediul macroeconomic s-a ameliorat în Grecia, guvernul face progrese în privinţa reformei pieţei muncii, UE a acceptat o relaxare a termenilor de ajustare fiscală impuşi anterior, iar teama investitorilor de o intrare a ţării în incapacitate de plată a dispărut.

    Institutul de cercetări economice Bruegel de la Bruxelles (altfel, un susţinător al relaxării politicilor de austeritate) susţine că programul de asistenţă financiară pentru Grecia este un eşec şi că peste câţiva ani se va dovedi că ţara nu va fi capabilă să-şi plătească datoriile, însă pentru moment atât investitorii străini, cât şi liderii europeni au nevoie de o poveste de succes în Grecia (chiar dacă din motive diferite) şi fac toate eforturile ca s-o aibă.

    Potrivit datelor oficiale publicate în această lună, ţomajul în rândul tinerilor în vârstă de până la 24 de ani din Grecia a crescut în luna februarie pentru prima dată peste nivelul de 60%, în timp ce pe ansamblu, rata şomajului a avansat la 27%. Grecia a redus salariul minim pentru persoanele sub 25 de ani cu 32%, la circa 500 de euro, pentru a stimula angajările.

  • Fitch a confirmat ratingul grupului Rompetrol la “B+”, cu perspectivă stabilă

    “TRG (The Rompetrol Group – n.r.) continuă să fie puternic dependent de compania mamă JSC National Company KazMunaiGas (rating BBB, cu perspectivă stabilă) pentru sprijin financiar. Fitch consideră că, pe propriile picioare, ratingul TRG ar corespunde nivelului CCC, având în vedere situaţia financiară slabă”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Fitch Ratings.

    Agenţia de evaluare financiară notează că decizia companiei de stat KMG, din Kazahstan, acţionarul majoritar al Rompetrol, de a finanţa răscumpărarea a 27% din acţiunile Rompetrol Rafinare de la statul român pentru 200 milioane de dolari are un impact neutru asupra ratingului.

    Totodată, Fitch anticipează că strategia de creştere a grupului Rompetrol , care vizează extinderea prin achiziţii pe pieţe importatoare de carburanţi auto, precum Turcia şi Ucraina, va fi finanţată tot de KMG, situaţie care ar reduce riscurile la care se expune compania.

    Astfel, ratingul Rompetrol ar fi susţinut de o îmbunătăţire a situaţiei financiare proprii, de o creştere a cotei de piaţă în România sau consolidarea poziţiei pe pieţe din regiune, dar şi de o prelungire a maturităţii medii a datoriilor companiei.

    Pe de altă parte, calificativul datoriilor companiei ar putea fi influenţat negativ de o deteriorare a situaţiei financiare, de contractarea unor datorii semnificative în vederea efectuării de achiziţii sau de investiţii, sau de o reducere a sprijinului oferit de KMG.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Retrogradată de Moody’s, Slovenia încă mai rezistă

    Anunţul a fost făcut exact în ziua lansării unei emisiuni de obligaţiuni pe 10 ani care strânsese deja oferte de 6 mld. dolari la un randament de 5,84%. Slovenia îşi păstrează însă ratingul A- atât din partea Fitch, cât şi a S&P, care a şi explicat că îl menţine pentru că nu consideră iminentă perspectiva unui pachet de salvare de la UE şi FMI.

    Datoria publică a Sloveniei era de 54% din PIB la finele lui 2012, iar costurile recapitalizării băncilor, estimate la 8-11% din PIB, ar aduce datoria spre la 70-75% din PIB, încă mult sub 117,6%, cât are Irlanda, cotată tot cu Ba1 de Moody’s.

    Alenka Bratusek, noul prim-ministru sloven, s-a deplasat recent la Bruxelles ca să-i asigure pe liderii zonei euro că ţara ei nu va avea nevoie de un pachet financiar de salvare şi că guvernul “lucrează literalmente zi şi noapte” pentru însănătoşirea sistemului bancar şi a economiei. Alenka Bratusek a spus că până în iunie va fi creată “banca rea” care să preia activele cu probleme, vor fi iniţiate privatizări importante, inclusiv ale băncilor, va fi modificată legislaţia muncii şi va continua reforma pensiilor. Sistemul bancar sloven, dominat de bănci de stat, are active neperformante în valoare de 7 mld. euro, ceea ce echivalează cu 20% din PIB.

    Conform şefului CE, Jose Barroso, Slovenia trebuie să prezinte în curând un program complet de reforme. Fostul guvern sloven a căzut în februarie, după un val de proteste contra măsurilor de austeritate deja adoptate şi în contextul acuzaţiilor de corupţie la adresa ex-premierului Janez Jansa.