BusinessMagazin

Tag: program

  • Demersuri ale BEC din străinătate: Cerere către Biroului Electoral central PRELUNGIREA programului de vot

    „În condiţiile în care noi am asigurat un număr record de secţii de votare în străinătate, respectiv 441 de secţii de votare, ceea ce reprezintă cu 251 mai multe secţii de votare decât cele din alegerile anterioare europarlamentare din anul 2014, totuşi s-au semnalat unele aglomeraţii la secţiile de votare din Europa, îndeosebi la secţiile de votare din Italia, Spania, în Marea Britanie şi din Germania. S-au luat măsuri pentru suplimentarea birourilor electorale pentru aceste secţii de votare acolo unde s-a putut în sensul de a suplimenta cu operatori sau cu personal care să ajute la fluidizarea acestui proces electoral, de asemenea vrem să transmitem românilor aflaţi în străinătate şi care se plâng că nu ar putea să îşi exprime dreptul de vot până la orele 21:00 că încercăm să luăm legătura”, a afirmat Florentina Vasilăţeanu, într-o conferinţă de presă.

    Ea a adăugat că au fost transmise către BEC sesizările venite din Italia în legătură cu prelungirea programului peste ora 21.00 pentru ca un număr cât mai mare de români să poată vota.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roland Garros 2019: Organizatorii turneului au anunţat programul primei zile

    În schimb, vor intra încă din prima zi câteva nume mari, în frunte cu Roger Federer, Stefanos Tsisipas, Karolina Pliskova, Sloane Stephens, Angelique Kerber şi Elina Svitolina.

    Duminică, la Roland Garros, se va juca pe opt arene, iar cel mai aşteptat meci este cel în care va evolua Roger Federer, cu italianul Lorenzo Sonego. Elveţianul revine la Paris pentru turneul de Grand Slam după o pauză de 4 ani. Federer va putea fi urmărit pe „Philippe Chatrier”, fiind al treilea joc al zilei pe arena centrală. Deschiderea îi aparţine germancei Angelique Kerber, cap de serie nr. 5, ca o va întâlni pe Anastasia Potapova.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statistică îngrijorătoare pentru programul SRL-D: Numărul firmelor create de antreprenorii debutanţi a ajuns la 47.147 la finalul lunii aprilie, cu doar 78 în plus faţă de luna martie

    În acelaşi timp, numărul societăţilor nou-înfiinţate a crescut cu doar 78 faţă de luna martie, când erau 47.069 firme de tip SRL-D, în timp ce alte 1.407 firme erau în curs de înfiinţare, potrivit datelor Registrului Comerţului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum vrea Dragnea să modifice programul Prima Casă

    Plafonul maxim pentru programul Prima Casă se va dubla şi va ajunge la 570.000 lei (aproximativ 120.000 euro), faţă de un plafon actual de 250.000 lei, promite joi seară  Liviu Dragnea, preşedintele PSD, în prag de alegeri europarlamentare, în cadrul unei emisiuni difuzate de RomâniaTV.

    “Extindem Prima casă şi numim programul O familie – o casă. Condiţiile la Prima casă au fost bune iniţial, dar au devenit mult prea restrictive şi toţi sunt nemulţumiţi. În primul rând dăm o valoare mai mare, 570.000 de lei, adică să poată să îşi cumpere o casă, nu o bojdeucă, mărim plafoanele, pentru că dacă aveai peste 3.000 de lei venituri nu te mai calificai, intrai într-un cerc vicios, adică foarte puţini mai aveau acces şi la case foarte mici. Dobânda este fixă, în lei. Eu sunt sigur că se vor găsi bănci care vor susţine asta”, a spus Liviu Dragnea, în cadrul emisiunii moderate de Victor Ciutacu.

    Astfel, pe lângă plafonul maxim, Prima Casă ar putea trece pe dobânzi fixe în lei, cuprinse între 0,9% şi 5,5% pe an, în funcţie de componenţa familiei şi numărul de copi, în locul variantei actuale, de 2% Ă IRCC.

    Avansul va fi de 5% – 10%, cu o perioadă de graţie de 3 ani, vârsta maximă permisă a aplicanţilor fiind de 55 ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Nikolaus Franke: cine sunt antreprenorii din Westeros şi cum poate fi asemănat acesta cu Silicon Valley

    Nikolaus Franke este profesor la WU Executive Academy; El susţine cursurile de antreprenoriat şi inovaţie în cadrul programului de Executive MBA organizat de WU la Bucureşti.

    Scriitorul George R.R. Martin şi producătorii serialului au creat un univers fantastic pentru povestea lor complexă. Un univers care este condus de legile naturii (cum ar fi ierni neobişnuite), care are propria geografie (ilustrată de hărţi), propria istorie, tehnologie, cultură, religie şi propriile sisteme sociale. În Westeros, inovaţia reprezintă un fenomen prea puţin luat în seamă. Prin urmare, nu este nicio surpriză faptul că progresul şi prosperitatea societăţii întâmpină probleme. În doar două domenii însă putem observa rezultate concrete ale unei gândiri inovatoare.

    1. Arme şi tehnologie militară

    În primul rând, există o diversitate de arme şi tehnologii militare, cumva de la sine înţeles, având în vedere că vorbim despre o lume caracterizată de războaie şi bătălii. Principiul dominant al inovaţiei este unul modern: inovaţia este generată şi se dezvoltă prin utilizatorii săi, nu prin companii specializate care obţin beneficii financiare din scalarea businessurilor şi a produselor. Exemple de inovaţii care respectă acest principiu sunt: utilizarea focului în bătălia de la Blackwater sau pentru distrugerea Septului (de către „utilizatorii” Tyrion şi Cersei), identificarea sticlei dragonului ca o unealtă eficientă împotriva armatei de White Walkeri sau arcul gigantic al lui Qyburn, care poate fi folosit împotriva dragonilor. Aceste instrumente inovative au apărut din nevoia practică a oamenilor de a folosi tehnologii diferite faţă de cele folosite pe scară largă. La finalul sezonului 7, The Night King/Regele Nopţii dezvoltă ceea ce este în mod cert cea mai radicală inovaţie: distrugerea Marelui Zid de către un dragon modificat genetic.

    Cu toate acestea, reticenţa la inovaţie este, de asemenea, evidentă în ceea ce priveşte tehnologia militară. Cele mai multe arme sunt, aparent, mai vechi de 100 sau chiar 1.000 de ani. Săbiile centenare făcute din oţel valyrian sunt considerate opere de artă. În calitate de observatori neutri, nu ne putem abţine să nu ne întrebăm de ce actorii nu investesc mai multă energie mentală pentru a crea noi arme, având în vedere că sunt atât de interesaţi de această categorie de produse. O inovaţie care este de la sine înţeleasă ar consta în amestecul de dragoni şi foc sălbatic pentru a crea o bombă cu capacitate mare de distrugere. Focul a fost deja descoperit şi catalogat drept o modalitate eficientă de luptă împotriva armatei morţilor. Altă idee inovatoare ar fi folosirea sticlei dragonilor pentru fabricarea unor gloanţe, care ar putea fi o armă foarte bună împotriva inamicului principal. Dar ce fac producătorii de arme? În loc să depună efort în direcţia unei strategii care se bazează pe lupta de la distanţă, ei construiesc topoare din sticla dragonului. Aparent, nu beneficiază de destule resurse pentru a face astfel de combinaţii.

    Trebuie să notăm şi faptul că, desigur, aceste inovaţii în tehnologia armelor pot, în cel mai bun caz, să aducă beneficii pentru prosperitatea societăţii (de exemplu, pentru asigurarea păcii sau eliminarea ameninţărilor externe, cum ar fi invazia armatei de White Walkeri). În principal, totuşi, ei sunt caracterizaţi de distrugere şi anihilare – opusul progresului.

    2. Inovaţii sociale

    Rebeliunea de care dă dovadă Robert ameninţă dinastia la putere şi poate fi considerat un disruption factor. Dar, după asasinarea lui în primul sezon, putem considera că puterea tradiţională s-a reinstaurat. Inovaţiile sociale aduse de Daenerys Targaryen par a fi mai durabile. Aceasta are succes în eradicarea sclaviei în Essos şi este prima femeie lider care aspiră la Tronul de Fier. Este interesant de observat faptul că ultima din aceste ultime inovaţii, emanciparea, se răspândeşte imediat: Cersei este un „fast follower“, iar Arya, Brienne, Sansa, Asha şi Viperele urmează, de asemenea, trendul setat de ea şi sparg stereotipurile de gen în Westeros pe parcursul seriei.

    Ce altceva putem observa în termeni de inovare? Nu multe. Şaua şi scaunul cu rotile al lui Bran, dar şi liftul de la Zid sunt inovaţii ale utilizatorului. Nu primim multe informaţii despre sistemele sale, ceea ce este interesant dacă privim totul dintr-o perspectivă tehnologică.

    Problema nu este nici lipsa fondurilor, nici a antreprenorilor

    Întrebarea este, atunci: de ce nu avem mai multe inovaţii? Motivul nu ţine de lipsa banilor. Sistemul Băncii de Fier din Braavos tine sub control fondurile din Westeros. Nu este vorba nici despre lipsa spiritului de antreprenoriat. Multe dintre personajele cheie au potenţial în acest sens. Tyrion, Tywin, Varis, Samwell, Missandei şi Littlefinger se arată personaje inteligente şi cu potenţial. Există şi asertivitate antreprenorială. Cersei, Daenerys, Stannis şi mulţi alţii nu se joacă atunci când vine vorba de consolidarea şi extinderea propriilor puteri. Cu greu s-ar împiedica de nişte principii etice în drumul lor. Evenimente ca Nunta Roşie sau Bătălia Bastarzilor pot fi privite ca nişte manevre inteligente. Alianţe neobişnuite se formează pe parcursul serialului. Faptul că diferitele triburi de wildlings cooperează reprezintă o dovadă a abilităţii lui Mance Rayder în afaceri. Antreprenorul Jon Snow face o treabă bună şi reuşeşte să-i facă pe cei din Westeros şi pe wildlings să colaboreze.

    Iar în ceea ce priveşte dorinţa lui de a crea cea mai complexă alianţă de până acum, pactul împotriva Regelui Nopţii şi a armatei sale, poate fi descrisă ca un elevator pitch. Prezentarea lui Wight o face pe Cersei, care nu este oricum deschisă la cooperare, să ezite pentru un minut. Asta demonstrează că exemplele din realitate sunt întotdeauna convigătoare. Motto-ul „Un Lannister îşi plăteşte mereu datoriile” vine să demonstreze înţelegerea intuitivă a strategiei „ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”, o strategie clasică din teoria jocurilor. Agilitatea Aryei în schimb reprezintă un start-up flexibil şi neconvenţional care aduce avantaje jucătorilor.

    Pământul din ecosistemul inovativ Westerosian este arid

    Problema nu este cauzată, cum am mai spus, nici de lipsa fondurilor, nici de lipsa spiritului antreprenorial. Atunci, care este cauza? Doi factori ar putea explica lipsa inovaţiei.

    ● Pentru început, nu există instituţii care să suţină spiritul inovativ. Universităţi, instituţii de research sau de educaţie – care reprezintă epicentrul cultivării gândirii inovative – sunt complet subdezvoltate. Cel mai frecvent tip de educaţie promovează utilizarea armelor (cu accent pe practică). În schimb, cititul este o abilitate pe care oamenii din Westeros o învaţă singuri (de exemplu Davos Seaworth şi Gilly). Oraşul Vechi pare că este singurul loc unde se pune accent pe cercetare şi pe activităţi de dezvoltare. Un număr mare de cercetători lucrează acolo. Dar la fel ca Banca de Fier, care lasă de dorit în ceea ce priveşte preocuparea faţă de client, şi Oraşul Vechi se comportă ca un monopol. În absenţa competiţiei, acesta acţionează pentru nevoile proprii. Au fost create bariere uriaşe care trebuie să fie trecute de toţi cei care aspiră la un loc aici, iar tot procesul se desfăşoară într-o manieră birocratică. Qyburn, un inventator fără scrupule, este detronat, iar pragmaticul Samwell îl poate vindeca pe Jorah Mormont doar prin încălcarea regulilor conservatoare ale Oraşului Vechi. Comunicarea şi informaţia joacă un rol important în ceea ce priveşte lipsa inovaţiei. Domeniul tehnologiei poate fi mult îmbunătăţit; se spune că nici măcar presa scrisă nu fusese încă inventată. Mesajele sunt trimise prin intermediul unor mijloace rudimentare şi singurele domenii care par a fi înregistrat o dezvoltare sunt cele care ţin de serviciile secrete şi producţia otrăvii.

    ● Există posibilitatea unei legături cauzale între lipsa unui ecosistem inovativ în Westeros şi un al doilea factor – structura socială. Sistemul de clase sociale este cel mai nefavorabil în ceea ce priveşte inovaţia. Nu este bazat pe performanţă sau pe sisteme de piaţă, ci pe principiul eredităţii. Prin urmare, nu este nicio surpriză pentru nimeni faptul că toţi conducătorii aspiră aproape exclusiv la putere şi nu la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor pe care îi conduc. Războaiele frecvente au drept consecinţe distrugerea infrastructurii, fiind un impediment în construirea unor instituţii care să promoveze spiritul inovativ. Structura iraţională a lumii este sabotorul dezvoltării. Judecarea prin supunerea la tortură, fatalismul şi ocultismul sunt caracteristici care fac din Westeros un loc unde iluminarea nu a ajuns. Într-un fel, acest lucru este de înţeles, deoarece într-o lume cu umbre mortale, morţi care învie şi dragoni zburători, este destul de greu să fii raţional.

    Luând în considerare cele explicate mai sus, rămâne doar să sperăm că antreprenori sociali ca Daenerys, Jon Snow şi Tyrion vor avea succes în pregătirea terenului pentru mai multe inovaţii, care să aducă progres, prosperitate şi pace oamenilor din Westeros. În acest context, sunt mai mult decât bucuros să le ofer ideile mele inovative de arme (gloanţele din sticla dragonului şi bomba distrugătoare a dragonilor de foc) fără a cere drepturi de autor.

  • Cum funcţionează misteriosul regim de muncă „996”, promovat de marii giganţi tehnologici din China: Au fost cazuri de decese în timpul programului

    Un susţinător înfocat al regimului 996 este Jack Ma, fondatorul gigantului din comerţul online chinezesc, Alibaba. Aceasta vede în programul de muncă sursă de fericire, cu toate acestea de zeci de ani este dezbătut în mediul online eficienţa modelului de muncă chinezesc, în raport cu modul în care angajaţii sunt afectaţi de practicarea acestuia.

    Cu toate acestea, fenomenul unui program de muncă prelungit şi exagerat nu se manifestă doar în China. În Silicon Valley, cei de la Alphabet Inc., Google şi Facebook Inc., au oferit hrana gratuită angajaţilor pentrua îi încuraja să lucreze mai mult timp, mai ales atunci când venea vorba de termenele limită de lansare a produselor.
     
    Regimul 996 nu se reduce doar la sectorul tehnologic chinezesc, dar dovezile anecdotice şi aprobările venite din partea unor oameni ca Jack Ma evidenţiază acutizarea fenomenului în acest domeniu. Reacţii negative au apărut şi în rândul programatorilor chinezi care au protestat împotriva sistemului pe platforma Github. Protestul acestora nu a ajuns acolo unde trebuia să ajungă, însă pe site protestatarii au strâns 240.000 de aprecieri, iar acţiunea desfăşurată de aceştia s-a transformat în scurt timp în cel mai popular subiect al site-ului
     

  • Programul care îi pregăteşte pe tineri să fie antreprenori într-o lume digitalizată: Ministerul Comunicaţiilor lansează un program prin care copiii să fie învăţaţi să dezvolte mici start-up-uri şi să folosească tehnologia

    Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) lansează un program prin care îşi propune să stimuleze copiii din clasele pregătitoare până la clasa a VIII-a din Capitală să folosească tehnologia şi să dezvolte mici start-up-uri, potrivit unui comunicat transmis de MCSI.

    „Prin acest proiect, încurajăm copiii şi adolescenţii să dea frâu liber imaginaţiei, să creeze, să devină inovatori de la o vârstă fragedă pentru că numai astfel vor putea răspunde provocărilor unui viitor tehnologizat şi digitalizat, atât din punct de vedere profesional cât şi social”, a spus Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Proiectul Kidibot Start-up România se desfăşoară în perioada 9 mai-2 iunie 2019, iar participanţii (copiii) trebuie să demonstreze că se documentează cu privire la anumite elemente din domeniul digital şi nu numai prin completarea unor întrebări care îi ajută să cumuleze puncte cu care împreună cu echipa lor pot câştiga competiţia.

    Astfel, în prima parte a competiţiei copiii vor fi împărţiţi în echipe şi vor învăţa de la anumiţi mentori despre noile tehnologii, despre cum să vorbească în public, vor dobândi cunoştinţe de marketing şi financiare. În a doua parte a competiţiei, echipele vor dezvolta diverse concepte de start-up-uri bazate pe tehnologie plecând de la nevoile existente, pe care apoi le vor prezenta în faţa unui juriu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Amazon şochează industria şi anunţă un program de livrare gratuită într-o singură zi pentru abonaţii Prime

    Compania Amazon şi-a şocat investitorii şi întreaga industrie de retail săptămâna trecută, la scurt timp după publicarea rezultatelor financiare trimestriale, anunţând un program de livrări mai rapid ca niciodată, potrivit Bloomberg.

    „Lucrăm în prezent pentru a evolua programul nostru Prime de livrare gratuită în două zile către un program de livrare gratuită într-o singură zi”, a anunţat Brian Olsavsky, directorul financiar al companiei.

    Mutarea a eclipsat rapid ambele veşti pe care compania le transmisese investitorilor, atât cea bună – un profit trimestrial peste aşteptări – cât şi cea proastă – încetinirea creşterii vânzărilor.

    Acum Amazon va investi cel puţin 800 de milioane de dolari în următoarele luni pentru a accelera livrările pentru membrii Prime.

    Însă dincolo de investitori, anunţul Amazon pune pe jar întreaga industrie de retail. Atât jucătorii din comerţul online cât şi retailerii clasici trebuie să investească acum pentru a ţine pasul cu standardul pe care îl va stabili Amazon. Pentru unii dintre ei, anunţul companiei schimbă total planurile pentru anul acesta.

    În ultimii ani, standardul de livrare în două zile introdus de Amazon a fost implementat şi de rivali şi îmbrăţişat imediat de clienţi. Spre exemplu, Walmart a lansat în 2017 programul de livrare în două zile fără abonament anual sau taxă de membru însă doar pentru comenzile de peste 35 de dolari.

    Target Corp a introdus acest program doar pe perioada sărbătorilor.

    Astfel, taxa de membru Prime de 119 dolari care le permite membrilor accesul la conţinutul platformei Amazon Prime, reduceri pe Amazon şi reduceri în Whole Foods, s-ar putea justifica mult mai bine cu acest nou program de livrări.

     

     

     

     

  • De ce investeşte Google 500.000 de euro pentru a-i învăţa tehnologie pe elevii români?

    „Construim un campus digital care să fie accesibil din orice colţ al ţării şi unde printr-un click să poţi să te conectezi cu comunitatea de tehnologie din Bucureşti şi din ţară. Motivul pentru care mergem în oraşe mici şi mijlocii este că ele au nevoie de astfel de proiecte şi pentru că noi avem nevoie ca ele să ajungă la un nivel înalt de dezvoltare”, descrie Paul Apostol, fondatorul organizaţiei Digital Nation, proiectul de dezvoltare regională Generaţia Tech, a cărui lansare a anunţat-o recent. Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, programul are rolul de a-i sprijini pe tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani să-şi dezvolte competenţele digitale; pentru primul an de funcţionare a acestuia, organizaţia internaţională Google.org oferă o finanţare de 500.000 de dolari.
    Proiectul va demara în iulie 2019, iar tinerii se pot înscrie la una dintre cele două specializări de 12 luni (IT Literacy şi Learn to Code). În primul an, programul va fi accesibil în trei oraşe (aflate în prezent în proces de selecţie), iar participanţii se vor putea conecta online într-un „campus digital” sau vor putea accesa huburile locale înfiinţate prin program.
    „Deşi metodologia noastră este 100% online, în aceste oraşe vom fi prezenţi local prin amenajarea unui hub în fiecare oraş, iar în acest hub tinerii, după programul de liceu sau de serviciu, vor putea veni să lucreze la obiectivele de învăţare”, explică Paul Apostol. În plus, programul va oferi echipamente hardware în cazul în care tinerii selectaţi au nevoie de acestea.
    În afara orelor interactive online, programul va avea şi o componentă de mentorat, asigurată de specialişti din Cluj, Iaşi, Bucureşti şi din toate marile centre dezvoltate digital care se vor reuni la evenimentele locale Digital Nation. În ceea ce îi priveşte pe mentori, aceştia sunt mai ales oameni care lucrează în companii mari, pe poziţii de seniorat, există şi freelanceri; unii dintre ei sunt şi angajaţi ai Google. Tot programul Digital Nation este gândit să funcţioneze în paralel cu un job, atât pentru mentori, cât şi pentru participanţi. „Asta ne ajută pe noi să lucrăm cu specialişti care sunt în companii mari unde au resursele necesare, au proiectele necesare. Ei lucrează săptămână de săptămână cu tinerii din programele de mentorat”, explică Apostol. 
    De asemenea, la finalul programului, tinerii vor parcurge o etapă de facilitare a angajării în roluri digitale, la nivel local şi regional. 
    „În momentul acesta suntem în urmă privind topul competenţelor digitale. Avem foarte mulţi analfabeţi digital pe care trebuie să îi susţinem în a-şi descoperi posibilităţile şi trebuie să ne uităm la acest aspect ca la o oportunitate economică”, observă şi Elisabeta Moraru, country business development manager la Google România, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului Digital Tech. Ea citează raportul DESI (Digital Economy and Society Index), care poziţionează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al dezvoltării competenţelor digitale în ultimii doi ani.
    Pe de altă parte, aceste lipsuri oferă şi oportunităţi: Elisabeta Moraru citează şi un studiu al McKinsey, „The Rise of Digital Challengers”, conform căruia, până în 2025, prin creşterea compentenţelor digitale, se poate aduce un plus de peste 42 miliarde de dolari în PIB-ul României. „Dacă corelăm cele două date, înseamnă ca este nevoie de foarte multe eforturi pentru a susţine economia digitală şi joburile viitorului, care presupun nu învăţarea pe din afară a unor cunoştinţe, ci abilităţi care ţin de adaptabilitate, de pregătire pentru joburi care nu există încă. Sunt raporturi care vorbesc despre un procent de 60% din joburile de acum care se vor schimba. Deci este nevoie de o adaptabilitate pe care o putem susţine şi dezvolta.
    În ceea ce priveşte investiţia Google.org în programul din România, Liza Belozerova, program manager EMEA în cadrul Google.org, spune că 1% din profitul companiei globale sunt investite în organizaţii nonprofit. În Europa, granturile se alocă în două direcţii: siguranţa in mediul online pentru copii şi familii şi oportunităţile economice şi viitor în muncă. „Economia europeană şi societatea sunt în plină dezvoltare digitală, natura muncii se va schimba, iar automatizarea va schimba mediul de muncă. În urmatorii 10-20 de ani se vor crea 21 de milioane de joburi noi în Europa datorită automatizării”, descrie Belozerova preocuparea Google.org pentru viitorul muncii al companiei. Google şi-a propus să răspândească accesul la abilităţi digitale prin intermediul unui program care se numeşte Grow with Google; compania promovează totodată metodele alternative de învăţare online. De asemenea, compania încurajează folosirea noilor tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială pentru a ajuta oamenii să îşi identifice abilităţile pentru munca dorită şi să îşi găsească locurile de muncă care le îndeplinesc cel mai bine nevoile. În ultimii ani, compania a oferit multe granturi organizaţiilor non-profit din Europa Centrala şi de Est pentru a susţine procesele digitale accelerate. „Competenţele digitale sunt în momentul acesta un fel de alfabet. Vedem că digitalul s-a transformat într-o extensie a felului în care toate joburile se desfăşoară, indiferent că sunt în zona de contabilitate, în magazine, legal, call center. Orice job aş face va trebui să interacţionez cu tot ceea ce implică tehnologia. Este nevoie de confortul psihologic de a folosi tehnologia. Toată lumea e la un click distanţă”, observă Elisabeta Moraru.
    În dezvoltarea programului, reprezentanţii organizaţiei şi-au propus să colaboreze şi cu Ministerul Educaţiei, care va facilita accesul în liceele implicate în program.

    CONTEXT
    Toate domeniile au în prezent o abordare digitală, dar accesul tinerilor la dezvoltarea competenţelor digitale este limitat în unele oraşe ale ţării. Potrivit unui studiu al McKinsey, digitalizarea ar putea genera 42 de miliarde de dolari pentru PIB-ul României până în 2025.


    DECIZIE
    Lansarea programului de dezvoltare regională Generaţia Tech, care are rolul de a dezvolta competenţele digitale ale tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani din România. Programul beneficiază de o investiţie de 500.000 de dolari a Google pentru primul an în care acesta se derulează.


    CONSECINŢE
    Programul îşi propune să dezvolte competenţele digitale a 300 de tineri din trei oraşe ale ţării astfel încât ei să dobândească abilităţi practice, necesare pe piaţa muncii. Ulterior, noi oraşe vor fi atrase în proiect, iar campusul digital va fi accesibil din orice colţ al ţării. 

  • Româncă din Londra: „Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar de hotele fugiti

    Angajatorii din România se plâng de cerinţele exagerate ale angajaţilor tineri care vor program scurt plătit foarte bine. Unii angajatori spuneau că tineri refuză 1,500 de lei lunar pentru că trebuie să se trezească la 5 dimineaţă. În Marea Britanie se pare că lucrurile stau la fel. O româncă din Londra ce lucrează de peste 10 ani în recrutări a răbufnit pe Facebook după cerinţele exagerate ale românilor din Marea Britanie.

    Pe grupul de Facebook  Romani in Londra, Monica Georgiana a scris: Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar iar de hotele fugiti. Pai unde vreti madamelor sa lucrati sau la ce post aspirati voi?  Fara o pregatire, fara aspect, fara engleza, fara nimica?

    Ca sa lucrezi ca asistenta medicala iti trebuie o universitate,o scoala,o engleza,un aspect ingrijit…nu toata lumea poate profesa din prima.
    Ca sa lucrezi in team leading tot asa, ai nevoie de scoala de experienta…..in management tot asa…nu vii tu cu 8 clase doar fara sa faci nimic extra sa te ceri team leader.

    Un exemplu doar.
    Incetul cu incetul se invata alfabetul, eu asa stiu

    Lucrez in recrutari de peste 10 ani sa zic si cunosc cazuri care pur simplu trebuie sa ai o rabdare de fier sa accepti si sa recrutezi incontinuare cu zambetul pe buze”.