BusinessMagazin

Tag: prezenta

  • Cine sunt curajoşii care au readus la viaţă una dintre perlele turismului românesc. Spun că inconştienţa, nu curajul i-a mânat în luptă

    În împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute în prezent 16 izvoare naturale cu apă termominerală, înşirate de-a lungul râului Cerna, care traversează oraşul cu 5.000 de locuitori. Despre apele sulfuroase de la Herculane se ştie că, de-a lungul timpului, au dovedit că pot vindeca boli atât interne, cât şi externe, de la artroze la boli de piele, afecţiuni gastrice, oftalmologice, respiratorii sau sechele posttraumatice. Factorii naturali pot fi folosiţi fie în scop preventiv, fie în scop terapeutic.

    Dar nimic din toate acestea nu se poate întâmpla fără un program investiţional amplu, care să creeze un mediu turistic atractiv pentru cei care ajung la concluzia că apele de la Herculane le pot face bine. Staţiunii îi trebuie infrastructură, îi trebuie posibilităţi mai multe de petrecere a timpului şi o atractivitate constantă tot timpul anului, nu doar în vârful de sezon.

    Azi, o plimbare prin staţiunea Băile Herculane e ca şi cum ai răsfoi o carte veche, un manual care le-a fost de folos bunicilor sau străbunicilor pe băncile şcolii, dar care a sfârşit aruncat în podul casei. Poveştile localnicilor încep, invariabil, cu „Aici, cândva, veneau turiştii străini cu probleme de sănătate” sau „Aici erau hotelurile neîncăpătoare în timpul sezonului de vară”. Toate au fost cândva, pe vremuri, de mult. Azi, hoteluri întregi stau în paragină, cu geamuri sparte şi uşi ferecate, iar clădiri istorice cu detalii fascinante de arhitectură stau să se prăbuşească. Au mai rămas ca martori doar localnicii care au trăit şi vremurile de glorie ale staţiunii.

    „Să mergeţi în centru să vedeţi, acolo e frumos. Aşa, pe lângă ruine, n-aveţi mare lucru de admirat”, spunea prieteneşte un locuitor din staţiune, ieşit la plimbare într-o duminică rece de noiembrie. La fel de rece ca staţiunea.

    În Herculane există astăzi 66 de unităţi de cazare, cu o capacitate de 4.476 de locuri. Dintre acestea, 3.193 se găsesc în cele 13 hoteluri, spun proprietarii din staţiune.

    Tot ei mai arată că, în 2018, în Herculane s-au cazat peste 140.000 de turişti, un record al staţiunii în ultimele două decenii. Minimele istorice au fost atinse în anii 2009 şi 2010, când numărul turiştilor nu a depăşit 5.000 pe an. Pentru 2019, estimările arată că numărul se va apropia de 170.000. Au fost făcuţi paşi înainte, dar nu e suficient.

    Pionierii

    Printre curajoşii care au investit în Herculane se numără familia Băzăvan din Craiova, care este responsabilă de peste 400 dintre cele aproape 3.200 de locuri de cazare disponibile în hotelurile din staţiune.

    „Obişnuiam să venim aici cu părinţii în copilărie, aşa că am văzut cât de căutată era zona cândva. Ani mai târziu, când ne-am reîntors, am găsit totul în paragină. Atunci am decis să cumpărăm noi un hotel şi să-l renovăm pentru a-l redeschide”, povesteşte Marius Băzăvan, care, alături de fratele lui, Florin, ţine în mâini hotelurile Diana şi Afrodita din Băile Herculane.

    Marius avea 22 de ani când a hotărât să se dedice redeschiderii hotelului Diana. Coordonaţi şi susţinuţi permanent de părinţi, cei doi fraţi au făcut ceea ce nu mulţi îndrăzniseră să creadă că se mai poate face. „Am pornit cu un buget care s-a terminat mai repede decât plănuiserăm. Până la finalizarea primului hotel (Diana – n. red.), bugetul programat a crescut de două ori şi jumătate. Am apelat la credite bancare şi încă nu ne-am amortizat investiţia. Sperăm să facem asta în următorii doi ani”, spune Florin Băzăvan.

    Hotelul Diana a fost repus în funcţiune în 2011. Un an mai târziu s-a deschis ceea ce este astăzi Afrodita Resort & Spa, un complex care, pe lângă hotel, include saune, o sursă proprie de apă termală sulfuroasă şi zone destinate tratamentelor de recuperare şi prevenţie. Investiţia în cele două hoteluri a ajuns, în cele din urmă, la 10 milioane de euro.

    „În prima iarnă, am avut şase cazări. Pe atunci (în 2012 – n. red.), în Herculane toate spaţiile de cazare se închideau pe perioada iernii, de aceea oamenii nu erau obişnuiţi să vină aici în lunile acelea”, îşi aminteşte Marius Băzăvan.

    Ei au fost deschizători de drumuri, iar lor le-au urmat şi alţii. Uşor-uşor, staţiunea a ajuns la un nivel decent.

    Afrodita Resort & Spa face parte din grupul Bacolux, deţinut de fraţii Marius şi Florin Băzăvan. Pe lângă hotelurile Diana (trei stele) şi Afrodita (patru stele) din Băile Herculane, în grup mai sunt incluse hotelul Craioviţa din Craiova şi pensiunea Bacolux din Buşteni. Împreună, acestea au peste 1.000 de locuri de cazare şi 350 de angajaţi. Grupul Bacolux a fost înfiinţat în 1994 ca un business de familie. Primul hotel deschis a fost cel din Craiova, căruia i-au urmat, în 2011, hotelul Diana (preluat şi redeschis), iar apoi hotelul Afrodita. La finalul anului trecut, în cadrul hotelului Afrodita a fost deschis centrul spa Herculum, o investiţie de 2,5 milioane de euro, iar acum proprietarii lucrează la o zonă de divertisment pentru copii.

    Mânaţi de inconştienţă

    La opt ani distanţă de la deschiderea primului hotel din Herculane, cei doi fraţi Băzăvan spun că nu curajul, ci inconştienţa i-a mânat în luptă. „Investitorii nu vin aici, pentru că investiţia nu se amortizează foarte repede. Nimeni nu vrea să cumpere o clădire în ruină, să aştepte un an şi jumătate, poate chiar doi, până să primească autorizaţia de construcţie, să construiască încă patru-cinci ani şi abia apoi să deschidă. Şi totuşi, staţiunea trebuie să renască, peisajele sunt foarte frumoase, resursele naturale şi aerul ionizat sunt elemente foarte valoroase pentru dezvoltarea oraşului”, spune Florin Băzăvan.

    Anul acesta, pentru prima dată în perioada săbătorilor, multe rezervări la Afrodita Resort & Spa sunt pentru perioada 23 decembrie – 3 ianuarie, adică oamenii vor să stea mai mult timp în Herculane, nu doar trei-patru zile, ca până acum. Şi ponderea turiştilor străini e mai mare, ajungând acum la 14-15%, faţă de doar 2% în urmă cu opt ani. „Mai avem câteva proiecte pe care vrem să le dezvoltăm în Băile Herculane şi la care lucrăm în prezent. Unul dintre ele este un spaţiu de divertisment. Ne-ar mai trebui însă angajaţi. Avem 260 de oameni la hotelurile din Herculane, dar am mai avea nevoie de încă cel puţin 15%”, spune Florin Băzăvan.

    Cei doi fraţi antreprenori spun că, dincolo de investiţiile private, turismul balnear are nevoie şi de o colaborare mai bună între Ministerul Sănătăţii şi cel al Turismului, pentru a încuraja oamenii să meargă la tratamente în astfel de staţiuni, unde se ajunge, de regulă, cu trimitere de la medicul de familie. Turiştii care vin să-şi trateze diverse afecţiuni trebuie să respecte indicaţiile clare ale medicului de familie şi ale medicilor din staţiune.

    De altfel, circa 40% dintre turiştii care se cazează la Afrodita Resort & Spa se duc pentru tratamente recomandate de medici, iar restul aleg să meargă acolo pentru relaxare. Media de vârstă a celor care se cazează în complex este de aproximativ 40 de ani. Preţurile variază în funcţie de sezon, de tipul camerei şi de alte criterii, dar în medie şapte nopţi de de cazare în complex costă circa 200 de euro pentru o cameră dublă, potrivit unei simulări de rezervare făcute pe site.
    Pentru toate hotelurile din grupul Bacolux, familia Băzăvan estimează o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro în 2019, în creştere faţă de cele 6 milioane de euro obţinute anul trecut. Businessul creşte şi, odată cu el, creşte şi staţiunea Băile Herculane. Mai trebuie să crească doar interesul investitorilor şi al autorităţilor.

  • Cum poţi să devii avocat de business în România şi care sunt provocările domeniului în prezent

    „Decizia efectivă de a urma o carieră de avocat am luat-o destul de timpuriu, dar forma în care s-a concretizat aceasta – respectiv avocatura de business cu o concentrare pe domeniul financiar – a devenit 100% clară pentru mine după anul al treilea de facultate, când am făcut un stagiu de practică în cadrul unei firme internaţionale de avocatură”, povesteşte Alexandra Manciulea, avocat specializat pe avocatura de business în cadrul Filip & Company.

    Ea are o experienţă de peste 10 ani pe piaţa serviciilor financiare şi a fost implicată într-o serie largă de achiziţii în sectorul financiar, tranzacţii de finanţare multi-jurisdicţionale, restructurări şi tranzacţii care vizează aspecte de reglementare privind instituţii de credit şi de asigurări, fintech-uri şi entităţi din sfera serviciilor de plată. Unele dintre cele mai importante proiecte în care a fost implicată includ asistarea Băncii Transilvania în achiziţia Bancpost (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2017) şi respectiv Volksbank (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2014).

    Dincolo de finalizarea tranzacţiilor, Alexandra Manciulea spune că principalele reuşite se leagă de faptul că a avut ocazia să lucreze în proiecte diverse, de referinţe pentru piaţa locală. „Am avut ocazia să lucrez în proiecte foarte diverse, de referinţă pentru piaţa din România, de la finanţările bancare clasice de milioane sau miliarde de euro, la achiziţii de bănci sau alte instituţii financiare, vânzări de portofolii de credite performante sau neperformante, emisiuni de obligaţiuni şi, odată cu avântul adus de dezvoltarea tehnologică în domeniul financiar, într-o serie de proiecte axate pe inovaţia adusă de acestea.”

    Alexandra Manciulea povesteşte că un mare avantaj al avocaturii de business este că îţi dă acces la o evoluţie profesională extrem de rapidă, dictată de multitudinea de tranzacţii în care aceştia sunt implicaţi, dar şi de ritmul de obicei accelerat al acestora. „În primii ani ai profesiei, evoluţia se materializează, printre altele, în transformarea gândirii teoretice orientate mai degrabă spre identificarea problemelor juridice într-o gândire practică, orientată spre găsirea soluţiilor”, subliniază ea.

    Mai spune că, pe măsură ce a avansat în carieră, avocatura de business i-a deschis opţiunile de a-şi dezvolta şi alte abilităţi în afara celor strict tehnic juridice, fie că este vorba despre abilităţile de comunicare, de mentorat, de coordonare şi project management, precum şi a celor care ţin de dezvoltarea avocaturii de business. „Dintre provocările care m-au ajutat să evoluez şi care s-au regăsit în mod recurent în cadrul proiectelor, aş menţiona necesitatea de a rezolva probleme juridice complexe într-un timp scurt, dictat de dinamica tranzacţiilor, dar şi de a contribui la alinierea a numeroase părţi cu interese diferite”, adaugă ea.

    Ce alte aspecte presupune profesia de avocat de business în România şi care sunt provocările domeniului în prezent a povestit Alexandra Manciulea într-un interviu amplu acordat Business MAGAZIN, pe care îl veţi putea citi în întregime în ediţia tipărită a revistei, începând cu 16 decembrie.

     

  • Cine sunt „ăştia”: Când „acasă” e în jurul lumii

    Florian Ioniţă este corporate engineering systems owner în cadrul jucătorului elveţian din industria farma Novartis. Numele funcţiei pe care o deţine sună la fel de complicat ca jobul său. Cel puţin pentru un necunoscător. Când vine vorba să sumarizeze o zi din viaţa de la birou, executivul român care locuieşte la Basel, în Elveţia, spune că lucrează în prezent cu două laptopuri, două telefoane, patru displayuri şi câteva minţi de geniu în background pentru fabricarea unei linii de producţie complet digitale.

    Iar când nu lucrează, foloseşte una dintre cele trei valize mereu pregătite pentru a schimba avioanele către Germania, Elveţia sau România, cu precădere. Dar şi atunci este întotdeauna însoţit de geanta diplomat cu telefoane, tablete şi baterii externe, pentru un acces nelimitat la informaţie şi comunicare fără limite.

    Şi totuşi, ce presupune jobul său actual? „Aş concluzia că este un job ce presupune gândire în viitor, contacte cu sute de colegi din lume şi intuiţie pentru a şti cum putem lucra la capacitate şi eficienţă maximă pentru companie”, spune executivul român. De exemplu, în acest moment, el este implicat împreună cu colegii săi din Novartis la proiectarea unei fabrici de medicamente complet digitale. „Viitorul trebuie fructificat în acţiuni în timp real, având în vedere că în industria noastră progresul şi inovaţia medicinei cere automat susţinere din partea de inginerie.”

    Florian Ioniţă şi-a început cariera la Centrala Nucleară din Cernavodă când încă era student. Uitându-se în urmă, el afirmă că toată cariera sa a fost complet influenţată de sfaturile primului său manager (Ian Horne). Un rol major a jucat şi intuiţia sa personală cu privire la viitorul omenirii – atât din punctul de vedere al mediului de business, cât şi politic. „După primele experienţe internaţionale, respectiv în Spania şi Olanda, în timpul recesiunii din 2008-2009, am înţeles imediat unde, când şi în ce direcţie trebuie să îmi îndrept cariera.”

    Mutările au fost, în general, „foarte inspirate”, având acces mereu la mediul de business internaţional şi la ultimele noutăţi din domeniile sale de interes, respectiv inginerie şi IT.

    Executivul român lucrează pentru Novartis de doi ani şi jumătate, perioadă în care a ocupat mai multe funcţii, lucrând atât în München, Germania, cât şi în Basel, Elveţia. Înainte de Novartis însă, Florian Ioniţă şi-a construit o carieră internaţională, lucrând în Barcelona, Spania, pentru compania de logistică Vanderlande, în Singapore pentru gigantul din energie Eni, în România pentru grupul GSP din Constanţa, sau în Copenhaga, capitala Danemarcei, pentru Maersk Drilling, un alt grup din domeniul energiei. Care este elementul de legătură în acest puzzle? Domeniul IT. „Prima plecare cu impact major, atât din punct de vedere personal, cât şi profesional, a fost în SUA, în 2006. Am mers pentru doar patru luni, împins de nevoia financiară de a-mi continua studiile cu orice preţ.”

    Absolvent al Universităţii Ovidius din Constanţă (cu o diplomă în inginerie mecanică), el deţine şi un executive MBA de la Tiffin University. „Viaţa internaţională a început din necesitatea de a evolua. A continuat datorită deschiderii către nou, către viziune şi un mediu profesional bazat strict pe valoarea adăugată adusă unei poziţii dintr-o companie.”

    A revenit în ţară timp de doi ani şi jumătate (între 2011 şi 2014) – perioadă în care a lucrat pentru GSP Holding, grupul de companii specializate în forajul marin şi în construcţii offshore deţinut de omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu. Despre perioada aceea spune că a învăţat „exact cum nu trebuie să fie un mediu de lucru. Poate am fost ghinionist, însă cum mereu extrag ce-i mai bun, am fugit rupând pământul cu o mare lecţie, atât profesională, cât şi personală.”   

    Şi totuşi, la întrebarea dacă se gândeşte să se întoarcă în ţară, răspunsul este simplu: „Da, evident”. Doar că pe termen mediu, sau chiar lung. Un motiv este diferenţa mare dintre veniturile executivilor din top management şi ale celor din zona de execuţie. Spre exemplu, un director de fabrică din România are un salariu de opt ori mai mare decât un muncitor, raport care se regăseşte şi în alte ţări din regiune, în timp ce în Europa de Vest decalajul este mult mai mic, de 3 la 1, potrivit datelor companiei de consultanţă şi executive search Korn Ferry.
    „Din păcate, românii expaţi sunt, momentan, doar relativ luaţi în calcul de corporaţiile internaţionale şi mai ales de companiile locale. Astfel, sunt bariere încă din start. Se preferă angajarea expaţilor străini şi nu a noastră.”

    Dacă ar fi să revină sau când o va face, va fi din poziţia de angajat. „Cel puţin asta îmi oferă limita mea intelectuală. Încă nu sunt capabil să generez o idee sau model de business care să-mi ofere şansa de a avea un angajat care să poată primi exact ceea ce eu pretind de la un angajator. Mai bine să fiu eu un angajat eficient, decât un angajator cu oameni parţial sau complet nefericiţi şi limitaţi.” 

    Deşi a locuit în toate colţurile lumii, vine acasă frecvent şi este de părere că puţine lucruri s-au schimbat în ultimii ani. Curăţenia, infrastructura, calitatea în servicii (exceptându-le pe cele din HoReCa), dar mai ales modul de a gândi şi acţiona al oamenilor sunt lucruri care nu s-au schimbat prea mult în ultimii 10 ani. „De apreciat sunt excepţiile oraşelor Sibiu şi Cluj-Napoca, unde trecerea timpului este vizibilă, generându-mi întrebări vizavi de ce anume este diferit în aceste medii.”

    Este de părere că principalele două schimbări care ar trebui să aibă loc în România ar trebui să fie în domeniile educaţiei şi sănătăţii, deoarece o societate educată şi sănătoasă este şi va rămâne „autodezvoltatoare, verticală şi ajustabilă la schimbările globale”. Câteva exemple în acest sens sunt Olanda, Singapore şi Coreea de Sud.  

    De ce anume vă e cel mai dor din România?

    Consider că dorul de România are momentele lui. În acest moment, se limitează la familie – incluzând labradorul meu Buddy -, la timpul frumos cu prietenii la „cârciumă” şi la libertatea în sensul deplin al cuvântului. Apreciez şi mă simt excelent în vestul Europei, însă uneori lipsa de flexibilitate, alături de modul strict de a petrece timpul liber sunt câteva chestiuni problematice aici. În schimb, România oferă oameni zâmbitori, pozitivi şi foarte deschişi atunci când sunt în timpul liber şi petrec. Mă hrănesc cu aceste momente când revin în ţara. Mersul la piaţă aproape zilnic şi (încă) posibilitatea de a achiziţiona alimente în kilograme şi nu pe bucată adaugă mereu un zâmbet acasă. Sunt foarte, foarte multe locuri, lucruri şi medii frumoase în România, însă personal nu am găsit balanţa până acum. Poate vârsta, poate mentalitatea, poate dorinţa de a face totul fără graniţe sunt impedimente

    Dar la polul opus, de ce vă e cel mai puţin dor?

    De limitele inexplicabile ale oamenilor, şocante, aş spune. Trăim într-o lume complet deschisă, cu acces la orice informaţie în timp real, dar noi încă adormim fără a învaţa ceva peste zi, fără a ne întreba ce putem face să progresăm, să schimbăm lucrurile, să evoluăm. Simplu şi direct cu aplicaţie în orice domeniu şi mediu. 

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?

    Aş evita subiectul doar prin prisma faptului că ies din casă sau birou şi intru pe autostradă cu trei benzi pe sens, coborând apoi direct în centrul oraşului. Poate Copenhaga, München sau Basel sunt excepţii. Prietenii fac glume şi spun că înainte de întoarcerea în România este bine să încerc construcţia unei autostrăzi private. 

    Pe de altă parte, nefiind un băutor de cafea aş spune că în general viaţa din cârciumile din România (aşa numesc eu orice locaţie indiferent de nivelul ei) este printre cele mai plăcute din lume. Aşa cum menţionam anterior, partea care mă atrage cel mai mult acasă este cea de veselie şi timp fain. Din punct de vedere culinar sunt foarte mulţumit acasă. Varietatea şi libertatea locurilor sunt exemplare. Faptul că în orice oraş din ţară, la orice oră, poţi merge la cumpărături sau poţi ieşi la cârciumă este extraordinar. 

  • BEC, prezenţa la vot la ora 17.00 este de 40,29%

    Potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot, la ora 17.00, a fost de 40,29%, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, comparativ cu primul tur, când la aceeaşi oră, prezenţa a fost de 37,9%.

    Potrivit datelor BEC, până la ora 17.00 au votat, pe teritoriul ţării, 7.341.534 de alegători, dintre care 4.179.214 în mediul urban şi 3.162.320 în mediul rural.

    Judeţe fruntaşe: Ifov (52,3%), Cluj (46,8%), Sibiu (45,5%).

    Judeţe codaşe: Harghita (17,8%), Covasna (19,9%), Satu Mare (30%).

    În Bucureşti, până la ora 17.00, au votat 749.941 dintre alegători, reprezentând 41,7%.

    Nu există date comparative cu al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2014.

    În primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an, prezenţa, la ora 17.00 a fost de 37,9%.

  • BEC, prezenţa la vot la ora 16.00 este de 35,81%-2

    Potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot, la ora 16.00, a fost de 35,81%, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, comparativ cu primul tur, când la aceeaşi oră, prezenţa a fost de 33,4%. În anul 2014 prezenţa era de 44,50%.

    Potrivit datelor BEC, până la ora 16.00 s-au prezentat la urne 6.524.336 de alegători, dintre care 3.732.018 în mediul urban şi 2.792.318 n mdidul rural.

    Judeţe fruntaşe: Ilfov (45,9%), Cluj (41,1%), Braşov (40,7%).

    Judeţe codaşe: Harghita (15,7%), Covasna (17,6%), Satu Mare (26,3%).

    În Bucureşti, până la ora 16.00, s-au prezentat la urne 37% dintre alegători.

    În primul tur al alegerilor, la aceeaşi ora, prezenţa a fost de 33,4%.

    În al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, prezenţa a fost, la ora 16.00, de 44,50%.

  • Iohannis, despre prezenţa la alegerile prezidenţiale: Sper în mai mult

    Klaus Iohannis a plecat, duminică, de la sediul central al PNL, el discutând circa o jumătate de oră cu liderii partidului. El a mai spus că, în privinţa prezenţei la alegerile prezidenţiale, ”speră în mai mult” şi că există această perspectivă.

    ”Prezenţă bună şi sper în mai mult. În Diaspora e foarte bună şi şi aici sunt perspectivele unei prezenţe chiar mai mari decât în primul, ceea ce ar fi, evident, un nou record care pe noi ne-ar bucura foarte mult”, a declarat Klaus Iohannis la ieşireas din sediul PNL.

    El a discutat cu liderii partidului, printre care Ludovic Orban, Dan Motreanu şi Rareş Bogdan, circa 30 de minute.

     

  • BEC, prezenţa la vot la ora 13.00 este de 22,07%-2

    Potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot la ora 13.00 a fost de 22,07%, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, comparativ cu primul tur, când la aceeaşi oră, prezenţa a fost de 20,68%. În 2014, prezenţa era de 27,2%.

    Potrivit datelor BEC, până la ora 13.00 au votat 4.021.634 de alegători, dintre care 2.363.058 în mediul urban şi 1.658.576 în mediul rural.

    Judeţe fruntaşe: Ilfov (28%), Teleorman (25,6%), Constanţa (25,6%).

    Judeţe codaşe: Harghita (9,7%), Covasna (10,7%), Satu Mare (15,9%).

    În Capitală au votat, până la ora 13.00, 401.184 de alegători, reprezentând 22,3%.

    În primul tur al alegerilor prezidenţiale, la aceeaşi oră, prezenţa la urne a fost de 20,68%.

    În anul 2014, în al doilea tur al alegerilor, prezenţa era, la ora 13.00, de 27,2%.

  • BEC, ora 13.00: 9 secţii de votare cu prezenţă de sub 1% în Capitală

    Potrivit datelor furnizate de Biorul Electoral Central, până la ora 13.00, în nouă secţii de votare din Capitală prezenţa a fost una foarte mică, de sub 1%, existând secţii în care au intrat doar 5 oameni.

    La secţia organizată în cadrul Şcolii Gimnaziale nr 78, prezenţa este de 0,19%, ceea ce înseamnă că cinci alegători şi-au exprimat aici dreptul.

    La secţia de la Şc. Gimnazială nr. 47, prezenţa, la ora 13.00, este de 0,21%, din totalul de 3.261 de alegători de pe listele permanente venind doar 7.

    La Şc. Gimnazială 55, prezenţa este de 0,5%.

    Potrivit datelor BEC, în Bucureşti, în 17 secţii de votare, prezenţa este de sub 2% ( dintre care 9 secţii sub 1%).

    În total, în Capitală au votat, până la ora 13.00, 401.184 de alegători, reprezentând 22,3%.

  • Tehnologia blockchain ar putea fi utilizată de 80% din populaţia lumii în următorii zece ani

    Tehnologia blockchain este utilizată în prezent de 0,5% din populaţia lumii, adică 40 milioane de oameni, dar are potenţialul de a ajunge până la 80% din populaţia lumii, potrivit unor statistici şi estimări citate de compania Modex.

    „Statisticile arată că 0,5% din populaţia lumii utilizează Blockchain în prezent, adică aproximativ 40 de milioane de oameni. Potrivit specialiştilor, în 10 ani, 80% din populaţia mondială va folosi tehnologia blockchain”, transmite Modex.

    Blockchain-ul, ca tehnologie de infrastructură digitală care asigură imutabilitate datelor înscrise în sistem, este utilizată în domenii din ce în ce mai variate, de la agricultură şi până la sănătate.

    „În martie 2018, a avut loc prima tranzacţie comercială cu produse agricole în sistemul blockchain. Este vorba despre vânzarea a 60.000 de tone de boabe de soia americane către China, utilizând sistemul blockchain, prin care s-a redus timpul total necesar pentru logistică cu 80%, iar timpul necesar tranzacţiei s-a înjumătăţit deopotrivă, de la două săptămâni, la mai puţin de o săptămână. Tehnologia evoluează foarte rapid şi nu vrem să ne ia pe nepregătite, de aceea chiar trebuie să învăţăm blockchain”, a spus Andreea Paul, fondator şi preşedinte al neguvernamentale INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, conferenţiar universitar la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale ASE Bucureşti, în cadrul unui eveniment educativ despre blockchain ce a avut loc miercuri la universitate.

    Prezenţi la eveniment, reprezentanţii companiei Modex au încercat să explice studenţilor de ce este importantă tehnologia blockchain şi ce perspective are.

    „Interesul pentru această tehnologie este din ce în ce mai mare, aplicaţiile sunt foarte multe, iar beneficiile blockchain-ului se învârt în jurul imutabilităţii datelor, integrităţii garantate a datelor, sistemului descentralizat care funcţionează fără intermediari, sau unui sistem distribuit care asigură o disponibilitate online a produsului software respectiv. Există o educaţie în acest moment în ceea ce priveşte blockchain-ul, e un plus acum pentru noi, dar în viitor va deveni o necesitate”, spune Alin Iftemi, Head of Modex.

     

     

  • Prezenţe record în ţară, în primele 3 ore de vot: 82% participare, într-o secţie din Mehedinţi

    Potrivit datelor oficiale, există, la ora 10.00, secţii de votare în ţară unde prezenţa la vot este de peste 50%. La secţia din Ostrovu Mare, judeţul Mehedinţi, prezenţa este de 82,4%.

    Până la ora transmiterii ştirii, la secţia din Ostrovu Mare (jud. Mehedinţi), acolo unde sunt înscrişi pe liste 57 de oameni, au votat 7. În schimb, alţi 40 au votat aici pe liste suplimentare.

    Şi în secţiile din staţiuni, prezenţa este record până la această oră. Păltiniş (secţia 105)- 76.92%, Băile Felix, secţia de la Grădiniţa “Albă ca Zăpada”- 66,4%.

    În secţia numărul 509 din judeţul Cluj, prezenţa este de 76%, iar în localitatea Colibi din judeţul Alba au votat deja 57% dintre alegătorii înscrişi.

    Alte prezenţe mari:

    Izvoarele, jud. Alba- 33%
    Teleorman, loclalitatea Zlata- 50,8%
    Telelorman, localitatea Gresia- 37,8%