BusinessMagazin

Tag: productie

  • Antreprenori locali. Producătorul de îngheţată Ice Dyp din Timiş mizează pe exporturi pe „pieţe mai puţin sensibile la preţ“: doar în primele cinci luni a exportat de 22 mil. lei

    Ice Dyp Balaş, unul dintre cei mai mari cinci producători locali de îngheţată, cu afaceri de 117 mil. lei în 2024, a finalizat anul trecut un program amplu de investiţii ce a inclus noul centru logistic din Pantelimon (peste 1.000 paleţi), extinderea flotei, dar şi investiţii pentru producţie şi digitalizarea completă. În 2024, bugetul de investiţii al companiei a fost de peste 9 milioane de lei, dublu faţă de cel din 2023, conform informaţiilor furnizate de companie pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie.

    „Provocarea în 2025 este să transformăm aceste active în avantaj competitiv real. Asta înseamnă scalare eficientă, procese mai rapide, timpi de livrare mai buni şi un business pregătit pentru creştere accelerată în 2026“, spun reprezentanţii companiei. Ice Dyp Balas din judeţul Timis este controlată de Vasile şi Maria Balaş, fiind unul dintre cei mai mari producători de îngheţată de pe plan local, dar şi unul dintre puţinii care au mizat pe export. Conform ultimelor date, România livrează peste hotare îngheţată de doar 10 mil. euro pe an.

    „Din cauza unor factori independenţi de noi, exportul către anumite ţări – cum ar fi Serbia, de exemplu – a fost blocat temporar în plin sezon, în urma unor măsuri sanitar-veterinare stricte impuse la frontieră. În paralel, preţurile materiilor prime au crescut abrupt şi impredictibil, ceea ce a generat presiuni majore în negocierea şi executarea contractelor internaţionale, mai ales în zona de private label“, au mai spus reprezentanţii companiei, care adaugă însă că exporturile îşi revin accelerat.

    „Doar până la 31 mai am livrat produse în valoare de peste 22 milioane de lei, depăşind deja nivelul total din 2023 şi 2024“, au punctat aceştia. Însă, piaţa internaţională rămâne impredictibilă, mai ales pe segmentele private label, unde comenzile sunt strâns corelate cu costurile materiilor prime.

    „Din acest motiv, ne concen­trăm pe diversificarea accelerată a portofoliului de pieţe – atât în cadrul UE, cât şi în afara acesteia – cu accent pe relaţii comerciale stabile şi pieţe premium, mai puţin sensibile la preţ“.

     

    Au continuat investiţiile

    Ice Dyp Balas a pornit ca un mic laborator de îngheţată şi s-a transformat treptat în unul dintre cei mai mari producători.

    Compania are peste 60 de sortimente de produse în portofoliu, conform datelor de pe site-ul companiei, şi produce inclusiv mărci private pentru parteneri.

    Compania a achiziţionat în 2020 fabrica companiei Ati-Cream, controlată tot de antreprenori români, din judeţul Harghita.

    Tot în 2020, compania a finalizat o investiţie de peste 8 mil. euro într-o nouă fabrică de îngheţată în localitatea Cărpiniş, judeţul Timiş. Fabrica de la Cărpiniş, nou construită, şi fabrica achiziţionată din Harghita însumează  circa 170 de tone pe zi cu 14 linii de producţie, potrivit unor informaţii furnizate anterior de oficialii companiei.

    „În acest moment, atenţia noastră se concentrează pe dezvoltarea capacităţilor logistice, devenite esenţiale în contextul unui volum de producţie în creştere şi al unei sezonalităţi tot mai pronunţate a vânzărilor, concentrate în lunile de vară. Asigurarea unei stocări eficiente, în condiţii controlate, este o piesă-cheie în planul nostru de scalare sustenabilă“, au menţionat reprezentanţii comoaniei, care adaugă că un prim pas în această direcţie este noul depozit Ice Dyp din Pantelimon – o platformă logistică modernă, amplasată strategic lângă Bucureşti.

    „Împreună cu extinderea flotei frigorifice şi implementarea unei soluţii pentru digitalizarea completă, dar şi investitiile necesare în producţie, valoarea totală depăşeşte 9 milioane de lei. În viitorul apropiat, ne aşteptăm la alte investiţii majore, care vor susţine expansiunea constantă a companiei“.

     

  • Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: Avem nevoie de o strategie de competitivitate industrială. Să ştim care sunt industriile pe care pariem, să creăm lanţuri de aprovizionare şi lanţul de valoare adăugată

    ♦ Fabrica de medicamente din Cluj a avut afaceri de 1,3 mld. lei şi profit net de 338 mil. lei anul trecut, la 891 de angajaţi.

    România are nevoie de o strategie de com­pe­titivitate industrială, să ştie pe ce pariază în producţie, dar şi de unirea industriaşilor într-o asociaţie pentru a avea o voce mai puternică.

    „Avem nevoie de o strategie de compe­titivitate industrială, să ştim ce vrem să fabri­căm în România. Să ştim care sunt industriile pe care pariem, în afară de automotive, să creăm lanţuri de aprovizionare şi lanţul de valoare adăugată“, a spus Dragos Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România, la conferinţa ZF Reindustrializarea României.

    Compania şi- a crescut afacerile în fiecare an şi a ajuns la 1,3 mld. lei şi profit net de 338 mil. lei anul trecut, faţă de 1,2 mld. lei anul anterior şi profit net de 299 mil. lei, potrivit mfinante.ro.

    Industriaşii din România ar trebui să se unească într-o asociaţie a industriaşilor ca să aibă un cuvânt, să discute despre ce este reindustrializarea României.

    În prezent, nivelul de industrializare în România pe lanţ de aprovizionare este minuscul, iar foarte multe fabrici lucrează în lohn, care reprezintă pierdere de valoare adăugată, a mai subliniat el.

    „Mai avem loc să ne industrializăm, cred că preşedintele ar trebui să îşi ia lângă el 50 de şefi de fabrici care raportează cel mai mare profit şi să discute cu ei de ce este nevoie pentru reindustrializare“. Portofoliul Terapia număra circa 400 de produse în total, dintre care jumătate sunt fabricate pe platforma de la Cluj-Napoca, iar restul sunt produse sub contract de către alţi producători locali sau vin din portofoliul grupului mare Sun Pharma.

    El a mai precizat că este nevoie de cât mai multe facultăţi de ingineri, pentru că industria are nevoie de forţă de muncă pregătită.

    „Facultăţile, liceele trebuie să lucreze cot la cot cu companiile. Văd că facultăţile încep să colaboreze cu industria“. Producătorul şi-a crescut şi numărul de angajaţi la 891, faţă de 845 anul anterior.

    Premisele revigorării industriei sunt bune dat fiind şi planul Draghi de reindustrializare de 800 mld. lei care va începe să fie pus în mişcare. „Europa trebuie să se trezească, să fie competitivă, altfel piaţa va fi invadată de produse din China“. Draghi propune creşterea investiţiilor cu cel puţin cinci procente din PIB-ul Uniunii Europene.

    Terapia Cluj este cel mai mare producător de medicamente după volumele puse pe piaţa locală, cu peste 70 de milioane de cutii de medicamente anual.

    Planurile pentru acest an vizează investiţii în continuare în platforma industrială de la Cluj. Din businessul total al Terapia, circa 40% este adus de portofoliul de medicamente fără reţetă (OTC), iar restul de produsele cu prescripţie, potrivit ultimelor date.

    Anul trecut, punctul culminant pe piaţa farma a fost inaugurarea unei noi fabrici, la Turda, Cluj, a germanilor de la Stada, o investiţie de 70 mil. euro, ridicată în mai puţin de doi ani. Mai mult, marii jucători din producţia de medicamente au făcut investiţii anul trecut în platformele pe care le au şi au punctat importanţa strategică a industriei farma.

  • Un grup german cu o istorie de un secol îşi mută producţia în România invocând salariile prea mari din Germania şi concurenţa agresivă din China

    Grupul Stanzwerk din Germania închide fabrica din Salzwedel, de pe piaţa-mamă, unde lucrau 70 de persoane, şi mută producţia în România, scrie publicaţia mdr.de. În presa locală, ştirea privind relocarea a apărut iniţial pe site-ul Libertatea.

    Motivul pentru care nemţii au luat această decizie este aceea că producţia de componente pentru industria mobilei (accesorii/ fitinguri pentru mobilier tapiţat) nu mai era competitivă din cauza creşterii salariului minim şi a concurenţei agresive din China. Oficialii Stanzwerk Salzwedel spun că statul chinez oferă subvenţii masive firmelor locale, aşa că acestea au un avantaj major în competiţia globală.

    „Majorările salariului minim din ultimii ani nu mai pot fi compensate prin creşterea productivităţii, în ciuda angajaţilor buni şi cu experienţă”, a explicat Jesko Teitge, directorul general al companiei. El a adăugat că nu a mai rămas altă opţiune „decât consolidarea producţiei în Europa de Est, pentru a asigura stabilitatea grupului de firme”.

    Compania e deja prezentă în România încă din 2013, fabrica fiind localizată în Ineu, judeţul Arad. Unitatea locală a fost dezvoltată de la zero, fiind extinsă ulterior, scrie pe site-ul grupului german. Aceeaşi sursă arată că grupul are doar două fabrici – în Germania la Salzwedel şi în România la Ineu. Aşadar, prin închiderea unităţii din Salzwedel, rezultă că toată producţia se mută în România.

    „Pentru clienţii noştri, amplasarea fabricilor (în Europa – n.red.) înseamnă sustenabilitate din perspectiva transportului şi înseamnă şi <<made in Europe>>.”

    Compania Stanzwerk Ineu SRL a obţinut în 2024 afaceri de 34 mil. lei, similare celor din anul anterior, cu aproape 100 de salariaţi.

     

  • România consumă aproape toată berea pe care o produce. Constantin Bratu, Berarii României: Vorbim de un procent de 97-98% dintr-o producţie de 15 milioane de hectolitri

    România consumă aproape toată berea produsă pe plan intern, un indicator al unei industrii solide, aproape complet integrată, care se sprijină pe resurse locale şi pe o infrastructură bine dezvoltată, susţine Constantin Bratu, director general al organizaţiei Berarii României, care adună cei mai reprezentativi jucători din piaţa locală a berii.

    Un alt semn al maturizării pieţei este şi creşterea constantă a numărului de producători – de la marile companii internaţionale la microberăriile locale, fiecare contribuind la diversificarea şi dinamismul sectorului.

    “România produce aproape toată berea pe care o consumă – vorbim de o rată de integrare internă de circa 97-98% dintr-o producţie de 15 milioane de hectolitri. Această performanţă este rezultatul prezenţei în piaţă atât a marilor jucători internaţionali, cât şi a producătorilor locali. La finalul anului trecut, în România erau înregistrate 89 de fabrici de bere, dintre care 77 microberării, un indicator care arată că micii producători pasionaţi de bere contribuie activ la diversificarea pieţei”, a spus Constantin Bratu în cadrul evenimentului Reindustrializarea României organizat în luna mai de Ziarul Financiar.  

    Raportat la acoperirea geografică, Constantin Bratu a menţionat că în 31 din cele 41 de judeţe ale României există cel puţin o unitate de producţie mare sau mică.

    De unde vine materia primă

    În prezent, aproximativ 90-95%, uneori chiar 100% din hameiul cultivat în România este absorbit de industria locală de bere.

    “Hameiul este o cultură specială – asemănătoare cu viţa-de-vie – care necesită 3-4 ani pentru a ajunge la maturitate. Avem aproximativ 240 de hectare cultivate în Transilvania, o zonă foarte potrivită pentru acest tip de cultură. Există şi proiecte în derulare pentru extinderea suprafeţelor, însă căldura excesivă din ultimii ani a afectat randamentele. În ansamblu, estimez că între 50% şi 80% din ingredientele utilizate în producţia berii provin din România – de la orz şi malţ, până la porumb şi hamei”, a mai spus Constantin Bratu.

    El a remarcat că şi în zona ambalajelor s-au făcut progrese notabile. Producătorii de PET-uri şi sticle au cunoscut o dezvoltare semnificativă, inclusiv prin deschiderea unor fabrici în apropierea Capitalei. Totuşi, în cazul sticlelor de sticlă, situaţia rămâne mai complexă în sensul că o parte dintre ambalaje continuă să fie importate.

    Totuşi, în contextul implementării sistemului de garanţie-returnare, unde industria berii, alături de alte două sectoare, a jucat un rol esenţial, Bratu speră că odată cu colectarea curată şi transparentă a ambalajelor vor apare şi fabrici capabile să reutilizeze aceste sticle în producţia locală.

    “Cu toate acestea, investiţiile în tehnologie presupun timpi de aşteptare considerabili, mai ales în contextul în care România depinde în mare măsură de echipamente din import, iar achiziţionarea şi instalarea completă a unei linii de producţie poate dura între 12 şi 24 de luni”,a mai spus el.

    Poate „bere românească” să devină un brand regional?

    Berea românească începe deja să se contureze ca un brand regional, apreciat de turişti şi căutat de românii din diaspora. Cu aproximativ 500.000 de hectolitri exportaţi anual, produsul ajunge în ţări cu comunităţi româneşti numeroase, devenind un simbol al gustului de acasă. „Este o satisfacţie şi o dovadă a valorii acestui produs”, spune Constantin Bratu. Mai mult decât atât, berea românească este un produs aproape complet integrat local – de la materii prime până la distribuţie –, motiv pentru care, afirmă Bratu, „ar trebui să fim mândri de asta”.

    Cum arată viitorul industriei

    Deşi piaţa berii din România este extrem de competitivă, cu investiţii care au depăşit deja 2 miliarde de euro, există încă loc pentru proiecte majore.

    “Este o piaţă extrem de competitivă. Avem 4 mari jucători globali, 2-3 cu acoperire naţională, dar şi alţi 3 jucători activi regional, în judeţe mai puţin dezvoltate industrial, cum ar fi Oneşti sau Suceava. Cu siguranţă vor mai apărea fabrici mici de bere – sub 5.000-7.000 de hectolitri – din care avem deja 77 în funcţiune. Nu ştiu dacă vom mai avea o investiţie mare într-o fabrică nouă, dar cu siguranţă vom vedea investiţii în cultura de hamei”, a apreciat Bratu.

    În prezent, legislaţia permite diferenţierea subvenţiilor între cultura de viţă-de-vie şi cea de hamei – un pas important.

    “Sperăm să apară cât mai mulţi cultivatori de hamei. În funcţie de anul agricol, între 50% şi 80% din orzul utilizat pentru bere provine din România. Ideal ar fi să ajungem la o autosuficienţă cât mai mare – potenţialul este acolo: vorbim de circa 300.000 de tone anual, într-o piaţă stabilă”, a mai spus Constantin Bratu.

    Membrii Berarii României sunt cei mai mari producători de bere din România – URSUS BREWERIES, Bergenbier S.A., HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD – şi microberăriile Berăria Artizanală Sibiu, CLINICA DE BERE, Scorilo şi Zăganu. Împreună, cei opt producători furnizează 90% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA şi  ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÅNIA.

     


     

     

  • O veste senzaţională. Ploile din ultimele zile aduc speranţă: anul 2025 ar putea fi cel mai bun an agricol din ultimii zece ani. Fermieri din Banat, Oltenia şi Moldova spun că precipitaţiile ajută la formarea boabelor şi conduc spre o recoltă ce va depăşi recordul din 2021, de 31 mil. tone

    ♦ În 2024, producţia de cereale a fost de 19,8 mil. tone, iar cea de oleaginoase de 3,3 mil. tone, conform COCERAL ♦Pentru 2025, producţia prognozată de cereale şi oleaginoase este de 27,8 mil. tone, plus 20% faţă de anul trecut ♦ Producţia de grâu a României este estimată la 10,7 mil. tone, iar cea de porumb la 9,5 mil. tone ♦ Producţia de floarea-soarelui va fi de 1,8 mil. tone, iar cea de rapiţă de 250.000 de tone.

    Ploile din ultimele zile aduc speranţă agriculturii româneşti, iar fermierii din Banat, Oltenia şi Moldova sunt optimişti şi spun că 2025 ar putea deveni cel mai bun an agricol din ultimul deceniu. Precipitaţiile recente ajută la formarea boabelor, iar producţiile estimate ar putea depăşi recordul din 2021, an în care România a atins o recoltă de peste 31 milioane de tone, considerată un punct de referinţă pentru sector.

    „Culturile de toamnă şi de primăvară arată senzaţional! Este cel mai bun an agricol din ultimii zece ani. La grâu şi rapiţă vom avea recolte foarte mari“, a spus Marius Bărbulescu, directorul diviziei de agricultură al grupului Carmistin. În cadrul Carmistin sunt integraţi în prezent fermieri cu peste 10.000 de hectare de teren cultivat, din care peste 30% reprezintă agricultură ecologică. Acestea se află, în principal, în Oltenia.

    COCERAL, asociaţia europeană care reprezintă comercianţii de cereale, seminţe oleaginoase, uleiuri şi produse agroalimen­tare, a prognozat o recoltă de cereale şi oleaginoase de 27,8 mil. tone pentru România, în martie, dar fermierii locali consideră că vor fi depăşite aşteptările. Chiar şi aşa, COCERAL estimase încă de la începutul primăverii o creştere de 20% faţă de anul precedent. Această încredere venea din ploile căzute toamna trecută, dar şi din zăpada de la finalul iernii şi începutul primăverii, iar ploile recente cresc şi mai mult speranţele. „Ploile din ultimele zile sunt foarte benefice şi necesare pentru culturile de primăvară (porumb, floarea-soarelui, orz de primăvară, ovăz, cartof), dar şi pentru cele de toamnă, întrucât ajută semni­ficativ la formarea boabelor (greu­tatea boabelor – masa a 1.000 de boabe)“, a spus Nicolae Apopi, proprie­tarul com­paniilor AgroBaden Banat şi Popagra, ce cultivă cu cereale 2.700 de hectare în judeţul Timiş.

    Totodată, fermierul Sorin Neştian din Vaslui, care cultivă şi cereale, dar creşte şi ovine, a afirmat că „sunt speranţe mari anul acesta, mulţumim lui Dumnezeu”. Chiar dacă în Vaslui, în zona sa, nu se poate iriga, iar în anii trecuţi a avut provocări, acum s-a refăcut apa din sol şi consideră că 2025 ar putea depăşi anul agricol 2021, de referinţă pentru agricultură, cu o recoltă ce a depăşit 31 de milioane de tone.

    Şi reprezentanţii Grup Şerban Holding, care lucrează peste 15.600 de hectare în judeţele Vaslui, Bacău şi Vrancea, au spus că acest an agricol va fi foarte bun, cu recolte record la rapiţă. În ciuda secetei din 2020, 2022 şi 2024, ei s-au adaptat şi au făcut investiţii în irigaţii.

    „Schimbările climatice sunt cea mai mare provocare. De secetă nu scapă nimeni. Investiţiile în irigaţii au fost şansa nostră şi avem noroc cu Siretul şi Troutuşul, din care luăm apă să irigăm 2.500 hectare. În afara irigaţiilor, credem ca a face bani în agricultură înseamnă să faci agricultură regenerabilă, precum no till sau minimum till, care scade nevoia de motorină şi de resurse umane. Noi practicăm no till în Vaslui de şase ani pe o suprafaţă de peste 8.000 hectare şi avem rezultate bune. Acum, facem şi la Bacău pe 80% din suprafaţă no till şi minimum till”, a afirmat Jean Borş, directorul departamentului de agricultură.

    Dintre acestea, 2.500 de hectare sunt irigate, iar 13.000 de hectare sunt cultivate folosind tehnologia no-till. Precipitaţiile recente ajută şi cultura legumelor, care acoperă 650 de hectare în cadrul grupului, din care majoritatea cultivate cu cartofi (500 de hectare), 100 de hectare de ceapă şi 50 de hectare de varză, ţelină, morcov şi sfeclă roşie. De trei ani, grupul este unul dintre cei mai mari cultivatori de cartofi şi printre cei mai importanţi producători de ceapă. „În aproximativ o lună şi jumătate începem recoltatul şi avem producţii estimate între 40 şi 60 de tone la hectar pentru cartofii French Fries”, au spus reprezentanţii grupului.

    În 2025, fermierii au pus cereale pe o suprafaţă de puţin peste 5 milioane de hectare. Suprafaţa însămânţată cu grâu a scăzut la 2 milioane de hectare, faţă de 2,2 milioane în anul anterior, în timp ce suprafaţa cultivată cu porumb s-a menţinut la aproximativ 2,2 milioane de hectare.

  • Umbrărescu a cumpărat Totalgaz Industrie, jucător din industria de echipamente pentru gaze naturale

    Familia Umbrărescu a preluat acţionariatul companiei Totalgaz Industrie, jucător în sectorul producţiei de echipamente pentru gaze naturale, aflat într-un amplu proces de reorganizare judiciară.

    Operaţiunea a fost iniţiată de Alexandru-Teodor Umbrărescu şi pregătită alături de echipa de avocaţi de la Bulboacă & Asociaţii, care a proiectat şi implementat o strategie juridică ce a permis revitalizarea unei companii esenţiale pentru infrastructura de producţie.

    “Această tranzacţie simbolizează mai mult decât o simplă achiziţie – este o declaraţie fermă privind capacitatea antreprenoriatului românesc de a salva, susţine şi transforma coloşii industriali naţionali. Este, de asemenea, o dovadă a faptului că investitorii locali pot deveni actori majori în reducerea dependenţei de capitalul străin, într-un climat economic în care sursele de finanţare devin tot mai costisitoare”, au transmis reprezentanţii casei de avocatură.

    Dorinel Umbrărescu, supranumit adesea „regele asfaltului”, este fondatorul şi liderul Grupului UMB, care include companii precum Spedition UMB, Tehnostrade şi SA&PE Construct.

    Compania Spedition UMB  din Bacău a depăşit afaceri de 5 mld. lei anul trecut, în creştere cu 61% faţă de nivelul de 3 mld. lei în 2023, arată datele publice. Şi profitul net a crescut la 81,7 mil. lei, faţă de 49,5 mil. lei anul anterior, potrivit mfinante.ro.

    Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa&Pe Construct sunt nume deja sonore de ani buni pe şantierele din toată ţara. Prin ele, Dorinel Umbrărescu, artizanul acestui grup, şi-a pus semnătura pe unele dintre cele mai ample şi importante proiecte de infrastructură din România ultimilor ani. Firmele sale lucrează în această perioadă la construcţia autostrăzii 7, cea care va lega Moldova – aşadar inclusiv judeţul în care Umbrărescu şi-a fondat afacerile – de Capitală.

     

     

  • Automobile Dacia continuă să crească: afaceri de aproape 28 mld. lei în 2024, cu şapte procente peste 2023, dar cu o producţie mai mică şi fără motoarele care au plecat la Horse

    Automobile Dacia a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 27,81 miliarde lei, în creştere cu 6,9% faţă de anul anterior, în ciuda unei scăderi a producţiei totale de vehicule cu 4%. Profitul net a avansat cu 7,6%, până la 569 milioane lei, iar investiţiile au depăşit 1 miliard de lei.

    Evoluţia financiară pozitivă a fost susţinută de creşterea preţului mediu al vehiculului, în contextul lansării de modele noi -Duster şi Bigster – şi de extinderea exporturilor, care au reprezentat peste 80% din totalul vânzărilor. Cu un aport de 5,3% în totalul exporturilor de bunuri ale României, Dacia rămâne unul dintre cei mai mari exportatori naţionali.

    În 2024, uzina Dacia a produs şi vândut 309.205 vehicule, în scădere cu 4% faţă de anul precedent. Modelul Duster a înregistrat o creştere de 2,1%, în timp ce Logan şi Jogger au avut scăderi semnificative, ca urmare a transferului parţial de producţie în uzinele Grupului Renault din Maroc. Noul model Bigster, aflat în faza de pre-lansare, a înregistrat primele livrări comerciale 312 unităţi.

    Creşterea valorică a cifrei de afaceri a fost determinată de majorarea livrărilor de componente CKD către alte uzine din reţeaua Renault şi de avansul preţului mediu pe vehicul, asociat noilor dotări tehnologice.

    Profitul operaţional a urcat  cu 3,7% la 775 milioane lei, în timp ce rezultatul financiar net s-a situat la 64 milioane lei. Compania şi-a menţinut o marjă brută de 2,79%, în uşoară scădere faţă de 2023, într-un context de creştere a costurilor cu materiile prime, salariile şi fiscalitatea.

    Cifra de afaceri a fost realizată în proporţie de 88,1% din vânzarea de vehicule şi componente, restul fiind asigurat din piese de schimb şi activităţi conexe.

  • Afaceri de la Zero. Ciprian Andreoiu a renunţat la mediul corporate pentru a produce, într-o fabrică din judeţul Prahova, sucuri naturale din fructe şi legume sub brandul Rural – Sănătate de la ţară, prezent deja în 70 de locaţii HoReCa

    ♦ Unitatea de producţie din Prahova are 120 mp şi o capacitate de producţie de 160.000 de sticle de 250 ml pe lună ♦ Acolo se produc cele nouă sortimente de sucuri naturale, iar vedetele portofoliului sunt sucul de mere, cătină şi ghimbir şi sucul de mere şi zmeură ♦ Pe site-ul propriu, o sticlă de suc de 250 ml costă 13 lei.

    Ciprian Andreoiu a dat jobul din mediul corporate pe producţie şi procesare. În 2022, el a pus bazele brandului Rural – Sănătate de la ţară, sub care produce astăzi într-o fabrică din judeţul Prahova sucuri naturale din fructe şi legume. De ce a decis să facă acest pas? Nevoia personală şi dorinţa de a consuma produse sănătoase l-au împins.

    „Rural a pornit în 2022, în urma dorinţei mele de a pune pe masa consumatorilor un produs sănătos, 100% natural. Pe parcursul vieţii mele am avut ceva probleme de sănătate, un stil de viaţă haotic, cu multe ore lucrate. Am pornit Rural cât încă eram în mediul corporate şi am dus businessul şi jobul în paralel o perioadă. Producem sucuri naturale, fără zahăr, fără conservanţi, apă sau adititvi. Sunt produse presate la rece, pasteurizate scurt, astfel încât să eliminăm bacteriile şi patogenii nedoriţi“, a povestit antreprenorul.

    Ciprian Andreoiu are background în producţie şi procesare şi a fost, de asemenea, şi COO timp de un an la RetuRo, compania care administrează Sistemul de Garanţie-Returnare din România.

    El a pornit Rural cu fonduri din programul Antreprenoriat social la sat, un program care urmăreşte generarea unui efect pozitiv pe termen lung privind dezvoltarea durabilă, economică şi socială a regiunii în care se implementează.

    Investiţiile au ajuns la circa 100.000 de euro, iar o mare parte din bani au mers către dezvoltarea fabricii şi dotarea cu echipamente.

    Unitatea de producţie din Prahova are 120 mp şi o capacitate de producţie de 160.000 de sticle de 250 ml pe lună.

    Acolo se produc cele nouă sortimente de sucuri naturale. Vedetele portofoliului sunt sucul de mere, cătină şi ghimbir şi sucul de mere şi zmeură. Până la finalul anului, portofoliul Rural va ajunge la zece tipuri de sucuri.

    „Luăm materia primă din Prahova, Dâmboviţa şi Argeş şi încercăm să valorificăm producătorii locali. Nu avem încă plantaţiile proprii, dar ne dorim acest lucru în viitor. Vrem să închidem cercul, să avem o afacere from farm to fork“, a mai spus fondatorul.

    Pe lângă sucuri, sub brandul Rural se produc şi pudre din fructe şi legume. Ele se folosesc pentru smoothie-uri, shake-uri sau iaurturi cu cereale.

    „În momentul în care procesăm fructele pentru suc, ceea ce rămâne în urma presării se deshidratează, se usucă, se toacă fin şi se ambalează“, a detaliat antreprenorul.

    Produsele Rural se vând direct, prin site-ul propriu, iar preţul este de 13 lei, plus garanţia de 50 de bani.

    De asemenea, brandul este prezent şi în 70 de locaţii din HoReCa – băcănii, cafenele, cofetării, locuri de joacă – şi este în proces de listare pe platforme ca Sezamo şi Freshful, precum şi în discuţii cu câţiva mari retaileri.

    „Ne concentrăm pe dezvoltarea zonei de retail şi extinderea în HoReCa. La final de 2025 vrem să ajungem la 200 de locaţii în care livrăm şi anul următor la 800.“

    Echipa Rural numără în prezent cinci persoane, însă ea se va mări, după cum spune Ciprian Andreoiu, în momentul în care volumele vor creşte.

    Anul trecut, businessul său a avut o cifră de afaceri de circa 10.000 de euro. Anul acesta, estimează el, Rural va ajunge la 70.000-80.000 de euro, iar în 2026 va merge către 300.000 de euro cifră de afaceri, fiind deja în extindere şi pe zona de B2B şi pe cea de B2C.

    Planul lui Ciprian Andreoiu este ca în cinci ani Rural să aibă o fabrică nouă şi să fie prezent într-o mare parte din lanţurile de retail şi la toţi jucătorii importanţi din HoReCa.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Şase ani de Afaceri de la Zero şi primii noştri milionari: Harpai, fabrica de paie de hârtie, de la 500.000 lei la aproape 3 mil. lei în trei ani. „Am reuşit prin muncă“

    ♦ Afaceri de la Zero împlineşte şase ani luna aceasta, iar pentru a marca o întreagă generaţie de mici antreprenori, am decis să îi căutăm pe primii „noştri“ milionari în lei sau în euro. Avem şi un disclaimer de oferit înainte de orice text în care îi vom prezenta pe „Milionarii de la Afaceri de la Zero“. Scopul lor nu a fost milionul, ci modul în care reuşesc să construiască ceva pornind de la nimic urmând vise, pasiuni, nevoi, idei. Milionul, în cazul lor, este al proiectelor pe care le-au creat şi care au convins consumatorii, nu este un cont al lor în vreo bancă.

    Gabriel Bălăceanu începea în 2019 să producă paie de hârtie într-o mică fabrică în judeţul Prahova şi miza pe trendul sustenabilităţii, adresându-se businessurilor din HoReCa. Pe măsură ce afacerea se dezvolta, şi capacitatea de producţie a crescut, până la 4,5-6 milioane de paie pe lună, ceea ce a permis şi exportul către Germania, prima piaţă externă.

    Cifrele au urmat businessul, iar în 2024 Harpai a în­cheiat anul cu 2,9 mil. lei afaceri, plus 14%. Pentru 2025 antreprenroul urmăreşte o creştere de 10%. „Am reuşit să ajungem la această cifra de afaceri în anul 2024 prin muncă, iar pe această cale le mulţumim tutu­ror clienţilor noştri pentru că apreciază produsele şi servi­ciile noastre. Nu am sărbătorit atingerea acestui prag de un milion de lei, însă mi-am pus în plan să sărbătoresc când voi face cifra de afaceri de un milion de euro, aş vrea să fac o petrecere cu toţi colegii mei“, a spus Gabriel Bălăceanu.

    Investiţia iniţială pentru a începe producţia a fost de peste 90.000 de euro, bani din fonduri proprii şi din programul Start-Up Nation. Numărul de angajaţi ai Harpai a crescut de la patru la şase în prezent.

    Înainte de Harpai, antreprenorul nu a mai avut alte afaceri, dar a cochetat cu lumea businessului, fie ocupându-se de proiecte, fie implicându-se în afacerile familiei.

    Afaceri de la Zero a strâns în cei şase ani de viaţă ai proiectului realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania peste 1.500 de poveşti care arată o Românie care munceşte, o Românie pricepută, atentă, implicată în business şi în nevoile comunităţii. Platforma Afaceri de la Zero le-a ascultat vocea şi povestea atunci când erau prea mici să fie luaţi în seamă, le-a dat încredere că se poate, că şi atunci când ai o cifră de afaceri de 10.000 sau 20.000 de euro, când nu ai marketing şi nici nu îţi poţi permite influenceri, ai totuşi un loc în care să îţi spui povestea, un loc în care îi vezi şi pe alţii ca tine, în care legi prietenii şi parteneriate.

    Dacă doriţi şă revedeţi:
    ► Povestea Harpai: https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-zero-gabriel-balaceanu-fabrica-paie-hartie-brandul-harpai-19907148
    ► Cum au crescut: https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-la-aproape-trei-ani-de-cand-a-inceput-sa-produca-22136612

     

  • Hidroelectrica raportează un profit net de 589 mil. lei în T1/2025, în scădere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, la venituri mai mici cu 26% la 1,9 mld. lei. Compania spune că rezultatele sunt peste cele bugetate. Cea mai slabă producţie de energie în T1 din ultimii 10 ani

    Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, a raportat un profit net de 589 mil. lei în primul trimestru din 2025, în scădere cu 56% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul declinului producţiei de energie , în timp ce veniturile au scăzut cu 26% la 1,9 mld. lei. Hidro are o capitalizare de 52,6 mld. lei.

    “Grupul Hidroelectrica înregistrează în primul trimestru al anului 2025 rezultate operaţionale şi financiare peste estimările bugetare, dar în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024. Contextul operaţional dificil, marcat de condiţii hidrologice nefavorabile, a condus la o scădere cu 38% a producţiei nete de energie electrică comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent – până la 2.654 GWh, cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani pentru trimestrul I”, potrivit raportului trimestrial publicat la bvb.ro.

    Veniturile au fost cu 26% mai mici faţă de T1 2024, iar scăderea marjei operaţionale cu 42% şi a marjei nete cu 40% faţă de perioada similară a anului 2024 reflectă reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creştere a segmentului de furnizare. “Chiar şi în acest context, Grupul Hidroelectrica obţine un profit brut cu 26% peste nivelul prognozat, demonstrând o gestiune eficientă a resurselor şi capacitatea de a face faţă unor cicluri naturale adverse”.

    În primul trimestru al anului 2025, producţia netă de energie electrică a înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 38% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, ajungând la 2.654 GWh, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I în ultimii 10 ani.

    Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare, respectiv o perioadă de secetă hidrologică severă, cu un debit mediu al Dunării în trimestrul I 2025 de doar 4.257 mc/s,în scădere cu aproximativ 40% faţă de perioada similară a anului 2024.

    “Aceasta influenţă a riscului hidrologic a fost deja anticipată de companie şi integrată in bugetul de venituri si cheltuieli aferent anului 2025. Printr-o abordare prudentă şi o planificare financiară riguroasă, impactul condiţiilor naturale a fost atenuat parţial prin adaptarea strategiei comerciale, respectiv tranzacţionarea pe piaţa forward şi consolidarea segmentului de furnizare. Aceasta a permis companiei să realizeze un profit brut in crestere cu 26% fata de estimările bugetare”.

    @ Câteva aspect din raport:

    • Rezultatele obţinute în T1 2025 au depăşit estimările incluse în Bugetul aprobat pentru anul

    2025, profitul brut situându-se peste nivelul prognozat cu 26%;

    • Producţie de energie electrică neta în scădere cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut;

    • Venituri în scădere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024;

    • Marja operaţională de 34%, în scădere cu 42% faţă de perioada similară a anului trecut

    • Marja netă de 32%, în scădere cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024;

    • Profitul net în scădere cu 56%, de la 1.326 milioane lei la 589 milioane lei;

    • Rezultatul pe acţiune în scădere cu 56%, la 1,31 lei / acţiune de la 2,95 lei / acţiune.

    • Pe termen scurt, raportat la trimestrul I al anului 2024, diminuarea cantităţilor disponibile la vânzare in perioada trimestrului I 2025 a limitat capacitatea companiei de a valorifica pe deplin majorarea veniturilor pe piata angro (compania neputand beneficia intr-o proportie mai mare de creşterea preţului pe piaţa SPOT cu aproximativ 83% faţă de perioada similară din anul 2024)

    • Veniturile din furnizare au crescut cu 5%, la 655 milioane RON in primele trei luni ale anului 2025, de la 622 milioane RON in aceeasi perioada a anului 2024. Această evoluţie reflectă atât o creştere a bazei de clienţi, cât şi eficienţa ajustării politicii comerciale în condiţii concurenţiale dificile. Creşterea veniturilor a fost generată de un volum mai mare de energie electrică furnizată consumatorilor finali, însă acest efect pozitiv a fost parţial contrabalansat de un nivel mai scăzut al preţurilor de vânzare.

    • Numărul locurilor de consum („LC”) din portofoliu la data de 31 martie 2025 este de 630.927, în creştere cu 8%, respectiv 47.498 LC comparativ cu 31 martie 2024, când se înregistrau 583.429 LC. Această evoluţie este consecinţa intrării în portofoliul de furnizare a unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi a creşterii într-un ritm chiar mai accentuat a segmentului noncasnic.

    • În luna ianuarie a anului 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica a înregistrat o cotă de piaţă de 14,56%, clasandu-se pe pozitia a doua in randul furnizorilor in regim concurential, ca urmare a fuziunii companiilor PPC Energie şi PPC Energie Muntenia, parte a grupului PPC în România, începând cu data de 31 decembrie 2024.

    • Pe parcursul primelor trei luni ale anului 2025, Hidroelectrica a continuat în mod activ demersurile strategice de diversificare a portofoliului de producţie din surse regenerabile, urmărind obiectivul de a rămâne o companie 100% verde.

    • Activităţile derulate în această perioadă au inclus identificarea, analiza şi documentarea unor noi oportunităţi de investiţii, avansând în acest sens procesele de screening, due diligence şi structurare preliminară a unor potenţiale tranzacţii, atât prin achiziţia de participaţii în proiecte existente, cât şi prin dezvoltarea de noi capacităţi de producţie.

    • Aceste iniţiative au fost desfăşurate în paralel cu implementarea proiectelor aflate în portofoliul operaţional, demonstrând o abordare echilibrată între creştere sustenabilă şi execuţie riguroasă a proiectelor deja demarate, cu o focalizare constantă pe respectarea calendarului de implementare.

    • Această abordare integrată – explorarea oportunităţilor de creştere externă şi consolidarea celor interne – are potenţialul de a consolida avantajul competitiv al companiei, de a diversifica sursele de venit şi de a atenua expunerea structurală la riscurile sezoniere şi hidrologice specifice producţiei hidroenergetice.