Tag: primari

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.

     

  • Cum se fură un oraş? Bucureştiul a ajuns un caz unic în lume

    Începând din 2015 până în prezent, şase dintre cei şapte primari din Bucureşti, inclusiv primarul general, sunt urmăriţi penal, unii deja trimişi în judecată, pentru fapte de corupţie, pentru abuz în serviciu, dar şi pentru evaziune fiscală. Singurul primar care încă nu are dosar penal este Rareş Mănescu, de la sectorul 6. În rest, Sorin Oprescu, Andrei Chiliman, Neculai Onţanu, Robert Negoiţă, Cristian Popescu Piedone şi Marian Vanghelie au picat pe rând în dosare penale, fiind reţinuţi, iar unii dintre ei arestaţi preventiv. În prezent, singurul primar ales care mai conduce o unitate administrativă a Capitalei sunt Robert Negoiţă la sectorul 3 şi Rareş Mănescu la sectorul 6, restul fiind suspendaţi din funcţie sau demisionând (cazul lui Piedone la sectorul 4). Gândul prezintă cum sunt acuzaţi aceşti primari că ar fi păgubit bugetele primăriilor unde au fost aleşi, fie luând mită, fie favorizând diverse firme, fie luând pur şi simplu decizii inepte de cheltuire a banilor publici – cazul lui Robert Negoiţă, după cum arată Curtea de Conturi. Niciunul dintre ei nu a fost deocamdată condamnat, astfel că acuzaţiile rămân deocamdată validate doar din partea procurorilor.

    Vezi aici cum se fură un oraş şi cum a ajuns Bucureştiul un caz unic în lume. Datele explozive ale autorităţilor

  • Cele 7 minuni ale primarilor din România: pista de biciclete care trece printr-un bar sau stejarul din mijlocul terenului de fotbal

    La finalul a patru ani în care primarii au avut timp să facă în localităţile lor tot ce le-a trecut prin cap, cu mai puţin de o lună până la alegerile locale, edilii îşi fac calculele şi aruncă în vâltoarea electorală noi promisiuni. Unii alegători, însă, fac bilanţul realizărilor şi nereuşitelor, analizează ce-au primit din toate câte-au făgăduit primarii şi, mai ales, pe ce s-au dus în tot acest timp banii publici. Iar de multe ori răspunsul este acelaşi: pe tot felul de proiecte ridicole fără vreo utilitate evidentă sau, oricum, atât de prost realizate încât au reuşit performanţa de a duce în derizoriu şi unicul scop pentru care ar fi fost gândite iniţial. De la pista de biciclete care trece prin mijlocul unui bar, până la terenul de fotbal care are la centru un stejar secular, Gândul vă prezintă lista celor „7 minuni” ale primarilor, unele dintre cele mai stupide lucrări realizate în România în ultimii ani.

    1. Cea mai lungă pistă de biciclete din România trece printr-un bar şi se termină cu…o amendă

    Cea mai lungă pistă de biciclete din România se află în judeţul Timiş şi poate concura şi pentru titlul de cea mai ciudată din ţară. Traseul de 47 de kilometri începe la Uzina de Apă din Timişoara, trece printr-un bar, se continuă cu o serie de şerpuiri şi se termină la graniţa cu Serbia, unde pe biciclişti îi aşteaptă poliţiştii de frontieră cu marele premiu: o amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei sau dosar penal.

    În 2013, printr-un proiect pe fonduri europene, Primăria Timişoara a început reabilitarea malurilor Begăi şi a inclus în lucrări şi realizarea unei piste de biciclete pe ambele maluri ale râului. Problema a venit, însă, în momentul în care autorităţile locale şi-au dat seama că nu pot înlătura unele localuri care au primit autorizaţie de funcţionare pe malul canalului.

    Astfel, imediat ce trec pe sub un pod din centrul oraşului, bicicliştii se trezesc pe o terasă, flancaţi de mese, chelneri şi clienţi. Ulterior, pista devine atât de îngustă încât pe margini, pentru ca bicicliştii să nu se trezească în apă, au fost montaţi parapeţi de beton înalţi cât un om.

    Totuşi, Consiliul Judeţean Timiş a decis să continue pista din Timişoara până la graniţa cu Serbia. Lucrările au costat 2,7 milioane de euro, iar, teoretic, ar fi trebuit să fie duse mai departe şi pe teritoriul Serbiei, până la Zrenjanin. Din lipsa fondurilor, însă, sârbii au construit doar şapte kilometri de pistă. Aşa se face că ea se termină în câmp, pe graniţa cu Serbia. Iar de aici apar şi problemele.

    Autorităţile nu au prevăzut şi un punct de trecere a frontierei, iar asta înseamnă că bicicliştii care ajung la capătul pistei româneşti şi intră pe fâşia verde se pot alege oricând cu o amendă de toată frumuseţea, cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei sau chiar cu dosar penal, fiind suspecţi că vor să intre în Serbia printr-o zonă neautorizată. 

    În ciuda numeroaselor reclamaţii, fiind vorba de proiecte europene, autorităţile locale şi judeţene nu pot interveni pentru remedierea problemelor semnalate de ciclişti cel puţin cinci ani după inaugurarea lor. Astfel, cea mai lungă pistă de biciclete din România va rămâne, cel puţin pentru câţiva ani, şi una dintre cele mai ciudate.

    2. Stejarul din mijlocul terenului de fotbal

    80.000 de lei. Atât a investit primăria din Tonciu, un sat din Mureş, într-un teren de fotbal care a fost construit în jurul unui stejar bătrân. Motivul? Localnicii au insistat să nu fie tăiat copacul despre care spun că este secular. Pentru binele lor, cei care iubesc acest sport s-au obişnuit să ocolească stejarul înalt de peste 20 de metri. Altfel şi-au făcut regulile proprii de joc. Ori de câte ori copacul este lovit de minge se consideră „out”.

    Arborele vechi de sute de ani este considerat simbolul localităţii, aşa că mulţi au ajuns să-l îndrăgească şi s-au opus tăierii lui atunci când a fost construit terenul. Cum într-o parte este o parcelă privată, iar în cealaltă dispensarul, s-a ales varianta de mijloc. Cu stejarul în mijloc.

    Pentru că exista pericolul ca unii să se accidenteze, primarul vrea să ia câteva măsuri de siguranţă: „Măsura o stabilesc acuma, în timp de două zile clarific. Pun în jurul lui ceva de amortizare”, spunea primarul Ioan Milaşan.

    Administratorul terenului era însă de altă părere: „Trebuie tăiat, că trebuie să se joace copii, împinge unul pe altul şi unul sparge capul unul aşa, unul cu piciorul”, declara atunci Ion Cazacu.

    Citit mai multe pe www.gandul.info

     

     

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.

     

  • Parlamentari, foşti primari urmăriţi penal, o franţuzoaică şi o moldoveancă în cursa electorală

     PSD

    Pentru Primăria Generală a Capitalei, social-democraţii o propun pe Gabriela Firea. Senator ales la ultimele alegeri parlamentare, Gabriela Firea este de profesie jurnalist şi are 43 de ani. Este căsătorită cu primarul oraşului Voluntari, Florentin Pandele, cu care are doi băieţi. Firea este vicepreşedinte al PSD şi liderul organizaţiei Bucureşti. Purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale PSD din 2014, senatorul Gabriela Firea declara atunci că premierul Victor Ponta “este un foarte bun familist, ceea ce, din nefericire pentru el, Klaus Iohannis nu are această calitate”. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a sancţionat-o cu avertisment pe Gabriela Firea pentru afirmaţia despre familiile fără copii şi a condamnat public astfel de declaraţii, apreciind că sunt discriminatorii şi încalcă dreptul la demnitate al persoanelor. Ideea de forţă cu care candidează este “o femeie face curat zilnic după mai mulţi bărbaţi”, testată şi ca slogan de campanie.

    PNL

    Cătălin Predoiu este al patrulea candidat al liberalilor la funcţia de primar general al Capitalei, el refuzând în mai multe rânduri, în cadrul discuţiilor interne din PNL, să îşi asume candidatura, în condiţiile în care viează funcţia de premier. El a fost ministru al Justiţiei între 2008 şi 2012, fiind menţinut în funcţie în patru guverne consecutive. În 2008 a candidat pentru un mandat de deputat în Buzău, dar a fost surclasat de candidatul PSD, Marian Ghiveciu. Înaintea lui Cătălin Predoiu, a fost desemnat pentru a candida la funcţia de primar general din partea PNL europarlamentarul Cristian Buşoi. Buşoi s-a retras, lăsându-i locul deputatului Ludovic Orban. După o vizită la DNA, procurorii au anunţat că Orban este cercetat sub control judiciar pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, acesta solicitându-i unui om de afaceri 50.000 de euro pentru campania electorală din vara anului 2016. Următorul desemnat a fost Marian Munteanu, pe care PNL a decis să-l retragă la doar o săptămână de la desemnare. Candidatura lui Marian Munteanu a stârnit un val de critici din partea societăţii civile, mai multe ONG-uri solicitând retragerea acestuia, pe motiv că este incompatibil cu valorile europene şi democratice şi a dat dovadă de simpatii faţă de mişcarea legionară, de care nu s-a dezis niciodată. Contestaţiile s-au intensificat ulterior, chiar candidaţi ai PNL la sectoarele din Capitală delimitându-se de Marian Munteanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine se plânge de sărăcie în mediul rural? Primarii comunelor au averi de sute de mii de euro lucrând numai în funcţii publice

    Iniţiativa de a oferi pensii speciale foştilor primari şi consilieri locali pune lanterna pe o categorie despre care s-a vorbit prea puţin până acum în România: primarii din mediul rural, dintre care mulţi au ajuns la averi de sute de mii de euro şi terenuri agricole în proprietate de zeci de hectare lucrând doar în funcţii publice în ultimii ani.

    Zeci de hectare de terenuri agricole şi mii de metri pătraţi de terenuri intravilane, câte 2-3 locuinţe, tablouri şi bijuterii de 400.000 de euro, credite bancare de 500.000 de euro acordate unor persoane cu salarii de 500 de euro pe lună şi datorii către persoane fizice de 750.000 de euro – acestea sunt doar câteva dintre „activele“ primarilor din cele mai bogate zece comune din România.
    Într-un exerciţiu jurnalistic, ZF prezintă astăzi câteva exemple de averi dobândite de primarii comunelor care fac parte din topul celor mai bogate şi al celor mai sărace comune din România, folosind un clasament realizat în funcţie de indicele de dezvoltare umană locală (care măsoară bunăstarea unei localităţi în funcţie de criterii precum starea de sănătate a populaţiei, educaţia, situaţia economică).

    Un exemplu inedit este cel al lui Anton Valeriu, primarul comunei Corbeanca din judeţul Ilfov, aflată pe locul 2 în topul celor mai bogate comune din punctul de vedere al indicelui de dezvoltare umană, care a reuşit să obţină împrumuturi din finanţări private semnificative, deşi a câştigat în 2014 un salariu de 2.150 de lei pe lună (cca 480 de euro net) din activitatea sa de bază, de primar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Senatorii decid astăzi dacă acordă PENSII SPECIALE primarilor şi celorlalţi aleşi locali/ Liberalii vor ieşi din plen

    Tăriceanu: Stăm şi ne minunăm că în România e corupţie, dar aleşii locali au salarii ridicole

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că nu a luat o decizie încă dacă susţine sau nu legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali, dar a comentat că aceştia au “salarii ridicole” şi nu ar trebui atunci să ne “minumăm” că în România există corupţie.

    PNL: Suntem împotriva pensiilor pentru aleşii locali. Liberalii vor ieşi din plen

    Proiectul de lege privind acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali – primari, viceprimari, şefi de consilii judeţene- va fi dezbătut şi votat, luni, de plenul Senatului, for decizional, proiectul fiind susţinut de PSD, însă contestat de liberali, care au anunţat că vor vota împotrivă.

    “Întotdeauna ne-am pronunţat pentru respectarea a două principii esenţiale, cel al echităţii şi cel al contributivităţii. Poziţia noastră este împotriva unui asemenea proiect legislativ de introducere a unui regim special în legătură cu o anumită categorie socială. Suntem fără echivoc pentru respingerea unui asemenea proiect legislativ. (…)Vor ieşi din sală pentru a înlătura orice urmă de suspiciune în legătură cu poziţia noastră”, a declarat , purtărorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionuţ Stroe.

    Întrebat dacă partidul îi va sancţiona pe senatorii care vor vota proiectul pensiilor pentru aleşii locali, aşa cum a susţinut că va face în cazul deputaţilor care şi-au votat pensiile speciale, Ionuţ Stroe a afirmat că vor exista sancţiuni “în termeni de viitoare ofertă electorală”, potrivit deciziei conducerii PNL, sugerând că aceştia nu se vor mai regăsi pe listele de candidaţi pentru scrutinul din 2016.

    “Trebuie să ţii cont de modul în care un parlamentar se încadrează în deciziile pe care partidul le ia în legătură cu votul, modul în care îşi exercită acest mandat şi atitudinea pe care o are la lucrurile de intres politic maxim pentru PNL”, a explicat Ionut Stroe.

    Adoptat tacit de Camera Deputaţilor

    Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, în luna noiembrie, iar comisiile de specialitate din Senat au acordat un raport favorabil, fără amendamente. Discutarea legii în Senat vine la mai puţin de o săptămână de când Parlamentul a adoptat şi proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor.

    Liderii PSD au anunţat că vor susţine în Senat acest proiect. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat joi că a discutat despre legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali cu liderii partidului, iar concluzia este că social-democraţii vor vota acest proiect, pe motiv că primarii nu au salarii mari, însă au foarte multe responsabilităţi.

    “Eu le-am spus colegilor mei să se gândească totuşi că primarii nu au salarii mari. Primarii au foarte multe constrângeri şi foarte puţine drepturi. Ei sunt consideraţi funcţionari publici, însă nu au drepturile pe care le au funcţionarii publici”, a spus Dragnea, adăugând că primarii şi restul aleşilor locali au responsabilităţi mari, însă nu au dreptul, potrivit legii, să primească sporuri, la fel ca ceilalţi funcţionari publici.

    Şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a afirmat că legea este binevenită pentru aleşii locali. “La indemnizaţie nu primeşti niciun spor. (…) Eu cred că un primar merită din partea statului român un anumit respect pe care trebuie să-l dăm. Nu ştiu dacă e cea mai bună soluţie, dar este o dezbatere pe care trebuie să o avem”, a spus Zgonea.

    În schimb, liberalii au anunţat că se vor opune proiectului. “Poziţia noastră referitoare la pensiile speciale, indiferent că sunt ale parlamentarilor sau ale aleşilor locali, este una foarte clară: Nu le susţinem, nu susţinem aceste pensii!”, a afirmat copreşedintele PNL Alina Gorghiu.

    Proiectul de lege a fost iniţiat de către 29 de parlamentari PSD, UDMR, PNL, UNPR, precum şi din partea minorităţilor naţionale.

    Senatorii din comisiile de specialitate au dat, săptămâna trecută, un raport favorabil acestei legi care prevede acordarea unor pensii speciale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, de indemnizaţia de vârstă urmând să beneficieze atât actualii, cât şi foştii aleşi locali.

    “Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, eşalonate după caz, în anexele nr.5 şi 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleiaşi legi sau ale altor legi speciale, au dreptul la indemnizaţie pentru limită de vârstă”, arată proiectul de lege aprobat de senatorii din Comisia Juridică şi Comisia de Administraţie, din Senat.

    Potrivit proiectului de lege, cuantumul indemnizaţiior pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

    Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, care nu poate fi mai mic de 2 ani de activitate de primar şi viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.

    Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă ar urma să fie suportat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

    Potrivit iniţiativei legislative, nu vor beneficia de indemnizaţia pentru limită de vârstă persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea, în calitate de primar şi viceprimar, preşedinţe şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

    De indemnizaţia pentru limită de vârstă, potrivit legii, ar trebui să beneficieze şi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au avut anterior intrării în vigoare a legii amintite această calitate.

    Proiectul a fost adoptat tacit de către Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.

  • Cele mai excentrice revendicări ale protestatarilor: de la abolirea sistemului monetar la schimbarea numelui ţării

    • O nouă Constituţie (crearea unui site în care se pot vota, pe puncte, ca în acest sondaj, paragrafele Constituţiei – şi comenta în dreptul lor)
    • Reducerea la 100-150 primării ghisee gen ING în locul fostelor primării
    • Revenirea la monarhie constituţională
    • Schimbarea numelui ţării din România în Dacia
    • Interzicerea vânzării pământului românesc către străini
    • Vot uninominal direct decalat (fiecare judeţ votează o dată la 4 ani, fiecare judeţ votează în altă zi iar datele de vot ale fiecărui judeţ sunt distribuite uniform de-a lungul celor 4 ani)
    • Declararea ţării ca fiind neutră într-un eventual război
    • Candidaţii pentru o funcţie în stat trebuie să îndeplinească obligatoriu 3 cerinţe:

    – să nu fi făcut niciodată parte dintr-un partid politic sau să aibă rude de gradul întâi care au aparţinut vreunui partid politic;
    – să aibă minim studii universitare;
    – să nu aibă fapte penale înscrise în cazier.

    • Autonomia economică a regiunilor României
    • Alegerea şefilor DNA şi al Parchetului General prin scrutin universal
    • Abolirea sistemului monetar şi adoptarea unei economii bazate pe resurse
    • Eliminarea băncilor private ale străinilor care jefuiesc cetăţenii
    • Introducerea unui act care să interzică circulaţia autovehicolelor, cel puţin două zile pe săptămânăt. Obligatoriu două zile se va merge ori pe jos, ori cu bicicleta
    • Unirea cu Moldova
    • Un nou imn naţional