BusinessMagazin

Tag: propunere

  • Deşi la fiecare colţ de stradă găseşti câte un cabinet stomatologic, România încă se află la coada clasamentului în rândul europenilor când vine vorba de mersul la dentist

    Ea a lansat IziDoc, o platformă prin care companiile dornice să îşi motiveze angajaţii pot include în pachetul de beneficii extrasalariale şi un abonament la cabinetul stomatologic. „Ideea a venit pe de o parte pe fondul dezvoltării pieţei de beneficii pentru angajaţi, iar pe de altă parte, a lipsei unei soluţii pentru partea medicală dentară”, descrie Diana Enăchescu, fondatoarea businessului, modul în care s-a gândit la lansarea acestei platforme.

    Faptul că piaţa stomatologică este extrem de fragmentată, peste 85% dintre cabinete fiind individuale, face dificilă oferirea unei soluţii în care angajaţii să aibă de unde alege şi să beneficieze de informaţiile necesare luării unei decizii, crede ea. Aşadar, soluţia pe care a identificat-o a fost crearea unei reţele de parteneriate cu aceste clinici şi cabinete independente şi accesarea lor pe o platformă digitală, într-un mod standardizat, văzând în acelaşi timp, în această soluţie, şi un adaos la pachetele medicale clasice. „Practic, pachetul medical oferit angajaţilor poate fi completat cu beneficiile dentare atât de necesare, oferirea acestora fiind o practică uzuală în alte pieţe mai dezvoltate.”

    Deşi, spune Enăchescu, unele companii au încercat metode in-house de a-şi ajuta angajaţii şi pe partea de stomatologie, decontând anumite sume sau colaborând cu câte o clinică dentară care să ofere anumite discounturi, pe de altă parte o astfel de iniţiativă creează complexitate pentru angajator sau este prea limitată ca ofertă pentru angajat şi astfel de multe ori neutilizată. „Noi ne-am gândit să facem un produs care să fie cât mai uşor de implementat pentru medici şi angajatori şi cât mai uşor de utilizat pentru angajaţi. Cu cât un produs este mai uşor de accesat, cu atât va creşte utilizarea lui. Scopul final este ca prin soluţia noastră oamenii chiar să înceapă să meargă mai des la dentist, să înţeleagă avantajele îngrijirii sănătăţii dentare şi să se bucure în final de zâmbetul pe care şi-l doresc, iar o sănătate dentară bună este un indicator al calităţii vieţii.”

    Platforma a fost lansată în toamna lui 2019, „în urma unei pregătiri susţinute care a durat mai mult de un an”, şi a implicat o investiţie de 50.000 de euro, din fonduri proprii. Diana Enăchescu, actual manager al businessului, are la bază studii economice, iar înainte de lansarea IziDoc a activat în domeniul consultanţei de management, în cadrul companiei globale de consultanţă A.T. Kearney, unde a realizat proiecte strategice şi operaţionale pentru jucători mari din industriile de utilităţi, retail sau farma.

    De asemenea, s-a ocupat de dezvoltarea strategică a companiei locale de medicamente Labormed, în perioada în care compania a fost preluată de fondul de investiţii Advent International. Ea conduce compania alături de doi parteneri de business, un director de vânzări din domeniul stomatologic şi un medic dentist cu experienţă în promovarea şi vânzarea de produse stomatologice, precum şi în cursuri şi workshopuri de stomatologie. Echipa IziDoc numără în momentul de faţă patru oameni, „din care doi sunt dedicaţi 100%, iar doi sunt pe post de advisor din zona medicală”, urmând ca numărul angajaţilor să crească odată cu dezvoltarea businessului, explică fondatoarea companiei. Acestora li se adaugă colaboratorii constanţi pentru toate serviciile auxiliare de care platforma are nevoie.

    Antreprenoarea spune că una dintre provocările cu care s-a confruntat în dezvoltarea businessului a fost tocmai crearea unei platforme digitale care să ofere o experienţă plăcută utilizatorului, astfel încât să-l motiveze în a-şi alege medicul dentist potrivit şi a utiliza beneficiul. În plus, adaugă ea, „ne aşteptăm să fie nevoie de o perioadă de educare a pieţei de beneficii, pentru a înţelege avantajele accesării unei astfel de soluţii stomatologice, atât la nivel de angajator cât şi de angajat. Dacă abonamentele medicale la reţele private nu erau tocmai uzuale acum 10 ani, iată că ele au devenit un element de bază în timp şi sperăm să mergem şi noi în aceeaşi direcţie.

    În prezent IziDoc colaborează cu peste 80 de parteneri medicali, clinici şi cabinete dentare. În cadrul acestora activează peste 200 de medici dentişti, care acoperă toate specialităţile stomatologice, partenerii fiind selectaţi pe criteriul profesionalismului şi al distribuirii geografice. În primele luni de activitate Diana Enăchescu spune că a reuşit să testeze piaţa cu primii clienţi, din domenii variate precum IT sau FMCG, „care ne-au dat încredere în a tura motoarele mai departe.

    Ne aşteptăm ca anul acesta să fie unul de referinţă în ceea ce priveşte acomodarea angajatorilor şi a angajaţilor cu beneficiile noii noastre soluţii dentare”. Pentru primul an de activitate reprezentanţii companiei estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro, pe care speră să o obţină prin extinderea reţelei, a numărului de clinici-partenere şi a abonaţilor.

    Compania este prezentă în cinci oraşe – Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanţa şi Ploieşti –, planurile fondatoarea businessului vizând o extindere la nivel naţional până la sfârşitul lui 2020. Pentru anul acesta investiţiile bugetate vor fi orientate în primul rând spre creşterea reţelei de parteneri, „astfel încât fiecare abonat să aibă o opţiune lângă job sau lângă casă”. De asemenea, reprezentanţii companiei intenţionează să creeze şi o aplicaţie mobilă cu scopul de a dezvolta o relaţie mai strânsă cu abonaţii şi pentru a obţine mai uşor feedbackul acestora, „necesar pentru îmbunătăţirea continuă a experienţei”. Enăchescu spune că, având în vedere noutatea produsului, momentan baza de clienţi este încă mică.

    „Clienţii noştri actuali sunt din domeniile IT, FMCG, servicii financiare. Ne bucurăm să vedem că există deschidere din diferite domenii din partea angajatorilor în a-şi ajuta angajaţii în protejarea sănătăţii dentare.” Pentru 2020 ea preconizează minimum 50 de angajatori noi care vor oferi abonamentul dentar IziDoc angajaţilor, iar per total, la sfârşitul anului estimează că vor avea în jur de 5.000 de abonaţi.”  Abonamentul medical dentar IziDoc costă între 21 şi 29 de euro pe an pentru un angajat şi este neimpozabil. „Ca abonat la IziDoc, primeşti acces la reţeaua de parteneri – clinici şi cabinete dentare – prin platforma online IziDoc, pentru a-ţi alege medicul dentist potrivit din cadrul acestora, precum şi un card individual pe care îl prezinţi în cabinet pentru a beneficia de discounturi şi servicii gratuite, precum consultaţii, plan de tratament sau igienizări anuale”, explică fondatoarea businessului. Practic, de pe platforma IziDoc abonaţii îşi pot alege medicul dentist în special după criterii precum proximitatea, experienţa, discounturile oferite şi preţurile practicate.

    Potrivit unor studii de piaţă menţionate de Diana Enăchescu, românii au cheltuit, în medie, puţin peste 60 de lei/persoană în 2018 pentru servicii stomatologice, însă în mediul rural de cele mai multe ori cheltuiala tinde spre zero. „Cele mai mari cheltuieli cu serviciile stomatologice s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, polii dezvoltării locale. Se estimează că piaţa serviciilor de stomatologie a depăşit un miliard de lei anul trecut.”

    Per total însă, adaugă ea, România şi Bulgaria se află în continuare pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte cheltuiala pentru servicii stomatologice. „Preţurile de tratament sunt mult mai mici la noi comparativ cu alte ţări din UE, dar în contextul puterii de cumpărare locale şi al nivelului de educaţie dentară, sunt în general percepute ca fiind mari.” În general românii nu sunt foarte bine educaţi în ceea priveşte importanţa prevenţiei şi de aceea, de cele mai multe ori, ajung la medicul dentist când situaţia este deja gravă şi dintele nu mai poate fi salvat, spune antreprenoarea. „În alte ţări, înrădăcinarea culturii asigurărilor private, inclusiv dentare, a împins spre obligativitatea controalelor regulate, pentru a menţine prima de asigurare la un nivel convenabil.

    Astfel, asigurătorul îşi reduce riscul de a deconta plăţi mari, de tratament, iar asiguratul descoperă la timp afecţiunile care i-ar putea crea probleme. În România, penetrarea asigurărilor private de sănătate este încă foarte incipientă, iar pe parte dentară chiar extrem de redusă, în principal din cauza stării precare a sănătăţii dentare a populaţiei, ceea ce face ca o astfel de asigurare să fie destul de scumpă şi de aceea greu de accesat. Astfel, ponderea cea mai mare a motivelor de prezentare la dentist cuprinde tratamentele de urgenţă, în timp ce pentru prevenţie ne prezentăm cel mai puţin”, subliniază Enăchescu una dintre cele mai acute probleme ale pieţei locale de stomatologie. Ea adaugă că în UE şi în special în ţările nordice ponderea este inversă, ajungând la 80% din prezenţă pentru prevenţie în Olanda şi doar 8% pentru tratamente de urgenţă. „Este de aşteptat însă ca această pondere să crească uşor şi în România în favoarea prevenţiei, de la an la an.” Lipsa de timp, alimentaţia bogată în zaharuri sau fumatul excesiv, frica de dentist, percepţia că serviciile dentare sunt scumpe sunt de asemenea alţi factori de deteriorare a sănătăţii orale la români şi nu numai, punctează fondatoarea IziDoc.
    În opinia sa, chiar dacă în piaţa locală segmentul stomatologic nu dispune încă de foarte multe opţiuni, beneficiile extrasalariale au crescut totuşi foarte mult ca varietate. „Unele companii mari oferă platforme de beneficii flexibile, din care angajaţii îşi selectează singuri beneficiile relevante. În multe cazuri lipseşte însă o comunicare mai bună a beneficiilor oferite, astfel încât angajaţii să nu uite de ele şi chiar să le utilizeze. Angajatorul ar trebui să îşi asume un rol de mentor în relaţia cu angajaţii, mai ales în ce priveşte wellbeingul acestora, cu impact direct în performanţă, şi să îi direcţioneze în primul rând spre utilizarea beneficiilor «sănătoase» – medicale sau de sport. Arătând un astfel de interes, angajatorul reuşeşte astfel să creeze şi o relaţie mai strânsă cu angajaţii şi să îi fidelizeze mai bine”, subliniază antreprenoarea. 

  • Când românii intră-n joc: Ce este Machinations, startup-ul fondat de români care a atras deja 500.000 de euro şi ia cu asalt industria de jocuri

    Patru braşoveni, un clujean şi un olandez au înfiinţat start-up-ul Machinations, care oferă o platformă de dezvoltare şi testare a jocurilor video online. După ce unii dintre fondatori au colaborat cu giganţi precum LEGO, start-up-ul îşi propune să schimbe total modul în care se face astăzi game design. 

    Înfiinţat în martie 2018 în Luxemburg, start-up-ul Machinations este o platformă de game design (de creare, vizualizare, testare şi optimizare a jocurilor – n.r.) care îşi propune să schimbe modul în care se lucrează în prezent într-o industrie care a generat venituri de aproape 150 miliarde dolari la nivel global în 2019.

    Construit în baza lucrării de doctorat a olandezului Joris Dormans, profesor în cadrul Amsterdam University, proiectul Machinations este condus astăzi de braşoveanul Mihai Gheza, care are 34 ani. Inovaţia adusă de Dormans prin varianta academică a proiectului Machinations şi utilizată mai târziu de Gheza şi echipa lui constă în utilizarea unui limbaj de tip UML (Unified Modeling Language) – reprezentând un limbaj standard pentru descrierea de modele şi specificaţii software – creat specific pentru industria de jocuri.

    Practic, prin intermediul platformei utilizatorii pot modela orice fel de sistem, oricât de complex, într-o diagramă interactivă pentru a vizualiza modul în care aceasta funcţionează. „Diagramele Machinations sunt concepute pentru a reprezenta mecanici de joc într-un mod accesibil, dar care totuşi păstrează caracteristicile structurale şi dinamicitatea jocurilor pe care le reprezintă. Mai mult decât atât, diagramele sunt «vii», sistemele pot fi testate şi vizualizate într-un mod interactiv, animat. Modelele care sunt folosite în general pentru a reprezenta aceste mecanici de joc sunt complexe şi câteodată inaccesibile designerilor şi de cele mai multe ori nu au un nivel potrivit de abstractizare”, explică Mihai Gheza, cofondator şi CEO al Machinations, într-un interviu acordat Business MAGAZIN.

    Revoluţia în domeniu vine din posibilitatea de a urmări în timp real caracteristicile structurale şi mecanicile jocului. Aşa cum explică fondatorii start-up-ului, platforma vine şi oferă un limbaj necesar pentru designeri, încât aceştia au nevoie de o modalitate de a discuta şi de a descrie aceste mecanici care sunt ascunse de multe ori în spatele codului. „Cu Machinations vrem să schimbăm modul în care se face acum game design: bazat foarte mult pe intuiţie, foi de calcul (spreadsheet) de mii de rânduri şi numeroase cicluri de iteraţii costisitoare. În stadiul actual, pentru game designeri, Machinations facilitează crearea, vizualizarea, simularea, testarea şi optimizarea sistemelor complexe, identificarea posibilelor defecte care pot apărea şi corectarea rapidă a acestora. Aceste posibile defecte sunt aproape imposibil de anticipat fără Machinations”, spune Gheza.  

    Cum a început povestea Machinations

    Mihai (CEO) şi Dana Gheza (CMO) se cunosc încă din liceu, încât amândoi au crescut în Braşov. Cei doi au lucrat împreună în Danemarca în industria jocurilor, unde Mihai Gheza a fost angajat al SYBO Games, studioul care a dezvoltat Subway Surfers – cel mai descărcat joc mobil din ultimul deceniu. În acelaşi timp, Dana a lucrat în cadrul companiei GameAnalytics, care furnizează instrumente de analytics pentru jocuri. Cei doi braşoveni au decis să înfiiinţeze o firmă de consultanţă în industria de jocuri, alături de Radu Crăciun – un prieten de-al lor şi actual COO al start-up-ului. Cu ajutorul acestei firmei şi-au oferit serviciile unor companii gigant precum Lego şi Nickelodeon. Parcursul profesional început în acest punct i-a determinat să înveţe despre varianta academică a limbajului Machinations.

    „Am început să îl folosim în munca pentru clienţi, pe scenă la conferinţe sau în timpul workshopurilor de game economy design, prin Scandinavia. Am observat că în jurul Machinations exista deja o comunitate underground de profesionişti în domeniu şi am concluzionat că instrumentul poate fi soluţia la o problemă universală pentru întreaga industrie. Intuiam că Machinations ar putea deveni acea unealtă care să ajute toate rolurile profesioniştilor implicaţi în dezvoltarea de jocuri să vorbească acelaşi limbaj, să colaboreze mai uşor şi să îşi valideze ipotezele cu minimum de efort, pentru a livra jocuri mai bune”, îşi aminteşte Mihai Gheza. Deşi proiectul Machinations oferea şi atunci ocazia unei inovaţii majore, reprezentanţii start-up-ului au înţeles rapid că instrumentul avea limitări. Una dintre acestea era cartea de 400 de pagini denumită „Game Mechanics: Advanced Game Design” semnată de olandezul Joris Dormans, pe care utilizatorii erau nevoiţi să o parcurgă pentru a putea utiliza limbajul. Pentru că voiau să ducă proiectul la următorul nivel, următorul pas a devenit clar pentru ei: întâlnirea cu profesorul Joris Dormans.

    „Am început să visăm la modul în care Machinations ar putea să devină un standard în industrie, iar în visele cele mai frumoase poate chiar standard deschis (open standard – care este disponibil public şi căruia i se asociază diverse drepturi de utilizare – n.r.). Aşa că am făcut ceea ce era evident pentru noi: ne-am suit în avion şi ne-am întâlnit cu Joris în Amsterdam, iar după ceva timp, ne-am apucat de treabă”, povestesc reprezentanţii start-up-ului. Ceea ce urma să devină echipa de bază a Machinations s-a completat cu Vlad Centea, un coleg de liceu de-al lui Mihai, şi cu clujeanul Alin Moldovan, cu care Radu a lucrat în trecut în cadrul Astral Telecom/UPC. Cei doi au în prezent funcţii de director de analiză (CAO), respectiv director de tehnologie (CTO).

    Astăzi, start-up-ul oferă singurul instrument prin care se pot realiza diagrame în mod interactiv în industria jocurilor, iar planurile fondatorilor îi poziţionează în viitor drept o platformă exhaustivă pentru întreg procesul de game design. În timp, pe măsură ce dezvoltă proiectul, Gheza îşi propune ca Machinations să perturbe actualele practici din industrie şi să devină noul instrument utilizat de toţi actorii implicaţi în activităţi de game design. „Metafora pe care o folosim des este că Machinations va fi pentru industria de dezvoltare de jocuri ceea ce high-frequency trading (algoritmi de tranzacţionare cu frecvenţă ridicată – n.r.) a fost pentru Wall Street: profesionişti care iau decizii controlând roboţi cu precizie chirurgicală, nu doar pe baza intuiţiei sau a unor opinii semi-informate”, notează el.

    Cine pariază pe succesul Machinations

    Fondurile pe care le-a atras până acum proiectul se ridică la jumătate de milion de euro, iar Gheza spune că sunt tot timpul interesaţi să cunoască investitori noi. „Până acum am strâns fonduri de peste 500.000 de euro, însă cofondatorii au investit şi timp şi fonduri proprii, pentru că am făcut bootstraping (au investit propriile resurse – n.r.) în primul an şi jumătate”, explică CEO-ul. După ce a fost recrutat de fostul său coleg de liceu, Vlad Centea, director de analiză, a îndemnat echipa să se orienteze înspre acceleratorul Fit4Start din Luxemburg pentru a atrage prima finanţare. Ideea a fost un succes pentru start-up, încât a atras o finanţare de 150.000 de euro. Mai mult, Machinations a realizat şi o rundă de tip pre-seed în primăvara anului 2018, când a fost înfiinţat. În 2019, start-up-ul s-a făcut remarcat şi în ecosistemul din România după ce a câştigat premul cel mare, „Cel mai bun startup”, la competiţia Startup Spotlight, organizată de How To Web.

    Aici, ei au reuşit să câştige o finanţare de 125.000 de euro, dar şi să câştige atenţia investitorilor, întrucât premiul a fost sindicalizat de mai mulţi investitori din reţeaua TechAngels, dar şi de fondurile de investiţii GapMinder Venture Partners şi RocaX. „How To Web Startup Spotlight pentru noi s-a transformat în deschiderea unei noi runde de finanţare, care este momentan în curs de derulare, deci nu putem oferi detalii. Majoritatea fondurilor merg înspre dezvoltarea platformei. Şi, pe lângă fonduri, competiţia a însemnat popularizare pe plan local, ceea ce ne-a ajutat să atragem câteva roluri cheie în echipă şi, să sperăm, să creştem echipa în viitorul apropiat”, explică Mihai Gheza. Reprezentanţii start-up-ului spun că au nevoie de finanţări pentru a grăbi procesul de dezvoltare şi de cercetare, astfel încât să câştige teren în faţa viitorilor potenţiali competitori.

    Echipa Machinations a ajuns la 15 persoane, sau chiar mai mult în funcţie de nevoi, care lucrează din Cluj, Braşov, Luxemburg şi Amsterdam. În timp ce dezvoltarea platformei este realizată la Cluj, managementul este operat de la Braşov, iar partea de produs, din Bucureşti.

    În ceea ce priveşte promovarea produsului şi vânzările, echipa Machinations s-a bazat în ultimii doi ani pe o adopţie organică, fondată pe notorietatea câştigată în mediul academic deja de acest limbaj – care este predat la cursurile de game design din universităţi de top din întreaga lume, precum Cornell, Columbia sau Cardiff. Platforma este încă în etapa de testare beta şi a atras deja peste 10.000 de utilizatori unici în mod organic. După ce vor finaliza runda de finanţare aflată în curs, fondatorii start-up-ului îşi propun să lanseze pachete de tip SaaS (Software as a Service – plăteşti cât foloseşti – n.r.), urmând să utilizeze şi alte pârghii de monetizare în viitor. Prototipul iniţial a fost dezvoltat ca parte din proiectul de doctorat al lui Joris Dormans, însă echipa de români a reuşit să dezvolte platforma până la forma actuală, urmând să dezvolte noi funcţionalităţi şi să aplice tehnologii precum machine learning şi inteligenţă artificială pentru a da naştere unei platforme complexe, care să ajungă complet integrată în fluxul de muncă al studiourilor de dezvoltare de jocuri din toată lumea.

     „În 2019 am reuşit să atingem organic 10.000 de utilizatori înregistraţi, să ridicăm o rundă de finanţare şi să agreăm termenii principali pentru a doua. În 2020, vom încheia această a doua rundă, vom începe să monetizăm, vom lansa o serie de integrări API şi câteva elemente cheie care ne vor ajuta să creştem platforma”, declară Gheza. 

  • (P) Business Casual: noul cod vestimentar propus de Consiglieri pentru mediul de afaceri

    În ultimii ani, mediul business a adoptat un stil vestimentar tot mai relaxat, schimbare binevenită pentru bărbaţii care iubesc confortul. Evoluţia codului vestimentar în domeniul afacerilor presupune ţinute versatile, destinate nu doar celor 8 ore de lucru la birou, ci şi întâlnirilor matinale, prânzurilor de afaceri şi evenimentelor de business networking după program. Stilul se numeşte „business casual” şi nu are reguli sau limite stricte. Tocmai de aceea este, pe cât de apreciat, pe atât de riscant pentru păstrarea imaginii profesionale.

    Pentru bărbaţii care îşi doresc eleganţă, confort şi un „touch” personal asupra ţinutei purtate de luni până vineri, Consiglieri oferă soluţia unei game extinse de piese vestimentare la comandă, ce sunt create şi reunite în ţinute impecabile sub îndrumarea unui consilier vestimentar. Combinaţia de ţesături, culori şi imprimeuri, împreună cu detaliile de personalizare duc ţinuta într-o zonă de nonşalanţă atent studiată, care generează apariţii apreciate.

    Măsura perfectă, cea mai importantă regulă a unui bărbat bine îmbrăcat

    Cămăşile realizate din bumbac egiptean Albini sau Thomas Mason, cu detalii premium şi opţiuni discrete de personalizare prin brodarea iniţialelor, alături de sacourile cu construcţie full sau half-canvas, ce respectă măsurile şi conformaţia anatomică a purtătorului sunt nelipsite din garderoba unui bărbat de succes. Prin alegerea ţesăturii, croielii, tipului de rever, al buzunarelor, butonierelor sau nasturilor, poţi alinia stilul sacoului la codul vestimentar agreat în domeniul tău şi îţi asiguri în acelaşi timp o apariţie unică.

    Piesele vestimentare Consiglieri sunt realizate din ţesături de la cei mai renumiţi producători la nivel mondial, precum Loro Piana, Zegna, Ferla, Drago, Angelico sau Reda. Pe lângă aspect premium şi varietatea de culori sau imprimeuri, acestea se remarcă prin proprietăţi termice şi de rezistenţă în timp.

    Jeans şi pantofi „la comandă” realizaţi în Italia pentru orice stil vestimentar

    Pantalonii chinos sau cei jeans sunt tot mai întâlniţi în vestimentaţia pentru birou, însă doar cei realizaţi ”pe măsură” au o ţinută elegantă şi îşi păstrează aspectul impecabil pe parcursul întregii zile.  La Consiglieri, fiecare pereche de jeans sau pantaloni ”5 pockets” este croită special pe dimensiunile purtătorului, respectându-i totodată stilul personal. Practic, poţi fi creatorul propriei perechi de jeans, având posibilitatea de a alege culoarea ţesăturii, tipul de nasturi, căptuşeala buzunarelor folosite şi opţiunile de personalizare

    Fie că alegi să porţi un costum dintr-o ţesătură lejeră sau o ţinută compusă din jeans, cămaşă şi sacou, la Consiglieri vei găsi acei pantofi custom-made care completează o apariţie reuşită. Pantofii Oxford sau Derby sunt recomandaţi pentru un stil mai formal, pe când ”casual Friday” devine un prilej să îţi exprimi personalitatea cu ajutorul pantofilor sport realizaţi în Italia conform principiilor de fabricare a pantofilor de lux. Fiecare pereche de pantofi este realizată la comandă şi personalizată manual.

    La Consiglieri, într-un cadru privat, un consilier vestimentar dedicat te va ghida în crearea unei garderobe complete. Adresa showroom-ului Consiglieri este Aleea Alexandru, nr. 7A, iar fiecare vizită este programată telefonic (+40 786 22 88 11), prin e-mail, la customer@consiglieri.ro, sau completând acest formular.

     

     

  • Pentru 2020, BRD propune acţionarilor un dividend cu un randament de 10%, similar cu cel din ultimii doi ani

    Consiliul de Administraţie al BRD Société Générale (simbol bursier – BRD), a treia bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, a propus un dividend brut de 1,64 lei pe acţiune din profitul pe 2019, similar cu cel acordat investitorilor în ultimii doi ani, se arată în raportul preliminar pentru rezultatele financiare pe 2019.

    La preţurile din şedinţa de miercuri de la BVB, propunerea asigură un randament de 10%. Spre comparaţie, dividendul acordat anul trecut din profitul pe 2018 avea un randament de 12%, la preţurile de tranzacţionare din 17 aprilie 2018.

    “Având în vedere rezultatele anului, cât şi aşteptările privind evoluţia capitalului, Consiliul de Administraţie a decis propunerea unui dividend brut pe acţiune similar cu anul financiar 2018 (1,64 RON/acţiune), sub rezerva votului favorabil în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor din data de 23 aprilie 2020”, menţionează banca în raport.

    Banca a raportat pentru 2019 un profit net de 1,52 miliarde lei, în scădere cu 1,1%, respectiv al doilea cel mai bun rezultat anual al băncii după rezultatul net de 1,54 mld. lei din 2018. Cu o creştere de 3,2% faţă de 2018, activele societăţii au ajuns la finalul anului trecut la 55,8 miliarde lei.

    În 2019, banca a decis să aloce 74% din profitul net către acţionari.

    Acţiunile BRD înregistrează o creştere de 3,5% de la începutul anului 2020, pe fondul unor tranzacţii de 113 milioane lei, emitentul ajungând la 11,4 miliarde lei capitalizare. Spre comparaţie, indicele principal BET are un avans de 1,05% în perioada similară.

    Joi, în urma publicării rezultatelor anuale preliminare, acţiunile BRD înregistrau la ora 11.30 o scădere de 1,22%.

     

  • Când florile ţin de cald

    Cum însă recoltarea pufului presupune suferinţă pentru raţele sau gâştele de la care provine, o companie americană, Pangaia, propune umplerea gecilor cu un material obţinut din flori de câmp, scrie Dezeen. Pangaia utilizează o anume specie de flori de câmp, combinând florile uscate cu un biopolimer obţinut din resturi vegetale şi un aerogel, obţinând astfel un material, care, pe lângă proprietăţile sale izolatoare, este şi biodegradabil. Denumit FLWRDWN (Flower Down sau puf de flori), materialul a fost folosit pentru un model de geacă cu strat exterior din poliester lansat în trei variante de culoare: alb, negru şi bleumarin. 

  • Miliardarul care a anunţat că împarte 9 milioane de dolari unor necunoscuţi

     Antreprenorul Yusaku Maezawa a reuşit totuşi să iasă din tipare: şi-a propus să fie primul turist în jurul Lunii. Şi nu este moştenitorul vreunui imperiu de miliarde, ci şi-a construit averea singur, reuşind să ajungă în topul celor mai bogaţi oameni din Japonia, cu o afacere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 2 miliarde de dolari.

    Yusaku Maezawa s-a născut pe 22 noiembrie 1975, în Kamagaya, Japonia. Antreprenorul a urmat cursurile liceului Waseda Jitsugyo, timp în care a pus bazele unei trupe muzicale alături de un coleg, el fiind toboşar. După absolvire, nu a vrut să meargă la facultate, ci a ales să se mute în Statele Unite împreună cu iubita sa.

    Aici a început să colecţioneze CD-uri şi, în 1995, întors în Japonia, a decis să pună bazele unei companii prin intermediul căreia să vândă pe e-mail albume importate şi CD-uri. În 1998 Maezawa a lanst a compania Start Today. În acelaşi an trupa sa a semnat cu casa de discuri BMG Japan, însă trei ani mai târziu Maezawa avea să renunţe la cariera muzicală pentru a se dedica pe deplin antreprenoriatului.

    În anul 2000, Start Today s-a mutat în online, lansând în 2004 site-ul de retail vestimentar Zozotown, cel mai mare jucător de profil din Japonia la ora actuală. Şase ani mai târziu compania s-a listat la bursa din Tokio. Recent, antreprenorul a introdus în portofoliul afacerii alte două branduri – Zozo şi ZozoSuit – în peste 72 de ţări. În prezent site-ul comercializează circa 7.300 de branduri cu peste 730.000 de articole, compania fiind listată la Tokyo Stock Exchange.

    Exceptând businessul, marea pasiune a lui Maezawa este arta – el este şi fondatorul Contemporary Art Foundation din Tokio. În mai 2016 antreprenorul a atras atenţia presei în urma achiziţiei la licitaţie a unei lucrări fără titlu aparţinând artistului Jean-Michel Basquiat la un preţ record de 57,3 milioane de dolari, cumpărând, în cadrul aceleiaşi licitaţii, cu alte 40 de milioane de dolari o serie de lucrări aparţinând artiştilor Bruce Nauman, Alexander Calder, Richard Prince şi Jeff Koons. Ulterior a doborât un nou record, în mai 2017, când a cumpărat tot o piesă a lui Basquiat cu suma de 110,5 milioane de dolari şi intenţionează să deschidă un muzeu de artă contemporană în Chiba, care va găzdui colecţia proprie de lucrări.

    Maezawa a demisionat şi s-a retras din conducerea companiei în septembrie 2019, după ce a vândut 50,1% din acţiuni către SoftBank într-o tranzacţie de 3,7 miliarde de dolari. În plus, a vândut alte 30 de procente din propriile acţiuni către Yahoo Japan.

    Pe 17 septembrie 2018, japonezul a stârnit din nou valuri în media după ce a anunţat că va fi primul turist care va călători în jurul Lunii la bordul unui vehicul al companiei private de transport spaţial SpaceX, fondată de Elon Musk, devenind astfel prima persoană care va ajunge în jurul Lunii de la cea mai recentă misiune americană Apollo, care a avut loc în 1972. Suma pe care a plătit-o pentru călătorie nu a fost însă făcută publică. Zborul va avea loc cel mai devreme în 2023, cu o durată de aproape şase zile. Miliardarul intenţionează să ia cu el între şase şi opt artişti ca parte a unui proiect de artă pe care l-a intitulat #dearMoon. De asemenea, Maezawa a anunţat că este în căutarea unei partenere cu care să împărtăşească experienţa – pentru care a primit deja în jur de 20.000 de oferte. Antreprenorul este divorţat şi are trei copii din două căsnicii anterioare. 

  • Nemuritor în concerte: cum te poţi duce la un concert al unui artist care nu mai este printre noi

    S-au făcut deja teste în acest sens, scrie New York Times, printre subiecţi numărându-se rapperul Tupac Shakur, care a apărut sub formă holografică la festivalul Coachella în 2012, Michael Jackson la Billboard Music Awards în 2014 ori starul pop mexican Juan Gabriel, decedat în 2016. Printre firmele care s-au specializat în producţia de holograme de cântăreţi se numără Pulse Evolution, Base Hologram Productions sau Evellusion, unii dintre artiştii recreaţi digital, ca Dio sau Roy Orbison şi Buddy Holly, efectuând deja turnee.  Bineînţeles, dat fiind nivelul tehnologiei din ziua de azi, versiunile holografice nu pot păcăli publicul făcându-l să creadă că are în faţa ochilor un om în carne şi oase, dar spectacolul este suficient de impresionant încât unii fani să-l prefere celor oferite de trupele sau cântăreţii care interpretează preluări din repertoriul vedetei lor mult iubite.
    Recrearea holografică a artiştilor s-ar putea dovedi o idee foarte bună şi în cazul celor care mai sunt în viaţă, dar, din cauza vârstei, nu mai pot merge în turneu, rezultând astfel o afacere profitabilă, dat fiind că în SUA, cel puţin, cam jumătate dintre primii 20 de artişti ca încasări în 2019 aveau 60 de ani sau mai mult. Aceştia ar putea rămâne în activitate şi după moarte, pentru a le asigura celor dragi o sursă de venit mai consistentă decât vânzările de CD-uri sau de muzică descărcabilă online.

  • Studentul care a demonstrat că şi din cărţi se pot face bani: a investit într-o afacere 50.000 de euro, iar acum cărţile lui generează venituri de 1 milion de euro

    Responsabilităţile vieţii de student m-au făcut să conştientez utilitatea şi raritatea cărţilor pe care oamenii le au în biblioteci, dar de care nu mai au nevoie. Aşa că mi-am dat seama că aş putea să pun în circulaţie aceste cărţi”, spune Victor Patrichi.
    Pornind de la principiul că achiziţia unei cărţi second-hand este benefică, deoarece presupune reutilizarea unei ediţii deja tipărite, în loc să încurajeze tăierea unor copaci pentru a crea un lucru nou, Victor Patrichi a investit, în 2012, aproximativ 50.000 de euro, mai întâi pentru a dezvolta site-ul Târgul Cărţii, apoi pentru a instala rafturile din magazinele fizice. Acum reţeaua numără două depozite şi trei anticariate – unul pe Strada Doamnei (între Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii), unul pe bdul. Magheru (în apropiere de Piaţa Romană) şi unul pe bdul. I. C. Brătianu (în apropiere de Piaţa Universităţii), sub numele Bookoteca, acesta din urmă fiind un anticariat de carte exclusiv în limba engleză.
    „Buna funcţionare (a afacerii – n. red.) este meritul unei echipe de peste 50 de persoane”, spune antreprenorul.
    În 2018, businessul său cu anticariate i-a adus o cifră de afaceri de 1,1 milioane de euro, cu un profit de 304.000 de euro. Faţă de anul anterior, 2017, veniturile au fost în creştere cu 28%. Cărţile vin, în cea mai mare parte, din rândul celor care vor să le vândă, fiecare dintre anticariate având postat permanent mesajul „Cumpărăm cărţi”.
    „Ne-am propus ca, în ciuda faptului că tehnologia acaparează tot mai mult viaţa cotidiană, să arătăm că, de fapt, nici cartea nu se lasă mai prejos. Niciun gadget nu poate înlocui plăcerea răsfoirii unei cărţi sau mirosul de tipar şi de timp al unei lecturi. În acest sens, ne-am propus mutarea Bookotecii într-un spaţiu mai mare, pentru a pune la dispoziţia cititorilor din Bucureşti şi mai multe cărţi de la edituri internaţionale de prestigiu.”
    În acelaşi timp, Victor Patrichi vrea să dezvolte şi magazinul online cu numele Bookoteca, astfel încât cărţile second-hand în limba engleză să ajungă în număr şi mai mare la cititorii din toată ţara. Şi volumele vândute de Târgul Cărţii pot fi cumpărate şi online.
    „De asemenea, ne-am mai propus să fim prezenţi cu Bookoteca la cele mai importante târguri de carte din ţară pentru a face cunoscut brandul şi a familiariza cititorii cu cărţile noastre.”
    În ceea ce priveşte cele două anticariate sub numele Târgul Cărţii, Victor Patrichi şi-a propus o creştere de 20-25% a businessului în următorul an, dar şi mărirea echipei de angajaţi.
    Cine sunt cumpărătorii? Atât cititori de ocazie, pasionaţi de răsfoitul paginilor şi de senzaţia hârtiei sub degete, cât şi studenţi, pensionari ori revânzători. O carte în anticariatele Târgul Cărţii costă, în medie, între 10 şi 12 lei, în vreme ce cărţile în limba engleză, de la Bookoteca, au preţuri cuprinse între 2 şi 20 de lei. „O carte care provine din biblioteca unui cititor va fi întotdeauna mai ieftină decât una dintr-o librărie, iar acest fapt reprezintă o uşurare pentru o persoană care are la dispoziţie un buget redus”, spune antreprenorul.
    Există însă şi excepţii, iar una dintre ele nu e deloc de neglijat. Cea mai scumpă carte din anticariatele lui Victor Patrichi este „Summa catholicae fidei contra gentiles”, care costă aproximativ 8.500 de euro, fiind una dintre cele mai cunoscute cărţi semnate de filosoful Toma d’Aquino, tipărită într-o ediţie anterioară celei comandate de Vatican în 1640 pentru ajutorarea misionarilor.
    Din volumele care-şi găsesc locul pe rafturile anticariatelor lui Victor Patrichi fac parte, de asemenea, şi alte ediţii princeps sau cărţi cu autograful autorului, în cazul cărora preţurile ajung şi la câteva mii de euro. 

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Lucrativ – spaţiu pentru evenimente şi de co-working (Bucureşti)
    Fondatori: Diana Goanţă, Dan Achim
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Prezenţă: bd. Pache Protopopescu din Bucureşti

    Old Skipper – producţie de brăţări de inspiraţie nautică (Piatra Neamţ)
    Fondator: Bianca Constantin
    Cifră de afaceri în 2018: 62.000 de euro
    Prezenţă: online, reţeaua de cafenele Okfea, aeroportul internaţional Henri Coandă

    Isart – hub cultural (Bucureşti)
    Fondatori: Alexandru Simion Boeriu, Radu Drăguşin
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Prezenţă: Piaţa Romană din Bucureşti

    MeşteriLocali.ro – platformă pentru meseriaşii din construcţii şi cei care au nevoie de ei
    Fondatori: Dorian Lupu, Regina Ichim, Eduard Ichim
    Investiţie iniţială: 2.000 de euro
    Prezenţă: online, platformă dedicată pieţei din România

    În picioarele goale – loc de joacă pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Raluca Velcu, Anda Gavrilă
    Investiţie iniţială: 60.000 de euro
    Cifră de afaceri în sezonul de vară: 7.000 – 10.000 de euro
    Prezenţă: zona Titan din Bucureşti

  • Cum şi-a ajutat o bunică nepotul să îşi creeze o afaceri de sute de mii de euro în România

    Într-o piaţă dominată de fast food, producţie industrială şi deserturi de serie, antreprenorul Alin Chivu şi-a propus să transforme o afacere de familie într-un concept de cofetărie axat pe produse în care îmbină gusturile copilăriei cu cerinţele clienţilor din ce în ce mai cosmopoliţi. 

    „Am început de la cozonacul făcut de mama acasă. Eram răsfăţaţi cu gogoşi, clătite, plăcinte şi checuri aproape zilnic. Deserturile au fost apreciate de toţi prietenii şi cunoscuţii noştri, drept pentru care am acceptat provocarea de a deschide un laborator de cofetărie cu magazin de desfacere. Între timp, gama de produse s-a diversificat considerabil, dar nu ne-am abătut de la principiul de bază, calitatea produsului”, descrie Alin Chivu (35 de ani) începuturile afacerii de familie pe care o conduce în prezent.

    Casa Victoria este formată în prezent din două magazine şi o platformă online, care au generat anul trecut venituri de 3 milioane de lei, iar previziunile antreprenorului sunt optimiste şi pentru anul în curs. Alin Chivu povesteşte că au început afacerea cu un laborator deschis într-un spaţiu închiriat, în zona de nord a Capitalei.

    Treptat, comenzile au crescut şi au simţit nevoia deschiderii unui nou punct de vânzare. Businessul a continuat să crească, iar în 2015 au construit un laborator nou, complet utilat după standarde de calitate recente, spune el. Valoarea investiţiei iniţiale în afacere a fost de 50.000 de dolari, iar cea mai mare parte din această sumă a fost alocată utilării şi amenajării spaţiului. „De la momentul deschiderii, martie 2002, am continuat să investim continuu pentru a dezvolta businessul. Investiţiile principale sunt în cunoştinţe şi logistică. Continuăm să ne dezvoltăm în fiecare zi, investim constant în acest sens”, descrie antreprenorul dezvoltarea afacerii.

    Alin Chivu enumeră câteva dintre elementele cu care s-au diferenţiat pe piaţa cofetăriilor, pe care apar branduri noi constant – „Ne diferenţiem prin calitatea materiei prime folosite, prin unicitatea reţetelor şi a ingredientelor. Învăţăm doar de la cei mai buni, iar în acest sens ne lăudăm cu singurul absolvent al celei mai bune şcoli de cofetărie din lume, Lenotre Paris”. Potrivit antreprenorului, produsele lor sunt adaptate cerinţelor societăţii de astăzi, ceea ce înseamnă că acestea oferă produse destinate tuturor categoriilor de clienţi, fie ei intolerenţi la gluten, lactoză, ou, fie cei care nu au voie să consume zahăr.

    Când vine vorba despre provocări, Alin Chivu menţionează lipsa forţei de muncă. Dar, pentru a depăşi această problemă s-au specializat la şcoala de cofetărie din Paris menţionată, ceea ce le permite să angajeze şi personal necalificat pe care să îl şcolarizeze ei. De asemenea, la capitolul provocări se înscrie şi concurenţa neloială: „Toată lumea spune că foloseşte cea mai bună materie primă, dar acest lucru nu se poate demonstra. Toate aceste lucruri se văd în produsul final, însă din păcate clientul nu este atât de specializat încât să facă diferenţa de fiecare dată”.
    În ceea ce priveşte planurile lor de viitor, în noiembrie vor deschide un al treilea magazin, într-o zonă centrală a Capitalei, direcţie în care şi-au propus să investească 100.000 de euro. De asemenea, vor să se concentreze pe piaţa din online, pe care au intrat încă din urmă cu un deceniu: „Unul dintre obiectivele anului 2020 este acela de a mări numărul de comenzi venite prin intermediul site-ului”.
    Iar celor care îşi doresc să înfiinţeze o afacere similară le spune „să se înarmeze cu multă răbdare, dorinţa de muncă, să fie pregătiţi să înveţe zilnic, să creadă în produsul lor şi să fie sinceri cu clientul!”.

  • O noua rundă de concedieri făcută de guvernul PNL. Care sunt BUGETARII care vor rămâne fără LOC de MUNCĂ

    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, susţine că vrea să facă o „reorganizare profundă” la nivelul insituţiei pe care o conduce, propunând o reducere a numărului de angajaţi de la 424 la 323, urmând să îşi asume în perioada următoare decizia pe marginea noii organigrame.

    „Sunt în mjlocul unei reorganizări profunde în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS). De două, trei zile se ştie acest lucru în Minister şi nu numai. Dacă lucrurile mergeau bine, pensionarii nu aveau problemele pe care le au în aplicarea legislaţiei privind pensiile, firmele găseau uşor şomeri, cei care muncesc cinstit vedeau că Inspecţia Muncii îi respectă sancţionându-i pe cei care ocolesc legea, afectându-i pe salariaţi.

    Dacă nu se vedea cu ochiul liber că sistemul public pare să se protejeze pe sine şi nu adresează nevoile oamenilor, nu se justifica nicio schimbare. Dar se justifică! (…) propun reducerea numărului de posturi, scăderea numărului Directorilor generali, acest lucru având – căci nu se poate altfel, consecinţa scăderii veniturilor, ajungându-se la o treaptă ierarhică cu un nivel de salarizare mai mic.

    Exclud din discuţie completările la salarii prin fonduri europene pe baza proiectelor. Propun comasarea unor structuri, repartizarea mai bună a resurselor umane. De la 424 posturi, această propunere de organigramă are 323 posturi. Urmează instituţiile din coordonare”, a scris Violeta ALexandru pe pagina sa de Facebook.

    Conform sursei citate, obiectivitatea generează şi neplăceri, nu poate fi plăcută de toţi cei vizaţi.„Da, o afirm răspicat, la momentul nominalizării mele am spus că voi face treabă. În felul meu, incomod pentru cei care s-au obişnuit să nu facă eforturi în poziţii publice şi să creeze aparenţa că se munceşte, fără nicio preocupare pentru eficienţă. Îmi asum această opţiune de a genera schimbare.

    Cred că românii nu mai vor să vadă un om care trece degeaba prin poziţii publice. În orice poziţie publică ar fi persoana. Ministerul Muncii trebuie să lucreze eficient şi transparent. Banii publici pentru sistemul public trebuie cheltuiţi cu eficienţă. Cei care #muncesc nu mai trebuie să simtă că au ajuns bătaia de joc a celor care nu muncesc dar beneficiază doar de susţinere politică”, a conchis ministrul.