BusinessMagazin

Tag: rate

  • BREAKING: Undă de şoc pe bursele lumii după ce preşedintele FED Jerome Powell a spus că ratele dobânzilor vor fi “probabil mai mari” decât s-a anticipat anterior

    Scăderi abrupte pe bursele din toată lumea, de la 0,6% în câteva minute pe Wall Street, în teritoriu negativ pe Bursa din Londra şi pe cea din Frankfurt, cu minus 0,3% la Paris şi cu vânzări agresive după ce preşedintele FED Jerome Powell a spus că ratele dobânzilor vor fi “probabil mai mari” decât s-a anticipat anterior.

    Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a avertizat marţi că este posibil ca ratele dobânzilor să se îndrepte mai sus decât se aşteptau factorii de decizie ai băncii centrale, potrivit CNBC. Citând date de la începutul acestui an care arată că inflaţia a inversat decelerarea pe care a arătat-o la sfârşitul anului 2022, liderul băncii centrale a avertizat că urmează o politică monetară mai strictă.

    “Cele mai recente date economice au venit mai puternice decât se aşteptau, ceea ce sugerează că nivelul final al ratelor dobânzilor va fi probabil mai ridicat decât se anticipa anterior”, a declarat Powell în remarcile pregătite pentru două apariţii în această săptămână la Capitol Hill. “Dacă totalitatea datelor ar indica faptul că se justifică o înăsprire mai rapidă, am fi pregătiţi să mărim ritmul de creştere a ratelor.”

    La Bucureşti, unde investitorii marchează profituri pe energie încă de astăzi dimineaţă, cu un indice BET în scădere încă din primele ore de la deschiderea, unda de şoc pare că momentan nu a ajuns indicele fiind în scădere cu 0,2%. La jumătatea orarului de tranzacţionare a avut şi minus 0,4%.

    Aceste observaţii despre care vorbeşte Powell au două implicaţii, notează CNBC. În primul rând, că nivelul maxim, sau terminal, al ratei fondurilor federale va fi probabil mai ridicat decât indicau anterior oficialii Fed şi, în al doilea rând, că trecerea de luna trecută la o creştere mai mică de un sfert de punct procentual ar putea fi de scurtă durată dacă datele privind inflaţia vor continua să fie ridicate.

    În estimarea lor din decembrie, oficialii au fixat rata finală la 5,1%. Preţul actual al pieţei este puţin mai mare decât atât, în zona 5,25%-5,5%, potrivit datelor CME Group. Powell nu a precizat cât de sus crede că vor ajunge ratele în cele din urmă.

    Discursul are loc în contextul în care pieţele sunt în general optimiste că Fed poate domoli inflaţia fără să ducă economia în şanţ.

    Cu toate acestea, datele din ianuarie arată că inflaţia, măsurată prin preţurile cheltuielilor de consum personal – parametrul preferat de factorii de decizie politică -, a continuat să se desfăşoare într-un ritm anual de 5,4%. Această cifră este cu mult peste ţinta pe termen lung de 2% a Fed şi cu puţin peste nivelul din decembrie.

    Powell a declarat că tendinţa actuală arată că sarcina de combatere a inflaţiei a Fed nu s-a încheiat.

    “Am parcurs o mulţime de teren, iar efectele depline ale înăspririi noastre de până acum nu s-au făcut încă simţite. Chiar şi aşa, mai avem mult de lucru”, a spus el.

    Fed a majorat rata de referinţă a fondurilor de opt ori în ultimul an, până la nivelul vizat în prezent, cuprins între 4,5%-4,75%. La prima vedere, rata fondurilor stabileşte ceea ce băncile îşi cer reciproc pentru împrumuturile overnight. Dar ea se transmite la o multitudine de alte produse de îndatorare a consumatorilor, cum ar fi creditele ipotecare, împrumuturile auto şi cărţile de credit.

    În ultimele declaraţii, unii oficiali, precum preşedintele Fed din Atlanta, Raphael Bostic, au indicat că, în opinia lor, majorările de rate se vor încheia în curând. Cu toate acestea, alţii, printre care guvernatorul Christopher Waller, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la datele recente privind inflaţia şi spun că este probabil ca politica restrictivă să rămână în vigoare.

    “Restabilirea stabilităţii preţurilor va necesita, probabil, să menţinem o poziţie restrictivă a politicii monetare pentru o perioadă de timp”, a declarat Powell. “Recordul istoric ne avertizează puternic împotriva relaxării premature a politicii. Vom menţine cursul până când ne vom face treaba.”

    Powell a remarcat unele progrese în ceea ce priveşte inflaţia pentru domenii precum cel al locuinţelor.

    Cu toate acestea, el a remarcat, de asemenea, că “există puţine semne de dezinflaţie” atunci când vine vorba de categoria importantă a cheltuielilor cu serviciile, cu excepţia locuinţelor, alimentelor şi energiei. Acesta este un calificativ important, având în vedere că, la conferinţa de presă de după şedinţa de la începutul lunii februarie, preşedintele a declarat că procesul dezinflaţionist a început în economie, remarci care au contribuit la creşterea acţiunilor.

    Pieţele se aşteaptă, în mare parte, ca Fed să promulge a doua majorare consecutivă a ratei dobânzii cu un sfert de punct, sau 25 de puncte de bază, la şedinţa Comitetului federal pentru piaţa monetară deschisă de la sfârşitul acestei luni. Cu toate acestea, traderii estimează o probabilitate de aproape 30% pentru o creştere mai mare de jumătate de punct, potrivit datelor CME Group.

    Powell a reiterat faptul că deciziile privind ratele vor fi luate “şedinţă cu şedinţă” şi vor depinde de date şi de impactul acestora asupra inflaţiei şi activităţii economice, mai degrabă decât de un pre-se​

     

  • Inflaţia zdruncină întregul continent: Preţurile de consum din Elveţia au crescut în februarie cu 3,4% faţă de anul precedent. Saltul neaşteptat se datorează în mare măsură tarifelor aeriene şi chiriilor

    Inflaţia elveţiană a accelerat în mod neaşteptat luna trecută, ceea ce sugerează că banca centrală va trebui să continue să majoreze costurile de împrumut, potrivit Bloomberg.

    Preţurile de consum au crescut cu 3,4% în februarie faţă de anul precedent, a anunţat luni Oficiul Federal de Statistică. Acest lucru contrastează cu estimarea mediană dintr-un sondaj Bloomberg, care prevedea o încetinire la 3,1%. Saltul s-a datorat în principal creşterii preţurilor transportului aerian, pachetelor de vacanţă, chiriilor şi benzinei. 

    Inflaţia de bază, care exclude elemente precum energia şi alimentele, a accelerat pentru a treia lună, ajungând la 2,4%. 

    În timp ce Elveţia are cele mai mici rate ale inflaţiei dintre toate economiile avansate, accelerarea de luna trecută înseamnă că Banca Naţională a Elveţiei, care a majorat deja ratele cu 175 de puncte de bază din iunie, va continua probabil să înăsprească ratele atunci când oficialii se vor întâlni la 23 martie. Economiştii intervievaţi de Bloomberg preconizează încă o majorare de 50 de puncte de bază.

    Preşedintele BNS, Thomas Jordan, a subliniat că dinamica inflaţionistă subiacentă este „mai puternică decât ceea ce BNS este pregătită să tolereze”. 

    Banca centrală şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că, în prezent, şansele ca firmele să repercuteze scumpirile asupra clienţilor sunt considerabil mai mari decât înainte. În plus, piaţa elveţiană a forţei de muncă nu dă semne de slăbiciune, iar lipsa de lucrători riscă să alimenteze salariile. 

    Pe baza indicatorului armonizat al Uniunii Europene, creşterea preţurilor de consum din Elveţia s-a situat la 3,2%, mai puţin de jumătate din ritmul înregistrat în zona euro din jur.

  • Cashul este salvarea în 2023: Frica de recesiune şi creşterea neîncetată a ratelor de către Fed îi fac pe tot mai mulţi investitori să se refugieze în bani gheaţă

    În contextul în care anul 2023 se anunţă unul turbulent din punct de vedere financiar şi economic, tot mai mulţi investitori văd soluţia la aceste probleme în cash. Teama că bursele vor intra în bear market, cumulată cu creşterea continuă a ratelor de către Fed şi prognozele care vorbesc de o recesiune iminentă, întind nervii investitorilor la maxim şi sporesc frica că portofoliile de investiţii ar putea primi o lovitură serioasă, scrie Bloomberg.

    Michael Wilson, strateg şef în cadrul gigantului bancar Morgan Stanley, a declarat săptămâna trecută că indicele S&P 500 ar putea scădea cu 20%, pe fondul rezultatelor slabe ale companiilor.

    Pe fondul perspectivelor economice deloc optimist, banii lichizi par un refugiu ceva mai sigur. În plus, randamentul titlurilor de stat emise pe termen scurt a reuşit să depăşească randamentul portofoliilor clasice de investiţii bazate pe un raport de 60/40 (60% din bani merg către acţiuni, 40% către obligaţiuni – n.r)

    Desigur, investitorii pierd teren în faţa inflaţiei prin deţinerea de numerar. Dar pentru clienţii care au cheltuieli foarte bine stabilite, pentru care trebuie să economisească, cum ar fi o nuntă, este mult mai avantajos să se refugieze în cash, cu atât mai mult cu cât aceştia pot obţine randamente şi de 4% dacă-şi pun banii într-un cont de economii.

    Banii pe care investitorii îi vor băga în pieţe în acest an vor merge mai ales către fondurile pasive. Potrivit sondajului MLIV Pulse, realizat în rândul a 400 de investitori profesionişti, pariurile principale sunt pe expunererea internaţională (pe care mizează 47%), urmată de investiţii în fondurile pasive (37%) şi abia pe ultimul loc s-a situat realizarea unor investiţii în fondurile active, unde doar 30% dintre cei intervievaţi au răspuns pozitiv.

    În schimb, investitorii de retail sunt mai predispuşi să plaseze bani în fonduri pasive (46%), urmaţi de investiţiile internaţionale (38%) şi de fondurile gestionate activ (22%).

    Orientarea către cash şi scenariile economice sumbre vorbesc mult despre frica investitorilor ca anul 2023 să nu reprezinte pentru portofoliile acestora o lovitură la fel de grea precum a fost 2022 şi toate crizele acestuia, de la război, la criza energetică şi inflaţie.

  • Ford vrea să producă maşini care blochează accesul proprietarului, dacă nu îşi plăteşte ratele

    Ford vrea să producă maşini care blochează accesul proprietarului, dacă nu îşi plăteşte ratele, se întorc singure la dealer sau merg la fier vechi. Avertismentul ar începe cu „neplăceri minore” pentru şoferi, precum dezactivarea GPS-ului sau a aerului condiţionat.  

    Cea mai recentă cerere de brevet depusă de Ford arată un nou mod bizar prin care maşinile luate în leasing ar putea fi reţinute în viitor dacă proprietarii lor nu-şi achită plăţile la timp, scrie Business Insider.

    Cererea de brevet, raportată pentru prima dată de The Drive, a fost depusă în august 2021, dar nu a fost publicată decât săptămâna trecută. Practic, Ford vrea să construiască un sistem care ar permite maşinilor să blocheze accesul şoferului, dacă acesta nu îşi plăteşte ratele.

    Ford spune că îşi imaginează acest sistem ca pe o soluţie la problema proprietarilor cu întârzieri la plată care sunt “necooperanţi” şi care încearcă să “împiedice operaţiunea de recuperare a maşinii”.

    În cererea de brevet, Ford descrie utilizarea unui “computer al sistemului de recuperare a bunurilor” care poate facilita procesul, care începe cu unele neplăceri minore care ar provoca “disconfort” proprietarului vehiculului.

    În cazul în care un şofer ignoră avertismentele cu privire la plăţile lipsă, procesul ar începe cu dezactivarea de către computer a funcţionalităţii unor caracteristici precum controlul vitezei, GPS, aerul condiţionat şi radioul. De asemenea, computerul ar putea determina maşina să înceapă să emită un “sunet neîncetat şi neplăcut” ori de câte ori şoferul e înăuntru.

    În cazul în care proprietarul tot nu ia măsuri, automobilul va putea bloca accesul şoferului. Într-un scenariu, computerul ar putea bloca accesul doar în weekenduri, în aşa fel încât şoferul să poată lucra în timpul săptămânii.

    Alternativ, maşina ar putea defini o zonă în jurul locuinţei şoferului în care să poată fi folosită.

    Dacă proprietarul va continua să nu plătească, maşina poate lua măsuri destul de drastice, cum ar fi să se conducă singură „până la un loc convenabil de unde poate fi tractată”, până la o agenţie de recuperare a bunurilor, o instituţie de creditare sau un depozit de maşini.

    În cazul în care ar costa mai mult preluarea maşinii decât valorează aceasta, vehiculul ar putea chiar să se conducă singur la un depozit de fier vechi.

  • BCE devine cea mai aspră dintre băncile centrale: Investitorii pariază că Banca Centrala Europeana îşi va majora ratele dobânzilor la 3,75% până în septembrie

    Investitorii pariază că Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până la cele mai ridicate niveluri din toate timpurile, stimulaţi de rezistenţa economiei zonei euro şi de semnele că inflaţia s-ar putea dovedi mai greu de ţinut în frâu decât se aşteaptau analiştii, scrie Financial Times.

    Pieţele swap estimează o creştere a ratei de depozit a BCE la 3,75% până în septembrie, faţă de nivelul actual de 2,5%. Acest nivel ar egala vârful atins de indicele de referinţă în 2001, atunci când BCE încă încerca să susţină valoarea monedei euro nou lansate.

    „Este cu adevărat surprinzător să vedem că BCE a devenit cea mai aspră dintre marile bănci centrale”, a declarat Sandra Phlippen, economist şef la banca olandeză ABN Amro.

    Pieţele au revizuit în creştere previziunile privind ratele dobânzilor după recenta publicare a detelor din zona euro privind activitatea dinamică din sectorul serviciilor şi cererile salariale.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat marţi că banca „analizează foarte atent situaţia salariilor” – un indiciu al îngrijorării că o creştere puternică a salariilor în acest an va menţine presiunea asupra preţurilor, deoarece companiile transferă costurile asupra consumatorilor.

    Randamentul obligaţiunilor germane cu scadenţa la doi ani a atins marţi un maxim al ultimilor 14 ani, de 2,95%, după ce indicele managerilor de achiziţii S&P Global a depăşit previziunile.

    Perspectiva unor noi creşteri substanţiale ale ratelor în zona euro contrastează cu cea a SUA şi a Regatului Unit, care sunt considerate în general ca fiind mai aproape de finalul ciclului de creştere a ratelor dobânzilor, deoarece au majorat deja costurile de împrumut mai devreme şi mai agresiv decât BCE.

    Cu toate acestea, pieţele bursiere din SUA au scăzut puternic marţi, deoarece datele economice au determinat investitorii să reevalueze cât de mult ar mai putea creşte dobânzile Rezervei Federale.

    Inflaţia din zona euro a fost de 8,5% în ianuarie, comparativ cu 6,4% în SUA, în timp ce inflaţia din Marea Britanie rămâne în continuare de două cifre. Cu toate acestea, nivelul inflaţiei a scăzut mai repede decât se aştepta, iar perspectivele anemice de creştere ale ţării au diminuat presiunea asupra Băncii Angliei pentru a majora ratele.

    În ultima săptămână, Goldman Sachs, Barclays şi Berenberg au ridicat la 3,5% previziunile lor cu privire la cât de mult va mai creşte BCE ratele. Miercuri, Deutsche Bank şi-a majorat prognoza la 3,75%.

    „Există riscul ca inflaţia să se dovedească a fi mai persistentă decât este estimată în prezent de pieţele financiare”, a declarat săptămâna aceasta pentru Bloomberg Isabel Schnabel, membru al comitetului executiv al BCE.

    Frederik Ducrozet, şeful departamentului de cercetare macroeconomică de la Pictet Wealth Management, a prognozat că ratele BCE vor atinge un vârf de 3,5%, dar a adăugat că banca centrală ar putea „să rămână în modul de înăsprire până în septembrie, iar acest lucru va urca rata dobânzilor aproape de 4%”.

    BCE a majorat deja ratele cu un nivel fără precedent de 3 puncte procentuale din vara anului trecut şi a semnalat luna aceasta că intenţionează să facă o altă mişcare de jumătate de punct procentual în martie.

    Deşi inflaţia din zona euro a scăzut timp de trei luni consecutive, inflaţia de bază – care exclude preţurile la energie şi alimente pentru a arăta presiunile de bază asupra preţurilor – a rămas neschimbată la un nivel record de 5,2% în ianuarie.

     

  • Piaţă imobiliară suferă schimbări la ordinea zilei: care este motivul pentru care unul dintre cei mai mari magnaţi imobiliari din New York, se pregăteşte să cedeze creditorilor o parte dintre birourile pe care le deţine

    Scott Rechler a investit miliarde de dolari în clădiri de birouri din Manhattan după criza financiară din 2008, acumulând unul dintre cele mai mari portofolii din oraş printr-o avalanşă de tranzacţii. Acum Rechler, directorul executiv al dezvoltatorului imobiliar RXR, se pregăteşte să cedeze o parte din birourile sale creditorilor, potrivit Financial Times.

    Decizia vine după o analiză exhaustivă a proprietăţilor RXR, reprezentând o recunoaştere a faptului că deţinerea unora dintre centrele care au generat randamente constante, deşi nespectaculoase, nu mai face sens din punct de vedere economic într-o nouă eră a muncii la distanţă şi a creşterii ratelor dobânzilor.

    „În cazul unora dintre aceste proprietăţi, nu cred că mai putem face ceva cu ele”, a declarat Rechler. Singura alternativă, a explicat el, a fost să „dăm cheile înapoi băncii”.

    La aproape trei ani după ce pandemia Covid a închis New York-ul şi a schimbat fundamental modul în care oamenii lucrează, planurile RXR reflectă un consens din ce în ce mai solid potrivit căruia cea mai mare piaţă de birouri din lume se îndreaptă spre o perioadă tumultoasă. Clădirile învechite vor ajunge să-şi piardă utilitatea, dacă nu vor putea fi reamenajate pentru alte scopuri. Între timp, dezvoltatorii pariază că cele mai bune şi mai avansate turnuri – bine dotate tehnologic şi situate în apropierea mijloacelor de transport în comun – vor prospera.

    Cel mai bun exemplu în acest sens ar putea fi One Vanderbilt al SL Green, care se înalţă deasupra Grand Central Station, obţinând chirii record, chiar şi în mijlocul pandemiei. Rechler speră că viitoarea 175 Park a RXR, care va fi cea mai înaltă clădire din emisfera vestică atunci când va fi finalizată, o va depăşi în cele din urmă ca nivel de profitabilitate.

    „Am avut mai multe prezentări pentru acea clădire în ultimele 60 de zile decât am avut pentru restul portofoliului nostru”, a declarat Rechler. Acesta are, de asemenea, mari speranţe pentru 5 Times Square, fostul sediu al EY. RXR şi partenerii săi cheltuiesc aproximativ 300 de milioane de dolari pentru a moderniza clădirea.

    Aceste pariuri s-ar putea să dea roade. Dar Rechler, care este şi membru al consiliului de administraţie al Rezervei Federale din New York, se aşteaptă la o perioadă dificilă în lunile următoare. Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor ameninţă un spactrul larg de afaceri care se bazau pe capital ieftin şi uşor disponibil, a remarcat el. Chiar şi companiile de tehnologie, una dintre puţinele surse rămase de expansiune a pieţei de birouri, se debarasează acum de mii de angajaţi. Reducerile acestora, la rândul lor, par să se răsfrângă asupra Wall Street.

  • eMAG le aruncă mănuşa băncilor. De acum puteţi lua credite de până la 10.000 de lei direct la eMAG, cu până la 12 rate

    ♦ La un an de la lansare, un milion de clienţi ai eMAG au deja acces la funcţia de finanţare, iar ponderea achiziţiilor achitate astfel a ajuns la 6%.

    eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţa locală, are în plan să majoreze limitele de credit acordate utilizatorilor pentru cumpărături în contul de client şi să crească şi numărul de rate în care sumele pot fi returnate, mutarea fiind pregătită în parteneriat cu procesatorul de plăţi PayU, care e parte a aceluiaşi grup de firme.

    În prezent, această facilitate – denumită „My Wallet“ („Portofelul meu“) – oferă un credit care în prezent ajunge la o limită de cel mult 4.000 de lei, iar achiziţiile pot fi achitate fie în 4 rate (dintre care una la momentul plasării comenzii), fie după 30 de zile. Produsele pot fi achiziţionate fie de la eMAG, fie de la parteneri ai retailerului, dacă suma trece de 100 de lei. La un an de la lansarea funcţiei, ponderea achiziţiilor realizate astfel a crescut, a spus într-un interviu pentru ZF Tudor Manea, CEO al eMAG. „Cred că ne apropiem de un procent de 6 % din toate vânzările care sunt finanţate prin prin My Wallet. Sunt peste un milion de oameni care au limite de credit acordate în momentul de faţă, consider că este o zonă bună de creştere pentru  viitor.“

    Limita de credit acordată de PayU ar urma să crească de aproximativ două ori, a explicat şeful eMAG. „Anul acesta ne gândim împreună cu PayU să creştem şi limitele de creditare, dar pentru asta trebuie nişte aprobări, pe care trebuie să le obţină PayU. Limitele de creditare vor creşte la 8.000 de lei – 10.000 de lei, practic se vor transforma într-un credit de consum.“ Şi numărul de rate va creşte semnificativ, a adăugat Tudor Manea. „Plăţile se vor putea împărţi în 12 rate, adică se va plăti o rată şi vor mai rămâne 11, iar din vară, din iulie – august, vor creşte şi limitele de credit.“

    Mutarea făcută de eMAG, de a le acorda clienţilor credite disponibile direct din contul de client, va trezi probabil şi un răspuns din partea băncilor, care ar putea veni cu noi produse şi rate mai mici ale dobânzilor, estimează Tudor Manea. „Se va dezvolta mult zona aceasta, şi într-un fel e bine pentru că va împinge şi băncile să intre şi ele în horă, că n-au cum altfel, trebuie să intre şi ele, să vină cu soluţii mai noi. Până la urmă această competiţie o văd benefică pentru economie şi pentru consumatorul final. La un moment dat o să înceapă şi o bătaie în preţuri, şi atunci utilizatorul final va plăti o dobândă mai mică. Până la urmă, acesta e rolul tehnologiei să vină să disrupă nişte procese.“

  • Retailerul de echipamente foto F64 introduce o metodă alternativă de plată, care permite finanţarea cumpărăturilor în rate, în baza unui parteneriat cu fintechul Mokka

    Compania F64 Studio, care operează cel mai mare retailer de echipamente foto-video din România, a încheiat un parteneriat cu fintechul Mokka, jucător în piaţa Buy Now Pay Later (Cumperi acum, plăteşti mai târziu) din Europa Centrală şi de Est, prin intermediul căruia clienţii pot achiziţiona produsele în rate începând cu sfârşitul anului trecut.

    „Am implementat modalitatea de plată Mokka exact când s-a dat startul cumpărăturilor pentru sărbătorile de iarnă, în luna decembrie a anului trecut. (…) Prin intermediul Mokka le oferim clienţilor noştri o metodă de plată alternativă, flexibilă, care permite finanţarea cumpărăturilor în rate egale, alese în funcţie de preferinţe, de la 6 la 24 de luni.”, spune Claudia Tudor, Deputy General Manager F64, companie cu o istorie de 22 de ani pe piaţa de profil.

    Mokka a introdus în România serviciul Buy Now Pay Later, în urmă cu doi ani. Operând deja în Polonia şi din acest an şi în Bulgaria, Mokka este deja partenerul unor retaileri importanţi de pe piaţă, între care se numără CCC, Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay, Lensa, MegaDepot, lanţul de service-uri Rădăcini, BMall, Humanic şi altele.

    „Tot mai mulţi retaileri devin interesaţi de soluţiile de creştere bazate pe tehnologii financiare performante datorită avantajelor lor evidente atât pentru business-uri online, cât şi offline. Menţionez doar câteva dintre acestea: creşterea traficului, reducea numărului celor care renunţă la coşul de cumpărături şi sporirea valorii medii a tranzacţiilor. Iar pentru clienţi posibilitatea de a cumpăra acum şi de a plăti mai târziu produsele sau serviciile achiziţionate transformă radical experienţa de shopping şi o aduce în secolul 21”, spune Marius Costin, CEO regional Mokka.

    Industria BNPL a înregistrat o ascensiune puternică în ultimele patru trimestre la nivel global datorită creşterii gradului de penetrare a comerţului electronic şi a diminuării impactului măsurilor cauzate de epidemia de Covid-19, potrivit unui studiu realizat de Research and Marketers.

    Prognozele vizând rata de adoptare a BNPL pe termen mediu şi lung sunt, potrivit aceleiaşi surse, la fel de optimiste. Se preconizează că adoptarea plăţilor utilizând soluţia Buy Now Pay Later se va aprecia constant, înregistrând o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de 25% în perioada 2022-2028.

     Valoarea brută a mărfurilor BNPL la nivel global va creşte de la 426,2 miliarde dolari în 2021 până la 2.341,1 miliarde dolari în 2028.

     

  • Banca Centrală Europeană va continua să majoreze ratele dobânzilor cât va fi nevoie

    Banca Centrală Europeană va continua să majoreze ratele dobânzilor şi le va lăsa în teritoriu restrictiv atâta timp cât va fi nevoie pentru a reduce inflaţia la ţinta de 2%, a declarat joi preşedintele BCE, Christine Lagarde.

    “Vom menţine cursul până în momentul în care vom trece în teritoriu restrictiv pentru o perioadă suficient de lungă, astfel încât să putem readuce inflaţia la 2% în timp util”, a declarat aceasta în cadrul unei dezbateri în cadrul Forumului Economic Mondial, relatează Ziarul Financiar.

    „Inflaţia, din toate punctele de vedere, este mult prea mare”, a spus ea.

    Lagarde a adăugat că piaţa forţei de muncă ar putea menţine presiunile asupra preţurilor.

    “Piaţa forţei de muncă din Europa nu a fost niciodată atât de dinamică precum este acum. Şomajul este la cel mai scăzut nivel comparativ cu ceea ce am avut în ultimii 20 de ani. Iar rata de participare, care contează şi ea, este, de asemenea, la un nivel foarte, foarte ridicat, iar acest lucru este destul de omogen în întreaga zonă euro”, a spus ea.

    Şefa BCE s-a declarat mulţumită de semnalele îmbunătăţite din partea economiei zonei euro. “Veştile au fost mult mai bune în ultimele săptămâni”, a spus ea. “Nu va fi un an strălucit, dar mult mai bun decât se temea”.

  • Noi presiuni pe românii care vor să-şi cumpere o locuinţă. Cât de greu va deveni să cumperi o locuinţă prin credit ipotecar?

    Dacă băncile reduc marja şi dobânda finală este mai mică, poate clienţii se încadrează să ia un credit nou. Pe de altă parte, sumele maxime pe care băncile le vor da de acum înainte ar putea fi mai mici faţă de analizele iniţiale, potrivit Ziarului Financiar.

    Tot mai mulţi potenţiali clienţi ai dezvoltatorilor imobiliari s-au trezit că băncile nu le mai aprobă creditele imobiliare pentru că nu se mai încadrează ca urmare a noului nivel al IRCC calculat la 5,7% pentru T1/2023, pe baza datelor din T3/2022, ratele fiind mai mari cu 30-50%.

    Creşterea IRCC este cea mai puternică de până acum de la un trimestru la altul, de la 4,06% în T4/2022, până la 5,7% în T1/2023, ceea ce înseamnă o creştere cu 40% a IRCC. Această creştere a IRCC, în funcţie de nivelul ratelor bancare, se traduce în creşterea ratelor cu 30-50%.

    În acelaşi timp, anul 2023 a început şi cu o creştere a dobânzii-cheie. BNR a majorat dobânda de referinţă cu 0,25 puncte procentuale, de la 6,75% la 7%, ceea ce ar putea antrena creşterea dobânziii interban­care ROBOR şi a dobânzilor la credite. În trimestrul doi din 2023 indicele IRCC ar putea urca la 6%, însemnând noi creşteri ale ratelor creditelor ipotecare ale românilor.

    Pentru cei aflaţi la limită cu gradul de îndatorare de 40% pe familie, situaţia este dificilă pentru că băncile nu mai acceptă creditul. Pe de altă parte, unele bănci au început să reducă marja fixă pentru a oferi în continuare şansa clienţilor de a contracta un credit ipotecar.