BusinessMagazin

Tag: R. Moldova

  • Strategia de Securitate a lui Obama prevede sprijinirea Moldovei, Georgiei şi Ucrainei

    Statele Unite îşi menţin angajamentul profund pentru o Europă liberă, unitară şi în pace, se arată în documentul publicat pe site-ul Casei Albe. SUA vor sprijini aspiraţiile ţărilor din Balcani şi Europa de Est în vederea integrării europene şi euroatlantice, vor continua să transforme relaţia cu Turcia, vor consolida relaţiile cu ţările din Caucaz şi vor încuraja rezolvarea conflictelor regionale.

    NATO este cea mai puternică alianţă din lume, iar Articolul 5 privind apărarea colectivă rămâne un angajament important pentru Statele Unite, care se vor asigura că Alianţa este pregătită şi capabilă să răspundă la situaţii de criză şi să asigure securitatea. Washingtonul va continua aprofundarea relaţiilor cu Uniunea Europeană precum şi a relaţiei NATO-UE, se mai arată în document.

    Agresiunea Rusiei în Ucraina arată clar că securitatea europeană şi regulile internaţionale împotriva agresiunilor teritoriale sunt puse sub semnul întrebării. Prin urmare, SUA conduc eforturile internaţionale pentru sprijinirea poporului ucrainean, oferă asigurări aliaţilor prin antrenamente şi exerciţii, precum şi printr-o prezenţă dinamică în Europa Centrală şi de Est, subliniază Strategia de Securitate.

    De asemenea, SUA vor coopera cu Europa pentru a-şi îmbunătăţi securitatea energetică pe termen scurt şi lung şi vor susţine parteneri ca Georgia, Ucraina şi Republica Moldova pentru a-şi asigura apărarea.

    Washingtonul va continua să impună costuri Rusiei prin sancţiuni şi alte mijloace, concomitent cu contracararea propagandei înşelătoare a Moscovei. În acelaşi timp, Statele Unite vor lăsa deschisă posibilitatea cooperării cu Rusia în diferite domenii de interes comun, dacă va alege un drum diferit, acela al cooperării paşnice care respectă suveranitatea şi dezvoltarea democratică a statelor învecinate, menţionează documentul.

     

  • Rusia: SUA creează tensiuni prin oferirea de fonduri Republicii Moldova pentru acţiuni subversive

    “Acţiunile deliberate ale Washingtonului au adus relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia într-un nou impas”, a afirmă oficialul rus.

    “În bugetul militar american, au fost promise 640 de milioane de dolari Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, pentru a opune rezistenţă Rusiei. Rusia nu are dubii privind atitudinea de confruntare a Casei Albe, începută printr-un joc lipsit de sens al sancţiunilor. Însă acum este vorba de finanţarea unor acţiuni subversive împotriva ţării noastre, care creează un nou nivel al tensiunilor în relaţia dintre Statele Unite şi Rusia”, explică Lukaşevici.

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a propus în proiectul de buget pe anul 2016 fonduri de 117 milioane de dolari pentru contracararea acţiunilor “agresive” ale Rusiei în Ucraina şi 51 de milioane de dolari pentru blocarea activităţilor “destabilizatoare” contra Republicii Moldova şi Georgiei. “Ca reacţie la acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse şi la tentativele de exercitare de presiuni asupra opţiunilor de politică externă şi internă ale statelor vecine, proiectul de buget include propuneri de susţinere politică, economică şi militară a aliaţilor din cadrul NATO şi a ţărilor partenere din Europa”, a explicat Preşedinţia Statelor Unite. “Proiectul de buget prevede fonduri suplimentare de 117 milioane de dolari pentru contracararea acţiunilor agresive ale Rusiei în Ucraina şi 51 de milioane de dolari pentru blocarea presiunilor ruse şi a activităţilor destabilizatoare împotriva Republicii Moldova şi Georgiei”, a subliniat Casa Albă. “Aceste forme de asistenţă vor susţine eforturile de consolidare a democraţiei şi a bunei-guvernări, serviciile de securitate, consolidarea statului de drept şi măsurile anticorupţie, precum şi integrarea europeană, comerţul şi securitatea energetică”, a precizat Preşedinţia SUA.

    Preşedintele Barack Obama a propus luni Congresului SUA un proiect de buget de 4.000 miliarde dolari pentru anul fiscal 2016.

  • Iurie Leancă va cere vineri votul Parlamentului pentru învestirea noului Guvern

    Pentru moment nu există certitudinea că noul Guvern va întruni numărul necesar de voturi, având în vedere că deputaţii Partidului Comuniştilor (PCRM) au anunţat că nu îl vor susţine, iar Partidul Liberal ezită să facă publică o decizie definitivă şi continuă să condiţioneze susţinerea sa.

    Leancă a fost desemnat în funcţia de premier de preşedintele Nicolae Timofti la 28 ianuarie, el fiind singurul candidat propus pentru acest post. Conform legii, din momentul desemnării de către şeful statului, candidatul are la dispoziţie 15 zile pentru a-şi forma Cabinetul şi a-şi elabora programul de guvernare.

    Pentru învestirea Executivului sunt necesare 51 de voturi din totalul de 101. Alianţa Politică pentru o Moldovă Europeană dispune însă doar de 42 de mandate şi mizează pe votul liberalilor, după ce comuniştii au declarat că nu vor vota pentru un Guvern minoritar condus de Leancă.

    Liberalii se declară dispuşi să voteze în favoarea Guvernului dar vor să vadă mai întâi candidaturile propuse de liberal-democraţi şi democraţi la fiecare minister.

    “Acest Guvern nu este Guvernul Leancă. Este Guvernul format din candidaturile PLDM, PDM şi PCRM. Noi, Partidul Liberal aşteptăm să vedem cine va fi în afară de domnul Leancă. Fiindcă nu este nicio problemă să-l votăm pe Leancă aparte. Noi ştim cine este domnul Leancă, dar nu ştim cine este în spatele domnului Leancă. Sunt încă 16 miniştri şi şefi de agenţii. Să vedem cine vor fi miniştrii”, a declarat Mihai Ghimpu.

    Mai mult, liderul PL afirmă că Leancă nu este dorit nici măcar de colegii de partid. Potrivit lui, liderul PLDM Vlad Filat are probleme cu Leancă. “Principala politică a lor este să scape domnul Filat de domnul Leancă, să-l puna la râşniţă şi apoi să vină cu candidatul cu care vor ei”, a spus Ghimpu la emisiunea “Ochiul Public” de la NorocTV.

    Totodată, în cadrul emisiunii “ÎnProfunzime” de la ProTV Chişinău, Mihai Ghimpu a sugerat că PL nu va vota pentru un Guvern minoritar susţinut din umbră de comunişti şi că PL este gata să revină la masa negocierilor cu PLDM şi PDM pentru formarea unei coaliţii. De asemenea, Ghimpu a reamintit cerinţele PL: patru ministere în Guvern (printre care fie Ministerul Transporturilor, fie Ministerul Economiei sau Finanţelor), un procuror din străinătate şi comisie pentru soluţionarea problemei privind alegerea şefului statului.

  • Reprezentanţii UE sosiţi la Chişinău le recomandă politicienilor moldoveni o alianţă proeuropeană

    Întrevederea, care a avut loc pe aeroportul din Chişinău, a început la ora locală 12.00 (12.00 ora României) şi a durat mai bine de trei ore, relatează PRO TV Chişinău, în pagina electronică. Liderii celor trei partide proeuropene din R. Moldova, Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PDM) şi Mihai Ghimpu (PL), au discutat cu reprezentanţii Partidului Popular European, Partidului Socialist European şi Partidului Liberal Reformator European.

    Politicienii de la Chişinău recunosc că li s-a recomandat să creeze o alianţă PLDM-PDM-PL.

    “Este adevărat, principalul este cursul european”, a declarat liderul liberal-democrat, Vlad Filat. “Au recomandat să continuăm procesul de integrare europeană. Nu am discutat despre un Guvern minoritar, ci despre formarea coaliţiei între aceste trei partide. Astfel vom avea tot sprijinul lor dacă vom continua procesul de integrare europeană. Mâine (miercuri, n.red.) veţi afla rezultatul”, a adăugat el.

    La rândul său, liderul democrat Marian Lupu a afirmat că negocierile pentru formarea unei coaliţii pro-europene continuă, iar până la prima şedinţă a Parlamentului, care va avea loc miercuri, totul va fi clarificat. “Colegii nu au venit pentru a ne cere ceva, pentru că au dovedit că nu fac imixtiuni. Nu am discutat despre formatul coaliţiei, aceasta ar însemna presiuni, au fost europeni”, a explicat el.

    Liderul liberal Mihai Ghimpu a recunoscut că europenii le-au făcut unele recomandări cu privire la formarea unei alianţe. “Ne-au recomandat, dar decizia ne aparţine nouă. Alianţa trebuie să fie formată din aceste trei partide. Aici parcă fiecare dintre noi a zis da, mai departe vedem. Noi, liberalii, suntem pentru această alianţă. Astăzi am mai făcut un compromis. O să aflaţi mai târziu depre ce este vorba”, a afirmat Ghimpu.

    Liderii europeni nu au făcut declaraţii şi au plecat fără a ieşi din aeroport. Unul dintre membrii delegaţiei a afirmat însă că este aproape sigur că va exista o coaliţie proeuropeană. “Sunt destul de convins că nu va fi o coaliţie cu comunişti şi socialişti. Asta am înţeles de la PLDM, PDM şi PL. O coaliţie cu comuniştii ar putea periclita viitorul Republicii Moldova”, a declarat Daniel Kaddik.

    Liderii celor trei partide proeuropene poartă negocieri de şapte săptămâni în vederea creării unei coaliţii de guvernare.

  • Fost ministru ucrainean: Fluxul de arme pentru protestatarii din Kiev trecea prin Moldova

    “Iniţial, protestatarii erau îndemnaţi să aducă arme de acasă. Apoi a apărut informaţia că ei primesc armament din străinătate. Într-o a treia etapă, manifestanţii au atacat posturi ale poliţiei şi depozite de arme în vestul Ucrainei”, a declarat Zaharcenko, ministru de Interne al Ucrainei până la sfârşitul lui februarie 2014.

    “Am analizat canalele folosite pentru transportarea armamentului şi am stabilit că acesta trecea prin Marea Neagră şi Republica Moldova”, a adăugat fostul oficial, menţionând că poliţia nu a reuşit să aresteze persoanele care importau armament în Ucraina.

    “Am informat personal ambasadele statelor occidentale privind faptul că protestatarii dispun de armament, însă acestea insistau că forţele de ordine trebuie să dea dovadă de reţinere în orice situaţie”, a afirmat el.

    Potrivit lui Zaharcenko, printre protestatari se numărau mai mulţi consumatori de droguri.

    La 21 noiembrie 2013, în cadrul unui summit la Vilnius, preşedintele prorus Viktor Ianukovici a renunţat la semnarea unui acord de asociere cu UE în favoarea unei cooperări crescute cu Rusia. Acest refuz a declanşat mai multe săptămâni de manifestaţii proeuropene şi a determinat fuga lui Ianukovici după o baie de sânge în rândul manifestanţilor în februarie.

    Revoluţia din Piaţa Independenţei (Maidan Nezalezhnosti) a fost urmată de tensiuni cu Rusia, care a anexat regiunea ucraineană Crimeea, la începutul lui martie, şi de un conflict separatist soldat până acum cu cel puţin 4.300 de morţi.

  • Nicolae Timofti începe consultările cu partidele parlamentare pentru desemnarea premierului

    Marţi, preşedintele va avea prima rundă de consultări, cu Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), care a câştigat alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

    În urma acestor alegeri, PSRM (Partidul Socialiştilor din R.Moldova) a obţinut 25 de mandate, PLDM (Partidul Liberal Democrat din R.Moldova) – 23, PCRM (Partidul Comuniştilor din R.Moldova) – 21, PDM (Partidul Democrat) – 19 şi PL (Partidul Liberal) – 13. Cele trei partide proeuropene au împreună 55 de mandate, o majoritate care le permite formarea Guvernului dar nu şi alegerea şefului statului, după încheierea mandatului actulului preşedinte, Nicoale Timofti.

    Negocierile dintre PLDM, PDM şi PL sunt însă impas, o nouă rundă încheindu-se luni seara fără succes. În aceste condiţii, liderul liberal-democrat, Vlad Filat, a declarat că este necesară iniţierea de urgenţă a unui dialog cu PCRM (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova).

    “Această săptămână este determinantă. Până la sfârşitul acestei săptămâni trebuie aleasă conducerea Parlamentului, propusă candidatura prim-ministrului şi începută procedura de învestire a Guvernului. Ţara are nevoie de un Guvern şi credem că ar trebui să dialogăm şi cu Partidul Comuniştilor”, a declarat Filat.

    Liderul liberal-democrat a sugerat că cei vinovaţi de blocajul în care se află negocierile sunt liberalii, care insistă să primească funcţia de preşedinte al ţării, în timp ce PLDM şi PDM consideră că “funcţia de preşedinte nu poate fi partajată”.

    Filat insistă ca la dialogul cu PCRM să participe toate cele trei partide proeuropene. “Mi-aş dori să avem o întâlnire în patru. La aceste discuţii trebuie să participe toate partidele. Nu este vorba despre negocieri, ci de un dialog. Este necesar să identificăm şi o formulă pentru alegerea şefului statului, pentru care sunt necesare 61 de mandate. Trebuie să avem o înţelegere exactă asupra a ceea ce se va întâmpla în 2016”, a adăugat Filat.

    El a militat pentru continuarea negocierilor cu PL, însă a respins ideea unui potenţial dialog cu PSRM pe motiv că acesta “reprezintă interesele altui stat”.

    La rândul său, preşedintele Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, susţine propunerea lui Filat de începere a unui dialog cu PCRM, acuzând liberalii de blocarea negocierilor.

    “Trebuie sa găsim un compromis, continuăm discuţiile şi, după 40 de zile în acest format, nu am înregistrat progrese. Această situaţie chiar ne deranjează. Suntem presaţi de timp. Cred că negocierile cu PCRM vor începe într-o perioadă foarte scurtă, dar nu vom negocia separat”, a adăugat liderul democrat. Discuţiile cu PCRM “ar trebui să înceapă chiar mâine” (marţi), a continuat el.

    Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a respins însă acuzaţiile aduse de PDM şi PLDM privind blocarea negocierilor şi a precizat că marţi seara va participa la o nouă rundă de discuţii la sediul PLDM.

    “Nu există niciun blocaj! Poate că ei caută un blocaj ca să poată negocia cu comuniştii. Faptul că ei se înţeleg nu înseamnă că noi trebuie să acceptăm să dialogăm cu comuniştii. Noi nu vedem o guvernare cu comuniştii. Ei nu au ce căuta la masa comună a negocierilor. Există trei partide, cu trei programe diferite, şi încă nu s-a ajuns la un program comun”, a precizat el.

    Ghimpu a precizat, de asemenea, că formaţiunea pe care o conduce este dispusă să renunţe la funcţia de şef al statului în schimbul celei de procuror general. “Ori depolitizăm aceste instituţii, ori i se oferă fiecăruia pârghii pentru a participa la guvernare. Dar aşa, ei vor totul, şi funcţii principale în stat, şi instituţii, şi avioane, nu mai merge aşa”, a explicat liderul liberal.

  • Transnistria, pregătită se furnizeze electricitate regiunii ucrainene Odesa

    “Avem posibilităţi tehnice de a livra electricitate cel puţin în regiunea Odesa. Suntem îngrijoraţi de problemele cu care se confruntă unele oraşe din Ucraina în ce priveşte alimentarea cu energie”, a declarat Şevciuk, în cursul unei conferinţe de presă, la care au participat jurnalişti străini.

    “Suntem interesaţi de stabilizarea mai rapidă a situaţiei economice atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova“, a subliniat el.

    Şevciuk a menţionat că va livra electricitate regiunii Odesa la tarife convenabile Transnistriei, cu condiţia ca autorităţile de la Kiev să accepte această propunere.

    Rusia, de asemenea, a anunţat că intenţionează să furnizeze cărbune şi electricitate – fără să fie plătite în avans – Ucrainei vecine, care abia reuşeşte să-şi acopere nevoile în acest domeniu, din cauza conflictului dintre armata naţională şi separatiştii proruşi.

    Moscova speră că acest lucru va ajuta la garantarea stabilităţii alimentării cu energie electrică a Peninsulei ucrainene Crimeea, cu populaţie majoritar rusofonă, anexată în martie de către Rusia şi care a fost afectată, în ultima perioadă, de întreruperi importante a alimentării cu electricitate, ordonate de către Kiev.

    Potrivit premierului ucrainean Arseni Iaţeniuk, Ucraina, care nu are suficiente gaze naturale ruseşti şi cărbune din estul ţării, abia reuşeşte să-şi acopere nevoile de electricitate, de unde şi întreruperile de curent în mai multe regiuni, inclusiv cele aflate sub controlul Moscovei.

  • Senatul SUA: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, aliaţi non-NATO

    “Ukraine Freedom Support Act S.2828 tocmai a fost adoptat cu unanimitate de Senat”, a anunţat Damon M. Wilson, un consilier pentru politică externă şi vicepreşedintele Consiliului Atlantic al Statelor Unite, un think tank cu activitate în domeniul politicilor publice cu sediul în Washington. El adaugă că, pentru a deveni lege, proiectul este necesar să fie adoptat şi de către Camera Reprezentanţilor.

    Proiectul legislativ a fost elaborat de preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului Robert Menendez (democrat) şi Bob Corker (republican).

    “Legea pentru susţinerea libertăţii Ucrainei 2014” prevede sancţiuni extinse în domeniile energetic, militar şi financiar contra Rusiei şi aliaţilor acesteia, acordarea statutului special de aliaţi non-NATO Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei şi acordarea unei asistenţe armatei ucrainene şi refugiaţilor.

    Potrivit site-ului Biroului pentru Buget al Congresului (CBO), textul autorizează acordarea în perioada 2015-2017 a unei asistenţe în valoare totală de 560 de milioane de dolari (aproape 451 de milioane de euro) Ucrainei şi regiunii. În plus, Statele Unite conferă Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei statutul de “aliat major non-NATO”, situaţie care ar urma să faciliteze transferul de armament american acestor ţări. RIA Novosti scria că acest statut ar permite chiar transferul de muniţie cu uraniu sărăcit.

    În prezent, 15 ţări beneficiază de statutul de “aliaţi non-NATO” ai Statelor Unite: Afganistan, Argentina, Australia, Bahrain, Coreea de Sud, Egipt, Filipine, Israel, Japonia, Iordania, Kuwait, Maroc, Noua Zeelandă, Pakistan şi Thailanda.

  • Şapte persoane, arestate în Republica Moldova pentru contrabandă cu uraniu

    Potrivit Pro Tv Chişinău, cele şapte persoane arestate făceau parte dintr-o grupare organizată, iar substanţele radioactive ar fi fost aduse ilegal din Rusia, în ianuarie.

    În urma investigaţiei desfăşurate timp de mai multe luni de poliţiştii de la Chişinău şi agenţii FBI, au fost reţinute şapte persoane, inclusiv liderul grupării, în vârstă de 75 de ani. Persoanele reţinute sunt originare din Chişinău, Orhei şi Edineţ. Unul dintre membrii grupării se află la închisoare după ce a fost condamnat pentru o altă infracţiune comisă, iar trei persoane sunt date în urmărire.

    O parte dintre membrii grupării ar avea studii în chimie, iar alţii ar fi fost militari, menţionează Pro Tv Chişinău. Poliţia a confiscat 200 de grame de uraniu şi un kilogram de mercur. Suspecţii cereau 8.000 de euro pentru un gram de uraniu.

    În 2011, poliţia din Republica Moldova a mai dejucat o tentativă de transportare a uraniului prin Republica Moldova, iar în acest caz au fost reţinute şase persoane. De asemenea, în 2010 două kilograme de uraniu de contrabandă au fost descoperite într-un garaj din Chişinău.

  • Curtea Constituţională din Republica Moldova validează rezultatele alegerilor parlamentare

    Curtea Constituţională a examinat contestaţiile depuse de şapte partide, între care PCRM şi PSRM, pe care însă le-a respins.

    Comuniştii au cerut invalidarea alegerilor pentru că s-a permis participarea la alegeri a unei formaţiuni pe care ei o numesc o “clonă” a PCRM, comuniştii reformatori, în timp ce socialiştii au reclamat modul în care s-a votat la secţiile din Rusia.

    Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Aceasta intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precizează Unimedia.md.

    După scrutinul din 30 noiembrie, socialiştii au obţinut cele mai multe voturi, însă cele trei partide proeuropene negociază acordul unei coaliţii de guvernare.

    Potrivit rezultatelor finale, PSRM (Partidul Socialiştilor din R.Moldova) a obţinut 25 de mandate, PLDM (Partidul Liberal Democrat din R.Moldova) – 23, PCRM (Partidul Comuniştilor din R.Moldova) – 21, PDM (Partidul Democrat) – 19 şi PL (Partidul Liberal) – 13. Cele trei partide proeuropene au împreună 55 de mandate, o majoritate care le permite formarea Guvernului dar nu şi alegerea şefului statului, după încheierea mandatului actulului preşedinte, Nicoale Timofti.