BusinessMagazin

Tag: Raiffeisen

  • Raiffeisen Bank limitează depunerile de numerar consecutive pentru achitarea ratelor, pentru a preveni “protestul” celor cu credite în franci care efectuau depuneri de 1 leu

    După incidentul de miercuri, de la sucurssala Raiffeisen Unirii din Capitală, unde a fost nevoie inclusiv de chemarea Poliţiei pentru a calma spiritele, Raiffeisen a decis să ia câteva măsuri:

    “Raiffeisen Bank a luat nota de intentia unor clienti cu credite in CHF, declarata pe retelele de socializare, de a bloca activitatea unor agentii bancare prin depuneri succesive de sume de valori mici (un leu). Pentru a putea deservi toti clientii nostri am organizat in fiecare agentie cate un ghiseu special dedicat acestor operatiuni, astfel incat toti ceilalti clienti sa poata sa efectueze tranzactiile pentru care vin in agentii.

    In cursul dupa –amiezii de 11 februarie, un grup de 10 clienti a dorit sa faca depuneri succesive de 1 leu sau mai putin intr-una dintre agentiile bancii din Bucuresti in scopul achitarii unor rate.

    Mai multe despre cum se luptă Raiffeisen Bank cu propriii clienţi pe zf.ro

  • Raiffeisen Bank reduce dobânda pentru clienţii cu credite în franci elveţieni

    Noua dobânda intră în vigoare de vineri, 23 ianuarie. Operaţiunea de resetare a dobânzilor trebuia făcută abia la sfârşitul lunii iunie 2015, conform termenelor contractuale.

    “Am hotărât să scădem dobânda la aceste credite acum, deşi termenul de resetare era la 30 iunie 2015, pentru ca nivelul ratelor lunare să nu fie atât de afectat de majorarea cursului CHF (franc elveţian). Este încă o modalitate a noastră de a susţine clienţii în această perioadă dificilă. Cea mai eficientă modalitate de a sprijini clienţii care au dificultăţi de plată a ratelor rămâne însă restructurarea creditului, pe care o oferim de la caz la caz, încă din 2009″, a declarat, într-un comunicat Vladimir Kalinov, vicepreşedinte retail banking, Raiffeisen Bank.

    Raiffeisen Bank are un portofoliu relativ restrâns de clienţi cu expunere în franci elveţieni, respectiv 8.800 de clienţi, iar toate creditele oferite sunt garantate cu proprietăţi imobiliare. Începând cu anul 2009, banca oferă soluţii de restructurare pentru clienţii cu credite în franci elveţieni sau euro. Din 2012, Raiffeisen Bank oferă şi soluţii individualizate pentru clienţii cu dificultăţi financiare care doresc conversia creditelor din franci elveţieni sau euro în lei.

    “Pentru clienţii cu dificultăţi financiare care au credite credite în valută şi care doresc să convertească creditul în lei, banca oferă dobânzi fixe pe perioada restructurării, cu reducerea semnificativă a ratei lunare (între 20 şi 40%) şi cu reduceri graduale a datoriei (5% la fiecare doi ani pe perioada de maximum şase ani ai restructurării, cu condiţia ca plata ratelor reduse să fie la zi)”, se menţionează în comunicat.

    Potrivit băncii, în prezent numărul de credite care beneficiază în continuare de restructurare este de până la 10% din numărul de credite în franci elveţieni (sub 1.000 de credite), iar o mare parte din creditele care au beneficiat începând cu 2009 de restructurări sunt la zi cu plata ratelor.

    Raiffeisen Bank deserveşte aproximativ 2 milioane de clienţi persoane fizice, 100.000 IMM-uri şi 7.700 de companii.

    Luni, Volksbank Romania a anunţat că menţine pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, pentru a ajuta clienţii care au credite în moneda elveţiană.

    Anterior, OTP Bank România, o altă instituţie de credit care are acordate împrumuturi în franci elveţieni, a anunţat că va aplica reduceri ale marjei de dobândă cu până la 1,5 puncte procentuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, pentru a reduce impactul cursului asupra ratelor.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

    Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

     

  • Moody’s a pus sub supraveghere ratingurile Raiffeisen Bank, pentru o posibilă retrogradare

    “Punerea sub supraveghere a ratingurilor Raiffeisen Bank reflectă posibilitatea ca îmbunătăţirea cu o treaptă survenită pe fondul aşteptărilor privind un posibil sprijin financiar din partea băncii mamă să fie eliminată în situaţia în care ratingul de soliditate financiară al băncii austriece va fi retrogradat din nou”, potrivit unui comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

    Calificativele acordate pentru depozitele şi datoriile pe termen lung ale băncii austriece Raiffeisen Bank International au fost retrogradate pe 23 decembrie de la A3, la Baa1. De asemenea, ratingul care măsoară soliditatea financiară a băncii austriece a fost coborât la de la D+ la D. Cele trei calificative au fost puse sub supraveghere în vederea unei noi retrogradări.

    În cazul subsidiarei din România, Moody’s a confirmat calificativul pentru soliditatea financiară la D-, cu perspectivă stabilă, precum şi calificativele pentru datoriile pe termen scurt.

    Calificativul privind situaţia financiară al Raiffeisen Bank continuă să fie sprijinit de numărul mare de depozite atrase de la clienţi, de capitalizarea satisfăcătoare şi de calitatea activelor, superioară mediei de pe piaţa bancară din România, potrivit comunicatului.

    Agenţia notează că ratingurile Raiffeisen Bank au fost ridicate cu două trepte ca urmare a aşteptărilor ridicate privind un posibil sprijin financiar din partea băncii mamă în caz de probleme, precum şi a probabilităţii moderate ca banca din România să beneficieze de sprijin sistemic, în contextul în care instituţia deţine o cotă importantă pe piaţa locală.

    Deşi gradul de dependenţă financiară al Raiffeisen Bank de banca mamă este limitat, de numai 0,3% din activele totale şi 9,4% din passive, o posibilă deteriorare a situaţiei Raiffeisen Bank International s-ar putea reflecta asupra operaţiunilor din România, potrivit agenţiei.

    Moody’s apreciază că aceste riscuri au fost deja încorporate în ratingul de credit al Raiffeisen Bank, care este mai mic decât cel al băncii mamă.

    Raiffeisen Bank este deţinută în proporţie de 99,9% de Raiffeisen Bank International. Banca austriacă a raportat, pentru primele nouă luni ale anului, un profit după taxe în România de 81 milioane euro, în stagnare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

  • Şeful Citi în România vorbeşte despre motivele de îngrijorare din Europa Centrală şi de Est

    Marc Luet, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al Citi şi director general al Citi Rusia, este obişnuit cu ziariştii. Stă degajat în faţa aparatului de fotografiat şi are, pe parcursul a două zile petrecute la Bucureşti, o oră alocată pentru interviul cu Business Magazin.

    A venit pentru prima oară în România în urmă cu câţiva ani şi spune că schimbările nu i se par foarte vizibile, dar că unele zone ale oraşului sunt renovate, iar mediul economic i se pare o idee mai stabil decât în trecut. „România a fost o ţară bună pentru noi, sunt 18 ani de când avem activităţi pe această piaţă. 2014 a fost un an excelent nu numai din prisma rezultatelor financiare, ci şi a tipurilor de tranzacţii derulate. A fost un an bun şi în celelalte ţări“, spune Luet.

    Tot el adaugă că din grupul celor opt ţări ale căror activităţi le coordonează, „România este probabil a doua în topul celor mai profitabile“. Comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani, executivul consideră că există, pe plan local, un grad de încredere mai ridicat din partea investitorilor „şi este suficient să vedem cât de bine primite au fost emisiunile de bonduri, care au fost suprasubscrise la un preţ excelent“. În prima jumătate a acestui an, Ministerul Finanţelor a lansat obligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde de euro.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piaţă de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat anul trecut un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de rezultatul din 2012. Cu acest câştig, Citi se plasează pe poziţia a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piaţă, după Raiffeisen, Banca Transilvania şi BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituţia a renunţat la portofoliul de retail de pe piaţa locală, prin vânzarea acestuia către Raiffeisen.

    În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România; iniţial a fost anunţat transferul a peste 100.000 de clienţi, iar datele Raiffeisen au arătat că a fost vorba despre circa 84.000; implicit a fost mai mică valoarea activelor şi a pasivelor preluate: credite de peste 80 milioane de euro (faţă de peste 90 milioane de euro în anunţul ini-ţial) şi depozite de 136 milioane de euro (faţă de o valoare anunţată de 175 milioane de euro). Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Privind însă evoluţiile prezente, din regiune, şi cum în aria de responsabilitate a lui Marc Luet se află şi filialele locale din Ucraina şi alte ţări vecine, el spune că „nu este clar care este impactul conflictului asupra afacerilor; există cu siguranţă un efect în Rusia şi mai cu seamă în Ucraina, unde PIB-ul se contractă, la fel şi producţia industrială“.

    În opinia sa, Ucraina a fost cea mai afectată, iar în Rusia se simte o influenţă, „dar cred că impactul nu este foarte mare în acest moment; cred că se insinuează în economie, iar acest lucru se simte în inflaţie, care creşte“. Bancherul spune însă că este vorba de o combinaţie de factori macroeconomici şi geopolitici şi este greu de evaluat care dintre ei cântăreşte mai mult. Luet nu se aşteaptă ca situaţia din Ucraina să-şi facă simţite efectele şi în România, de vreme ce Rusia şi Ucraina nu au fost parteneri importanţi de schimburi comerciale, aşa cum este, de pildă, cazul Uniunii Europene.

    „Transmiterea indirectă a acestei situaţii de criză se face prin modificarea preţurilor la energie sau prin sancţiuni şi contrasancţiuni în privinţa importurilor şi exporturilor Rusiei. Acest lucru ar putea avea un impact însemnat asupra altor ţări, ca România sau Ungaria.“ Iar prelungirea crizei ar putea duce la scăderea încrederii şi, implicit, la reducerea investiţiilor. „Criza din Ucraina nu are un impact imediat, dar creează un sentiment de îngrijorare la nivelul pieţei“, spune executivul, care se aşteaptă ca în prima parte a anului viitor sancţiunile împotriva Rusiei să fie menţinute.

    Cu toate frământările din regiune, pe străzile Moscovei nu se simte însă nicio diferenţă faţă de perioada care a precedat conflictul din Ucraina: „Lucrez, trăiesc în Moscova, merg la cumpărături ca orice alt locuitor al oraşului şi nu am sesizat nicio schimbare. Ar fi mare păcat dacă ar fi altfel“.

    În esenţă, Citi nu a schimbat nimic pe partea de strategie din pricina condiţiilor geopolitice, nici la nivel de regiune, nici la nivel de ţară. Activitatea Citibank este structurată pe trei divizii, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi divizia care se ocupă de relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali.

    Schimbarea se vede însă în serviciile digitale pe care banca le are în portofoliu; de pildă un CFO poate lucra pe tabletă sau poate vedea pe smartphone conturile companiei în care lucrează, din întreaga lume, oriunde lucrează cu Citibank. Iar un trezorier din sediul central al multinaţionalei poate face schimburi valutare în numele tuturor sucursalelor din întreaga lume şi monitorizează în timp real care este expunerea pe care o are. Softurile Citibank sunt dezvoltate de un departament dedicat din cadrul băncii, iar „investiţiile în digitalizare sunt din ce în ce mai mari“, spune Luet, care însă nu dă niciun detaliu.

    Şi în privinţa predicţiilor pentru anul viitor Luet este rezervat, spunând că se aşteaptă să fie un alt an bun (“Fireşte că sunt optimist“) şi că sunt zone unde Citi poate profita de „grămada“ de oportunităţi din diferite pieţe. Menţionează că unele dintre „pieţele-cheie“, ca Franţa sau Germania, nu au o evoluţie atât de bună cum era de aşteptat. În plus, „băncile nu-şi mai permit să mai experimenteze judecăţi incorecte care au adus nori aupra industriei bancare pe parcursul ultimilor ani. Problemele cu care se confruntă băncile acum se datorează greşelilor din trecut“.

    Recenta vizită la Bucureşti a lui Luet a fost scurtă, după cum a caracterizat-o el însuşi, de numai două zile, după o deplasare în Bulgaria şi înaintea alteia în Cehia. Dar în alte săptămâni executivul călătoreşte mult în Rusia, ţară în care conduce operaţiunile băncii, iar în altele are călătorii şi mai lungi, spre Londra, unde se află şi familia sa. „Acesta este blestemul corporaţiilor mari, care se află peste tot, dar nu mă plâng. M-am obişnuit şi îmi place să călătoresc foarte mult.“

  • BERD a lansat o emisiune de obligaţiuni în valoare de 100 milioane lei, cu maturitate în 2019

    Intermediarul principal al emisiunii este Raiffeisen Bank International, iar scadenţa obligaţiunilor a fost stabilită pentru data de 4 decembrie 2019.

    Aceasta este ce de a doua emisiune de obligaţiuni în lei a BERD. În februarie 2009, BERD a lansat o emisiune pe 10 ani în valoare de 115 milioane lei, care a fost suplimentată ulterior la 130 milioane lei.

    Obligaţiunile sunt tranzacţionate la bursele din Bucureşti şi Londra.

  • NEPI face due diligence pentru preluarea centrului comercial Promenada de la Raiffeisen evolution

    NEPI, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari de pe piaţa locală, gestionează în România centre comerciale, totalizând circa 330.000 de metri pătraţi, printre cele mai importante Ploieşti Shopping City, City Park Constanţa sau Vulcan Strip Mall Bucureşti. De asemenea, fondul sud-african de investiţii are în curs de dezvoltare centrul comercial Mega Mall din zona Pantelimon.

    Surse din piaţa imobiliară au declarat anterior pentru MEDIAFAX că Raiffeisen evolution, dezvoltatorul Promenada, a primit oferte din partea mai multor investitori, existenţi pe piaţă, dar şi nou veniţi, şi are o listă scurtă cu cele mai bune 5 oferte.

    Printre investitori s-ar fi numărat dezvoltatorul imobiliar GTC, care deţine complexul de birouri City Gate din Bucureşti şi centrele comerciale Galleria din Arad, Piatra Neamţ şi Buzău, dar şi omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, unul dintre cei mai activi cumpărători de proiecte imobiliare din ultimii ani.

    Aceleaşi surse menţionau că Raiffeisen evolution ar fi dispusă să vândă proiectul cu peste 150 milioane de euro. Suma reprezintă inclusiv preluarea sau stingerea creditului de 95 milioane de euro pe care Raiffeisen evolution l-a contractat de la Raiffeisen Bank pentru dezvoltarea centrului comercial.

    Contactaţi de MEDIAFAX reprezentanţii Raiffeisen evolution şi ai NEPI nu au răspuns solicitării.

    Raiffeisen evolution a deschis la jumătatea lunii octombrie a anului trecut centrul comercial Promenada Mall, ultima fază a proiectului Floreasca City, investiţie de 300 de milioane de euro, care cuprinde şi două clădiri de birouri, inclusiv turnul Sky Tower. Clădirile de birouri au fost vândute grupului Raiffeisen.

    “Suntem dezvoltatori, adică dezvoltăm un proiect, îl închiriem şi apoi vrem să-l vindem cât mai repede pentru a avea bani pentru alte proiecte. Vom păstra în proprietate Promenada Mall pentru o perioadă şi apoi vom vedea. Am primit oferte, dar nu avem niciun plan de vânzare a proiectului în următoarele luni”, declara la acea dată Markus Neurauter, managing director Raiffeisen evolution.

    Centrul comercial este amplasat la intersecţia dintre Calea Floreasca, Şoseaua Pipera şi Barbu Văcărescu, o zonă dominată în special de clădiri de birouri, construite mai ales în ultimii cinci ani. Promenda Mall are o suprafaţă închiriabilă de 35.000 de metri pătraţi, ocupată în proporţie de 95% la data deschiderii, structurată în 140 de magazine şi 1.300 de locuri de parcare subterane. Centrul comercial are şase niveluri, primele două fiind subterane, destinate parcării, iar următoarele patru niveluri vor găzdui zona comercială.

    Raiffeisen evolution a cumpărat în anul 2005 terenul de patru hectare pe care este construit acum Floreasca City, care a aparţinut Fabricii de Elemente pentru Automatizare (FEA). Compania mai deţine un teren de 10 hectare în sectorul 1 al Capitalei, amplasat pe strada Străuleşti, lângă proiectul Petrom City. În 2008 compania anunţa că vrea să construiască locuinţe. Totodată, dezvoltatorul austriac mai are în portofoliu un teren de 3 hectare în Baloteşti, unde, de asemenea, intenţiona să dezvolte locuinţe

    Raiffeisen evolution project development este o societate de dezvoltare imobiliară cu sediul central în Viena şi care activează în Austria şi în Europa Centrală şi de Est.

    Portofoliul Raiffeisen evolution cuprinde clădiri rezidenţiale şi de birouri, dar şi hoteluri, centre comerciale, centre specializate de retail, precum şi proiecte multifuncţionale.

    Raiffeisen Holding Viena, Strabag şi Uniqua Insurance deţin fiecare câte 20% din Raiffeisen evolution, iar Raiffeisen Central Bank (RZB) restul de 40%.

    NEPI are în dezvoltare în România investiţii de peste 460 de milioane de euro, în proiecte noi sau în extensii de proiecte existente, suprafaţa totală închiriabilă la finalizare fiind estimată la peste 250.000 metri pătraţi.

  • Băncile ungureşti, aceşti lilieci cu puteri de Batman

    Sandor Csanyi, şeful celei mai mari bănci ungare, OTP, a replicat că de fapt, atunci când are probleme în economie, guvernul apelează la bănci ca la un fel de Batman, a relatat publicaţia Portfolio. Atât OTP, cât şi MKB Bank sau subsidiarele ungare ale Erste, KBC şi Raiffeisen au contestat în justiţie decizia guvernului de a rambursa retroactiv clienţilor banii luaţi prin “practici comerciale incorecte” din 2004 încoace.

    Primele acţiuni au fost însă deja respinse în justiţie, iar un fruntaş al partidului de guvernământ Fidesz a spus că băncile ar putea fi obligate să extindă despăgubirile şi pentru clienţii care şi-au achitat deja creditele în cadrul unui program de rambursări anticipate derulat în 2011-2012, ceea ce ar spori considerabil factura de plată a băncilor, ducând-o la un total de cca 3 mld. euro.

    Aceasta se adaugă la dificultăţile pe care le întâmpină băncile ungare din cauza conflictului din Ucraina, unde unele au subsidiare, şi a sancţiunilor financiare impuse de Bruxelles Rusiei. Şeful BCE, Mario Draghi, a încercat să ia apărarea băncilor în august, afirmând că plăţile retroactive “nu par să fie conforme” cu reglementările europene, ar guvernul Orban l-a ignorat.

    Guvernul Orban a început în forţă reforma sistemului bancar, axată pe trei elemente: răscumpărarea de către stat a cel puţin jumătate din activele bancare aflate în proprietatea unor grupuri financiare străine, crearea unei “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro, şi planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane.

  • Preşedintele Raiffeisen Bank, după întâlnirea cu Băsescu: Oamenii de afaceri sunt de acord cu reducerea CAS, dar există un risc ce îngrijorează

     Steven van Groningen, reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini, a spus că întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu a fost o discuţie deschisă, lejeră, în care s-a discutat despre punctele de vedere ale oamenilor de afaceri.

    “Organizaţiile oamenilor de afaceri sunt, de principiu, de acord cu reducerea CAS, dar, în comun cu preşedintele, ne îngrijorează ce se va întâmpla dacă vom rămâne cu un deficit bugetar care este relativ mare”, a declarat Steven van Groningen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Polonezii care au preluat RIB vor noi achiziţii în regiune, ca să ajungă precum Erste sau Raiffeisen

     Getin vrea să ajungă precum Erste Group Bank sau Raiffeisen Bank “în anii lor cei mai prosperi”, a afirmat Kaczmarek într-un interviu pentru publicaţia poloneză Parkiet. Cele două bănci austriece sunt printre cele mai mari bănci active în Europa Centrală şi de Est.

    Grupul are planuri pentru noi achiziţii, în principal pe pieţele unde este deja prezent, a spus Kaczmarek.

    “Urmăm regula că de pe pieţele de unde se retrag alte companii se pot cumpăra, din punctul nostru de vedere, active strategice ieftin”, a spus el.

    Getin, cu o valoare de piaţă de 665 milioane de dolari, a preluat în noiembrie Romanian International Bank şi deţine bănci şi în Ucraina, Belarus şi Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen: Operaţiunile noastre în România nu au probleme

     “În România avem în continuare rezultate bune ale operaţiunilor locale, aşa că aceasta nu este o problemă pentru noi”, a declarat un purtător de cuvânt al RBI.

    Erste, proprietarul BCR, a anunţat, joi seara, că anticipează pentru acest an creşterea costurilor de risc de la un nivel estimat anterior la 1,7 miliarde de euro la 2,4 miliarde de euro, din cauza provizioanelor mai mari din Ungaria şi România, ceea ce va alimenta o pierdere netă de 1,4-1,6 miliarde de euro.

    În România, majorarea provizioanelor de risc reflectă măsurile sporite adoptate recent de Banca Naţională, înaintea unei evaluări a calităţii activelor de către Banca Centrală Europeană (BCE), pentru reducerea creditelor neperformante din sistemul bancar într-o manieră accelerată şi implementarea de către BCR a unor estimări mai scăzute privind recuperarea, luând în considerare preţurile obţinute pentru pachete mari de împrumuturi neperformante, se arată într-un comunicat al Erste Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro