BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Supriză: Mihai Eftimie, un antreprenor din telecom, şi-a depus candidatura pentru preşedinţia ANCOM

    Mihai Eftimie, un antreprenor din industria de comunicaţii, şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte a Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii. „În data de 25 Aprilie 2023 mi-am depus candidatura pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), pentru un mandat de 6 ani începând cu data de 11 Mai 2023.

    Am făcut acest demers considerând că am acumulat o experienţă vastă în ultimii 12 ani calendaristici, experienţă ce poate fi aplicată cu succes şi în administraţia publică centrală – fiind de notorietate nevoia de specialişti cu experienţă reală, nu doar cu diplome de studii”, a declarat pentru ZF Mihai Eftimie.

    Antreprenorul, care a intrat în atenţia publică odată cu lansarea proiectului unui operator virtual de telefonie mobilă – Enigma Systems, care nu a avut traiectoria sperată la lansare, s-a înscris în cursa pentru şefia ANCOM fără a avea şanse reale de a fi ales, în condiţiile în care are nevoie de voturile PSD şi PNL pentru acest lucru, iar cele două partide par să fi agreat să-l susţină în funcţie pe Valeriu Zgonea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.
    Înaintea audierilor din Parlament, Mihai Eftimie a descris şi care ar fi priorităţile sale dacă ar fi votat în funcţie. „Deşi la origini sunt inginer de aviaţie, am absolvit şi un master în tehnologii spaţiale, unde partea de telecomunicaţii este de bază pentru orice misiune în spaţiu, tehnologia fiind mult mai sofisticată decât variantele utilizate la nivel terestru, inclusiv telefonia mobilă. Cu toate acestea, în ultima perioadă ia avânt la nivel global, inclusiv în România, o nouă tehnologie numită Non-Terrestrial Networks (NTN), pe scurt o reţea de sateliţi care asigură conectivitatea direct cu terminale mobile de la sol, reutilizând ecosistemul de terminale mobile 4G şi 5G.
    În faţa unor asemenea noi provocări tehnice şi juridice, la care inevitabil ANCOM va trebui să facă parte, este nevoie de adevăraţi specialişti, capabili să asigure legătura între aspectele tehnice şi legislaţia naţională / europeană / internaţională, în aşa fel încât România să nu piardă startul inovaţiilor care se extind la nivel global. Probabil că eu sunt printre puţinii candidaţi care înţelege pe deplin aceste noi tehnologii avansate, astfel că voi putea contribui activ pentru ca ANCOM să poată ţine pas cu industria, emiţând în timp util reglementările necesare.

    Mai mult, viitorul mandat al preşedintelui ANCOM este unul extrem de provocator, deoarece autoritatea va trebui să găsească cele mai inovative reglementări în vederea facilitării îndeplinirii obligaţiilor stipulate de Legea nr. 163/2021 (numită şi Legea 5G), fiind strict necesar ca inclusiv autorităţile statului – în mod special ANCOM şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) – să-şi însuşească obiectivele asumate de statul român prin Strategia 5G pentru România (HG nr. 429/2019). Ameninţările cibernetice şi rezilienţa reţelelor de comunicaţii destinate publicului vor putea beneficia de atenţia potrivită doar din partea unor specialişti, subsemnatul având experienţă reală în domeniu.

    Există şi probleme sistemice în ce priveşte aplicarea directă a unor Regulamente EU, aşa cum este cel referitor la roaming, fiind de notorietate atât riscul de roaming involuntar (la graniţă), cât şi nerespectarea plafonului de 50 EURO, iar în ipoteza în care voi fi ales preşedinte al ANCOM voi impune operatorilor mobili acele setări tehnice care efectiv vor rezolva aceste probleme – nicidecum prin indicatoare rutiere la intrarea în localităţile cu risc de roaming. Din păcate, se pare că inclusiv Acordul dintre România şi Moldova cu privire la tarifele percepute de furnizorii telecom nu produce efectele scontate, aşa că şi acesta va fi una din priorităţi.
    Pentru a micşora la minim riscul iminent al primului faliment din România a unui operator mobil – faliment datorat atât nesustenabilităţii tarifelor practicate de acesta, dar şi unei supravegheri artificiale a pieţei comunicaţiilor electronice – în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM voi implementa de îndată acele măsuri de corecţie a anumitor derapaje din legislaţia terţiară, scopul fiind respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei primare din domeniul comunicaţiilor electronice inclusiv de către autorităţile statului, cu referire în mod special la OUG nr. 111/2011 care ar trebui să fie aplicată în spiritul legii şi a Directivelor Europene pe care le-a transpus, cea mai recentă fiind Directiva (UE) 2018/1972.

    De asemenea, având în vedere că România a dat dovadă de o tristă consecvenţă în poziţionarea pe ultimul loc în Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), inclusiv conform ultimul raport DESI 2022, în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM voi emite Decizii îndrăzneţe prin care voi scoate România din lista ruşinii de la nivel European, în mod special prin emiterea acelor reglementări specifice legislaţiei terţiare care vor determina furnizorii telecom să participe activ la investiţii în infrastructuri noi şi îmbunătăţite, respectiv vor convinge / constrânge autorităţile publice locale să se digitalizeze de urgenţă în relaţia cu cetăţenii.
    Sunt probleme şi în ce priveşte serviciile poştale, un prim exemplu fiind nivelul ridicat al preţurilor pentru serviciile de livrare transfrontalieră, acesta reprezentând unul dintre principalele obstacole pentru cumpărătorii online şi comercianţii electronici. În ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM, voi avea grijă ca o expediţie poştală (cu titlu de exemplu) din Germania în România să coste la fel ca o expediţie din România în Germania, în momentul de faţă existând diferenţe şi de 320% fără nicio justificare obiectivă. De asemenea, voi rezolva problemele ce ţin de calitatea livrărilor de colete la nivel naţional, şi voi trezi spiritul de competiţie inclusiv pentru Poşta Română – care parcă a abandonat piaţa de curierat rapid.

    Evident, preşedenţia ANCOM nu este o activitate de tip ”one-man show”, fiind nevoie de muncă în echipă, asigurată de ceilalţi viitori colegi din cadrul autorităţii, iar pentru obţinerea celor mai bune performanţe aceşti oameni trebuie motivaţi, totodată asigurându-le cele mai bune condiţii de muncă. Astfel, în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM, voi rezolva atât problema referitoare la un sediu adecvat pentru activitatea ANCOM curentă, acordând atenţie inclusiv sănătăţii angajaţilor prin promovarea unui mediu de lucru sănătos şi atractiv.
    Nu în ultimul rând, în ipoteza în care voi fi ales ca preşedinte al ANCOM, voi promova coordonarea politicilor în UE, având grijă ca reglementările Europene să nu canibalizeze interesele naţionale ale României, ştiut fiind că UE încearcă să tot reducă din atribuţiile specifice ANR-urilor (autorităţile naţionale de reglentare).

    Despre mine pot să spun că sunt o fire energică, cu o carieră bazată pe integritate şi cu o viteză de reacţie foarte mare, indiferent de provocările care îmi solicită atenţia. Îmi place să fiu înconjurat de oameni serioşi, care pun mare preţ pe onestitate, în aşa fel încât mediul de lucru în care evoluez să fie la un nivel ridicat de probitate”.

  • Cine este Jabbar Kanani, antreprenorul care a fondat Agricover, urmând să vândă acţiuni în oferta de listare de 416 mil. lei care începe joi

    Jabbar Kanani, actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agricover Holding, s-a născut în Mianeh, un oraş din provincia iraniană a Azerbaidjanului de Est. A venit în anii 1990 în Bucureşti pentru a studia medicina, îndreptându-şi însă în scurt timp atenţia către antreprenoriat.

    Au fost publicaţi principalii parametri pentru IPO-ul Agricover: ofertă de maximum 416 mil. lei care începe pe 4 mai şi se termină pe 16 mai 2023. Evaluare de 1 mld. lei a companiei

    În anul 2000 a pus bazele Agricover Holding, mai întâi prin înfiinţarea Agricover Distribution, companie activă în distribuţia de inputuri agricole. În prezent, holdingul este format inclusiv din Agricover Credit IFN şi Agricover Technology.

    De profesie medic, Jabbar Kanani nu a activat niciodată în domeniu. Totuşi, este acţionar cu 15% la Intermedicas Worldwide, o afacere în domeniul serviciilor medicale care intermediază accesul pacienţilor la o a doua opinie medicală, controlat majoritar de Wargha Enayati, fondatorul reţelei Regina Maria. De asemenea, antreprenorul mai deţine 15% din Intermedicas Partner

    Ca parte a ofertei publice iniţiale a liderului pieţei de agribusiness din România, Jabbar Kanani va vinde maxim 404 milioane de acţiuni la Agricover Holding, la un preţ de 0,5 lei pe unitate, deci 202 de milioane de lei în total.

     

  • Preşedintele Joe Biden îşi anunţă candidatura pentru 2024

    Preşedintele Joe Biden a anunţat oficial marţi că va candida pentru a fi reales în 2024, cerându-le alegătorilor să îi acorde mai mult timp pentru a “termina treaba” pe care a început-o când a depus jurământul.

    Joe Biden le-a cerut alegătorilor să îi acorde mai mult timp pentru a “termina treaba” pe care a început-o când a depus jurământul şi să lase deoparte preocupările legate de prelungirea mandatului celui mai în vârstă preşedinte american pentru încă patru ani.

    Biden, care ar împlini 86 de ani la sfârşitul unui al doilea mandat, mizează pe faptul că realizările sale legislative din primul mandat şi cei peste 50 de ani de experienţă la Washington vor conta mai mult decât preocupările legate de vârsta sa, notează AP.

    El pare să aibă în faţă o cale uşoară pentru a câştiga nominalizarea partidului său, fără rivali democraţi serioşi, dar este totuşi pregătit pentru o luptă dură pentru a-şi păstra preşedinţia într-o naţiune amarnic divizată.

    Anunţul, într-un videoclip de trei minute, vine la aniversarea a patru ani de când Biden a făcut anunţul pentru Casa Albă în 2019, promiţând să vindece “sufletul naţiunii” în mijlocul preşedinţiei turbulente a lui Donald Trump – un obiectiv care a rămas evaziv.

  • Şeful Exxon a încasat 36 milioane de dolari în 2022, adică 100.000 de dolari pe zi. Preşedintele Biden spunea în vară despre compania petrolieră că face mai mulţi bani ca Dumnezeu

    Darren Woods, 59 de ani, director executiv al gigantului american petrolier Exxon Mobil, companie cu o valoare de piaţă de 472 miliarde de dolari, adică peste cât produce economia României într-un singur an prin produsul intern brut, a avut anul trecut o remuneraţie de 36 milioane de dolari, adică circa 100.000 de dolari pe zi.

    Acesta a primit o creştere a remuneraţie de 52% în 2022, ceea ce face ca plata sa totală să fie mai mare decât cea a directorilor executivi de la Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Remuneraţia lui Woods a totalizat 35,9 milioane de dolari anul trecut, determinată în principal de premii în acţiuni, parte din cele aproape 120 de milioane de dolari împărţite între cei cinci directori executivi de top ai gigantului petrolier, potrivit documentului de împuternicire al companiei publicat joi. Woods a primit, de asemenea, o majorare cu 10% a salariului său din 2023, ridicându-l la 1,9 milioane de dolari.

    Majorarea vine într-un moment în care companiile cu salarii în mod tradiţional ridicate din domeniul financiar şi tehnologic îşi menţin sau chiar reduc compensaţiile după un an dificil pentru pieţe. Spre comparaţie, Chevron Corp. CEO-ul Mike Wirth a urcat cu doar 4% în 2022, până la 23,6 milioane de dolari, în timp ce Jamie Dimon de la JPMorgan şi David Solomon de la Goldman au primit 34,5 milioane de dolari şi, respectiv, 25 de milioane de dolari.

    CEO-ul demisionar al Shell Plc, Ben van Beurden, a primit o creştere de 53%, dar salariul său a totalizat anul trecut doar 9,7 milioane de lire sterline (12,1 milioane de dolari).

    Plata subliniază modul în care Exxon şi liderii săi au profitat în timp ce pieţele de mărfuri au fost zguduite după ce Rusia a invadat Ucraina, lovind consumatorii cu costuri mai mari ale energiei, de la gazele naturale în Europa la benzina în SUA. Atât profitul anual al Exxon, cât şi preţul acţiunilor au atins niveluri record în timpul anului. Exxon s-a dublat anul trecut pe Wall Street. Preşedintele Joe Biden a acuzat compania că face “mai mulţi bani decât Dumnezeu”.

    Woods a apărat profiturile companiei sale în 2022, spunând că cheltuielile de capital agresive ale Exxon înainte şi în timpul pandemiei au fost cruciale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a pieţelor cheie atunci când au apărut lipsuri.

    “Munca noastră a început cu ani în urmă, cu mult înainte de pandemie, şi am ales să investim în mod anticiclic”, a declarat el în ianuarie. “Ne-am aplecat atunci când alţii s-au aplecat, contrazicând înţelepciunea convenţională”.

    Strategia lui Woods s-a bazat, de asemenea, pe o reducere extinsă a costurilor. El a redus forţa de muncă la cel mai mic nivel de la fuziunea cu Mobil, în urmă cu peste două decenii, a fuzionat divizii de afaceri şi a vândut active ca parte a unui plan de economisire a 9 miliarde de dolari în costuri anuale. Această sumă este suficientă pentru a plăti aproximativ două treimi din dividendul anual al companiei.

     

  • Şeful Exxon a încasat 36 milioane de dolari în 2022, adică 100.000 de dolari pe zi. Preşedintele Biden spunea în vară despre compania petrolieră că face mai mulţi bani ca Dumnezeu

    Darren Woods, 59 de ani, director executiv al gigantului american petrolier Exxon Mobil, companie cu o valoare de piaţă de 472 miliarde de dolari, adică peste cât produce economia României într-un singur an prin produsul intern brut, a avut anul trecut o remuneraţie de 36 milioane de dolari, adică circa 100.000 de dolari pe zi.

    Acesta a primit o creştere a remuneraţie de 52% în 2022, ceea ce face ca plata sa totală să fie mai mare decât cea a directorilor executivi de la Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Remuneraţia lui Woods a totalizat 35,9 milioane de dolari anul trecut, determinată în principal de premii în acţiuni, parte din cele aproape 120 de milioane de dolari împărţite între cei cinci directori executivi de top ai gigantului petrolier, potrivit documentului de împuternicire al companiei publicat joi. Woods a primit, de asemenea, o majorare cu 10% a salariului său din 2023, ridicându-l la 1,9 milioane de dolari.

    Majorarea vine într-un moment în care companiile cu salarii în mod tradiţional ridicate din domeniul financiar şi tehnologic îşi menţin sau chiar reduc compensaţiile după un an dificil pentru pieţe. Spre comparaţie, Chevron Corp. CEO-ul Mike Wirth a urcat cu doar 4% în 2022, până la 23,6 milioane de dolari, în timp ce Jamie Dimon de la JPMorgan şi David Solomon de la Goldman au primit 34,5 milioane de dolari şi, respectiv, 25 de milioane de dolari.

    CEO-ul demisionar al Shell Plc, Ben van Beurden, a primit o creştere de 53%, dar salariul său a totalizat anul trecut doar 9,7 milioane de lire sterline (12,1 milioane de dolari).

    Plata subliniază modul în care Exxon şi liderii săi au profitat în timp ce pieţele de mărfuri au fost zguduite după ce Rusia a invadat Ucraina, lovind consumatorii cu costuri mai mari ale energiei, de la gazele naturale în Europa la benzina în SUA. Atât profitul anual al Exxon, cât şi preţul acţiunilor au atins niveluri record în timpul anului. Exxon s-a dublat anul trecut pe Wall Street. Preşedintele Joe Biden a acuzat compania că face “mai mulţi bani decât Dumnezeu”.

    Woods a apărat profiturile companiei sale în 2022, spunând că cheltuielile de capital agresive ale Exxon înainte şi în timpul pandemiei au fost cruciale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a pieţelor cheie atunci când au apărut lipsuri.

    “Munca noastră a început cu ani în urmă, cu mult înainte de pandemie, şi am ales să investim în mod anticiclic”, a declarat el în ianuarie. “Ne-am aplecat atunci când alţii s-au aplecat, contrazicând înţelepciunea convenţională”.

    Strategia lui Woods s-a bazat, de asemenea, pe o reducere extinsă a costurilor. El a redus forţa de muncă la cel mai mic nivel de la fuziunea cu Mobil, în urmă cu peste două decenii, a fuzionat divizii de afaceri şi a vândut active ca parte a unui plan de economisire a 9 miliarde de dolari în costuri anuale. Această sumă este suficientă pentru a plăti aproximativ două treimi din dividendul anual al companiei.

     

  • Parlamentul elveţian cere explicaţii de la guvern în scandalul preluării Credit Suisse. Preşedintele, Alain Berset, se scuză: „Un eşec al Credit Suisse ar fi avut consecinţe dezastruoase.”

    Parlamentarii elveţieni şi-au exprimat nemulţumirea faţă de preluarea Credit Suisse, criticând utilizarea de către guvern a măsurilor de urgenţă şi dând vina pe conducerea băncii, scrie Bloomberg.

    „Conducerea Credit Suisse trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru acţiunile sale, care nu sunt dictate doar de corectitudine”, a declarat Hansjoerg Knecht, membru al Partidului Popular Elveţian. „Zeci de mii de angajaţi îşi fac griji pentru locurile lor de muncă.”

    Preluarea, descrisă de preşedintele Alain Berset drept cea mai bună opţiune de restabilire a încrederii în pieţe, a creat un gigant bancar ale cărui active sunt de peste două ori mai mari decât economia elveţiană.

    Parlamentul, la fel ca şi acţionarii, nu a avut un cuvânt de spus cu privire la acord, totuşi acesta a fost semnat de un grup mic de deputaţi, aşa-numita delegaţie financiară. Asta înseamnă că preluarea nu poate fi oprită de către legislativ.

    Anterior, intervenţia guvernului a fost susţinută de Berset, care a spus că miniştrii trebuie să oprească prăbuşirea băncii, care ar fi avut loc într-o zi sau două fără salvarea din 19 martie, şi prevenirea contagiunii pe pieţele internaţionale.

    „Consiliul Federal a fost obligat să intervină pentru a menţine stabilitatea atât în Elveţia, cât şi la nivel internaţional şi pentru a proteja economia”, a spus Alain Berset, preşedintele Elveţiei. „Un eşec al Credit Suisse ar fi avut consecinţe dezastruoase.”

     

  • Preşedintele României a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care se va discuta despre criza provocată de războiul din Ucraina şi despre situaţia din Republica Moldova. 

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc marţi, 11 aprilie 2023, începând cu ora 10:00, la Palatul Cotroceni, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului sunt incluse subiecte referitoare la evoluţiile privind situaţia de securitate din Regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei şi a intervenţiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova.

    De asemenea, se va analiza concepţia dezvoltării aviaţiei militare române.

    În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, a precizat Administraţia Prezidenţială.

  • Cresc tensiunile în Franţa: Aliaţii lui Macron se tem că violenţele de stradă ar putea scăpa de sub control. Preşedintele refuză să renunţe sau să amâne reforma pensiilor

    Escaladarea violenţelor în oraşele din Franţa răspândeşte panica în coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron, unii susţinători importanţi ai preşedintelui temându-se că situaţia scapă de sub control, raportează Bloomberg.

    Aliaţii lui Macron din Adunarea Naţională susţin în continuare controversata sa reformă a pensiilor, deşi un număr semnificativ dintre aceştia îl îndeamnă pe preşedinte să găsească o modalitate de a diminua fervoarea demonstraţiilor. În condiţiile în care tot mai mulţi poliţişti se confruntă cu protestatarii pe străzi, oficialii sunt îngrijoraţi că cineva ar putea fi ucis, declanşând un nou val de furie.

    „Ne îndreptăm către un teritoriu necunoscut şi fiecare pas ne aduce mai aproape de un dezastru”, a declarat Eric Bothorel, un deputat din partidul Renaissance al lui Macron din Bretania. „Prioritatea cea mai urgentă este diminuarea violenţei din stradă”.

    O opţiune ar fi să se pună pe pauză reforma pensiilor, oferindu-i lui Macron posibilitatea de a relua discuţiile cu sindicatele privind condiţiile de muncă şi de a acorda mai multa atenţie problemelor legate de educaţie şi sănătate, în conformitate cu cererile manifestanţilor, a declarat economistul Philippe Aghion.

    „Sunt în favoarea punerii în aşteptare a reformei – asta ar clarifica lucrurile”, a declarat Aghion, fost profesor la Universitatea Harvard. „A lăsa lucrurile să putrezească, aşa cum sunt ele acum, nu este o strategie bună”.

    Sute de persoane au fost arestate de la începutul lunii martie. Mai multe ONG-uri pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au acuzat guvernul de utilizarea excesivă a forţei şi de arestări abuzive. Imagini cu jandarmi care agresau cetăţenii au devenit virale, alături de o serie de secvenţe cu protestatari care dau foc la gunoaie, jefuiesc supermarketuri, aruncă cu cocktailuri Molotov în poliţie şi iau cu asalt bănci.

    Nivelul de violenţă a luat amploare de când guvernul lui Macron a folosit o prevedere constituţională pentru a ocoli un vot în parlament pe care urma să îl piardă la începutul acestei luni.

    Până acum, Macron se menţine ferm. Pentru preşedinte, punerea în aşteptare a reformei pentru câteva luni ar echivala cu uciderea acesteia, potrivit unui consilier guvernamental. Cu toate acestea, având în vedere numărul de tineri care s-au alăturat protestelor de stradă, liderul francez va lua în considerare noi propuneri privind o serie de probleme care implică tinerii, schimbările climatice şi puterea de cumpărare, a declarat consilierul.

  • Războiul lui Putin intensifică deficitul de forţă de muncă în Rusia: Kremlinul intenţionează să recruteze 400.000 de soldaţi în 2023 pentru a lupta în Ucraina, în timp ce preşedintele rus se pregăteşte de un război de uzură cu Kievul

    Demersul preşedintelui Vladimir Putin de a extinde forţele armate ale Rusiei sporeşte deficitul de forţă de muncă al ţării, în timp ce războiul din Ucraina atrage sute de mii de muncitori din alte sectoare ale economiei către armată, raportează Bloomberg.

    Datele Serviciului Federal de Statistică sugerează o creştere netă de aproximativ 400.000 de militari înregistrată în 2022, pe fondul unui şomaj record, estimează Bloomberg Economics, după ce Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezervişti în prima mobilizare parţială a ţării de după cel de-al Doilea Război Mondial.

    Numărul total al celor luaţi în serviciu este posibil să fi depăşit o jumătate de milion, potrivit economistului Bloomberg, Alexander Isakov.

    Kremlinul caută acum încă 400.000 de recruţi contractuali în acest an pentru a lupta în Ucraina, în timp ce Putin se pregăteşte pentru o luptă de lungă durată. Preşedintele rus a aprobat un obiectiv de creştere a dimensiunii armatei ruse la 1,5 milioane de militari de la 1,15 milioane, care ar putea dura până în 2026 pentru a fi atins.

    De asemenea, sute de mii de ruşi în vârstă de încorporare au fugit din ţară după ce Putin a anunţat mobilizarea în septembrie, sporind un declin demografic sever. Populaţia aptă de muncă s-ar putea reduce cu 6,5% în următorul deceniu. Banca Rusiei a avertizat în decembrie că „mijloacele de extindere a producţiei în economia rusă sunt limitate, în mare măsură de condiţiile de pe piaţa muncii”.

    Aproximativ o treime din sectoarele economice urmărite de serviciul de statistică au înregistrat o scădere a numărului de angajaţi în 2022, dar recrutările militare au compensat aproape tot impactul negativ asupra numărului total. Mai mult, numărul masiv de recrutări, la care se adaugă exodul ruşilor din ţară, a dus la o scădere a rezervei de forţă de muncă masculină şi la o penurie în multe industrii.

    Factorii de decizie politică de la Moscova au subliniat în mod repetat faptul că deficitul tot mai mare de forţă de muncă sabotează economia Rusiei, în timp ce întreprinderile şi sectoarele cheie încearcă să se adapteze la sancţiunile internaţionale impuse în urma războiului. 

    Şomajul în Rusia a scăzut la 3,6% în ianuarie, în timp ce salariile reale au crescut în ultimele trei luni ale anului 2022, pe fondul lipsei de personal. Serviciul de statistică urmează să publice cele mai recente date miercuri.

    În timp ce şomajul a crescut în medie cu 2,4 puncte procentuale în timpul celor mai recente trei recesiuni din Rusia, cifra şomerilor a atins cel mai scăzut nivel în 2022 şi continuă să scadă, potrivit lui Isakov.

  • Câţi bani câştigă un preşedinte de bloc şi cum i se stabileşte salariul

    Câţi bani câştigă un preşedinte de bloc? Salariul lunar al acestuia este determinat de numeroşi factori, precum numărul apartamentelor aflate pe scară sau zona în care se află imobilul respectiv.

    În cadrul asociaţiilor de proprietari ale blocurilor din România, preşedintele, administratorul si cenzorul sunt cele trei autorităţi care obţin anumite venituri, lună de lună. Suma de bani primită de către un preşedinte de bloc nu este fixă, ci depinde de mai mulţi factori.

    Câţi bani câştigă un preşedinte de bloc. Suma diferă în funcţie de zonă şi dimensiunea imobilului
    Persoana care se află la conducerea unei asociaţii de locatari din centrul Capitalei va fi remunerată mult mai bine decât omologul dintr-un cartier aflat la marginea oraşului sau dintr-o localitate din provincie.

    Potrivit articolului 58 alin. (1) din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, preşedintele asociaţiei de proprietari poate fi remunerat, la fel ca membrii comitetului executiv, pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro