BusinessMagazin

Tag: presedintie

  • AVERTISMENTUL ruşilor: “Escaladarea tensiunilor poate fi periculoasă”

    “Credem că acţiunile care pot conduce la escaladarea tensiunilor sunt puternic indezirabile şi nu vor ajuta la soluţionarea problemei nord-coreene, ci, dimpotrivă, (…) astfel de acţiuni pot avea efecte periculoase”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

    “Îndemnăm toate părţile să evite acţiunile care riscă amplificarea tensiunilor”, a subliniat Dmitri Peskov, referindu-se la Statele Unite şi la Coreea de Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVERTISMENTUL ruşilor: “Escaladarea tensiunilor poate fi periculoasă”

    “Credem că acţiunile care pot conduce la escaladarea tensiunilor sunt puternic indezirabile şi nu vor ajuta la soluţionarea problemei nord-coreene, ci, dimpotrivă, (…) astfel de acţiuni pot avea efecte periculoase”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

    “Îndemnăm toate părţile să evite acţiunile care riscă amplificarea tensiunilor”, a subliniat Dmitri Peskov, referindu-se la Statele Unite şi la Coreea de Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVERTISMENTUL ruşilor: “Escaladarea tensiunilor poate fi periculoasă”

    “Credem că acţiunile care pot conduce la escaladarea tensiunilor sunt puternic indezirabile şi nu vor ajuta la soluţionarea problemei nord-coreene, ci, dimpotrivă, (…) astfel de acţiuni pot avea efecte periculoase”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

    “Îndemnăm toate părţile să evite acţiunile care riscă amplificarea tensiunilor”, a subliniat Dmitri Peskov, referindu-se la Statele Unite şi la Coreea de Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână. Când a fost arestat a fost construită o închisoare special pentru el

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Preşedinţie, după ce ministrul Toader a anunţat restrângerea atribuţiilor şefului statului: Propunerile ministrului Justiţiei sunt un atac la adresa statului de drept

    ”Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiţiei se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie. România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relaţiilor internaţionale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei. Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, se arată în punctul de vedere remis presei de către Administraţia Prezidenţială în legătură cu proiectele de legi ale justiţiei prezentat, miercuri, de către ministrul de Justiţie, Tudorel Toader.

    Preşedinţia consideră că nu şeful statului este factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcţiile de conducere din sistemul judiciar, în condiţiile în care rapoartele MCV şi recomandările Comisiei de la Veneţia arată că influenţa politicului se exercită prin intermediul ministrului Justiţiei.

    ”În ultimul deceniu, preocuparea decidenţilor politici a fost aceea de a asigura independenţa justiţiei prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiţiei în cadrul procedurilor de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiţiei şi diminuarea rolului CSM în privinţa gestionării carierei magistraţilor, de fapt, slăbirea justiţiei”, se arată în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână. Cand a fost arestat a fost construită o închisoare special pentru el

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Trump a acceptat invitaţia lui Macron de a participa la festivităţile de la Paris din 14 iulie

    Informaţia a fost confirmată şi de un înalt oficial de la Casa Albă. Cei doi şefi de stat au discutat telefonic marţi, iar Macron a lansat această invitaţie.

    “În cadrul comemorării a 100 de ani de la intrarea Statelor Unite în Primul Război Mondial, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a acceptat o invitaţie din partea preşedintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, pentru a participa la parada militară de Ziua Bastiliei, din 14 iulie”, se arată într-un comunicat al preşedinţiei Franţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump a acceptat invitaţia lui Macron de a participa la festivităţile de la Paris din 14 iulie

    Informaţia a fost confirmată şi de un înalt oficial de la Casa Albă. Cei doi şefi de stat au discutat telefonic marţi, iar Macron a lansat această invitaţie.

    “În cadrul comemorării a 100 de ani de la intrarea Statelor Unite în Primul Război Mondial, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a acceptat o invitaţie din partea preşedintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, pentru a participa la parada militară de Ziua Bastiliei, din 14 iulie”, se arată într-un comunicat al preşedinţiei Franţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump îl acuză pe Barack Obama că nu a făcut NIMIC în privinţa Rusiei, deşi ştia de ingerinţele electorale ordonate de Putin

    Trump a spus că Obama a fost informat cu mult timp înainte de votul din 8 noiembrie de campania cibernetică lansată de Rusia şi, cu toate acestea, nu “a făcut nimic”.

    Comentariile preşedintelui SUA vin în contextul în care un articol al publicaţiei Washington Post dezvăluie faptul că Barack Obama ştia din luna august a anului trecut despre “implicarea directă” a liderului de la Moscova în alegerile prezidenţiale.

    Presupusele ingerinţe fac subiectul unei investigaţii ample în SUA. Preşedintele rus Vladimir Putin a negat în repetate rânduri implicarea în alegerile prezidenţiale.

    Potrivit articolului din Washington Post, Obama ar fi aflat din luna august a anului trecut că Putin este implicat direct în campania cibernetică ce avea scopul perturbării şi discreditării scrutinului prezidenţial american, afectarea imaginii candidatului democrat, Hillary Clinton, şi facilitarea victoriei adversarului, republicanul Donald Trump.

    Obama ar fi dezbătut zeci de opţiuni pentru a pedepsi Rusia, dar, într-un final a decis să ia nişte măsuri simbolice – expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi şi închiderea a două reprezentanţe ruse. Aceste măsuri au fost luate la o lună după alegerile prezidenţiale, în decembrie 2016.

    Mai multe despre acest subiect puteţi citi aici: The Washington Post: Lupta SECRETĂ lansată de Obama contra Rusiei din cauza ingerinţelor electorale ordonate de Putin. Proiectul ARMEI cibernetice americane

    Preşedintele american şi-a exprimat părerea pe reţeaua socială Twitter, unde a scris: “Din moment ce administraţia Obama ştia că ruşii sunt implicaţi în alegeri tocmai din 2016, de ce nu a luat nicio măsură? Concentraţi-vă pe ei, nu pe T!”.

     

     

  • ADEVĂRUL controversat iese la iveală: Cum a ajuns celebra bancă Rothschild, care CONDUCE lumea, să îşi IMPUNĂ noul preşedinte al Franţei

    Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice En Marche! (În Mişcare!, social-liberală), a câştigat ieri scrutinul prezidenţial din Franţa cu 66,06% din voturi, potrivit rezultatelor anunţate de Ministerul francez de Interne. El a obţinut 66,06% din voturi (fiind votat de 20,7 milioane de cetăţeni), în timp ce adversara sa, Marine Le Pen, candidatul formaţiunii de extremă-dreapta Frontul Naţional, a fost la nivelul de 33,94% (10,6 milioane de alegători).