Tag: premiera

  • Pedro Sanchez a devenit premierul Spaniei. Cine este politicianul care, în premieră în istoria acestei ţări, a reuşit să dea jos un guvern prin moţiune de cenzură. FOTO

    Sanchez, al cărui partid a anunţat în urmă cu o săptămână că va depune o moţiune de cenzură împotriva guvernului Rajoy, a fost susţinut de 180 de voturi ale parlamentarilor.

    Fost profesor de economie şi membru al Parlamentului, Pedro Sanchez este primul om din istoria Spaniei care a devenit premier după ce fostul şef al Guvernului a fost demis în urma unei moţiuni de cenzură.

    Pedro Sanchez a fost ales ca preşedinte al Partidului Socialist (PSOE) în 2014, iar doi ani mai târziu, din cauza poziţiei în scandalul privind corupţia, în care era implicată formaţiunea politică a lui Rajoy, acesta a fost obligat să se retragă din funcţie chiar de către comitetul executiv al propriului partid.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră istorică: oamenii de ştiinţă au imprimat 3D corneea umană

    Cercetătorii au combinat celule stem de la un donator de cornee cu un gel derivat din alge marine şi colagen, obţinând o soluţie care poate fi tipărită.

    Cu ajutorul unei imprimante 3D această soluţie a fost tipărită în cercuri concentrice pentru a forma o cornee artificială, scrie FT.com

    Che Connon, profesor de inginerie tisulară la Univeristatea din Newcastle spune că această descoperire ar putea ajuta şi reduce lipsa la nivel global a corneei pentru transplant. În acest moment, în jur de 10 milioane de oameni pe an au nevoie de operaţii chirurgicale pentru a preveni oribirea rezultată în urma unei boli precum conjuctivita granuloasă. “Bio-gelul nostru este unic, o combinaţie de alginat şi colagen, şi păstrează celulele stem în viaţă în timp ce produce un material suficient de rigid pentru a-şi menţine forma, dar suficient de moale pentru a ieşi prin duza unei imprimante 3D.

    Corneele printate 3D vor mai fi tstate în viitor, dar cercetătorii speră că această tehnică să devină ceva obişnuit în cinci ani de zile.

     

  • Premieră cutremurătoare: Primul om ucis de o ţigară electronică, după ce a EXPLODAT în timp ce fuma. Ce au găsit legiştii

    Medicul legist care a examinat cazul a confirmat cauza decesului, care a fost o rană de ”proiectil” la cap. Bărbatul a suferit şi arsuri pe 80% din suprafaţa corpului. Potrivit constatărilor, se pare că explozia ar fi pornit un incendiu în dormitorul bărbatului. 
     
    Una dintre bucăţile extrase de la faţa locului avea logoul companiei Smoke E-Mountain Mech Works. Acesta se foloseşte pentru un vaping pen numit ”mechanical mod”. Spre deosebire de alte tipuri de dispozitive, acestea oferă utilizatorilor acces direct la baterie şi nu foloseşte un circuit pentru a regla voltajul. 
     
  • Premieră pe piaţa de criptomonede din România: Un teren de 2 milioane de euro a fost cumpărat cu monede virtuale

    Potrivit datelor din platforma de tranzacţionare, investitorii au plătit 89.588,38 OneCoin pentru terenul de 7.000 mp situat pe DN1 Ploieşti-Braşov, sumă ce reprezintă echivalentul a aproape 2 milioane de euro.
     
    Aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie cu moneda digitală OneCoin realizată vreodată în România, pe platforma de ecommerce DealShaker, informează un comunicat. OneCoin este o monedă digitală bazată pe criptografie. La fel ca si codul de bare, sau seria trecută pe o factura, fiecare monedă digitală este unică. Spre deosebire de alte criptomonede precum Bitcoin, OneCoin este folosită exclusiv pentru tranzacţiile dintre persoanele membre ale comunităţii, pe platforma DealShaker.
     
  • NERVERSEA 2018. Nume mari din muzica electronică vor concerta la cel mai aşteptat festival de pe litoralul Mării Negre. Anunţul în premieră al organizatorilor

    Cel mai aşteptat artist de fanii din România, Armin van Buuren, va participa, pentru prima dată la un concet pe litoralul românesc, la NEVERSEA, după ce a fost prezent la fiecare ediţie a festivalului UNTOLD.

    „Armin van Buuren şi-a dorit să cunoască şi să guste şi din atmosfera celui mai mare festival de la malul Mării Negre, NEVERSEA, astfel că în perioada 5-8 iulie, fanii îl pot vedea şi auzi live pe scena principală a festivalului NEVERSEA”, au anunţat, joi, organizatorii evenimentului.

    Steve Aoki, Galantis şi Tujamo sunt alţi trei artişti aflaţi în topul preferinţelor fanilor festivalului NEVERSEA, care se va desfăşura pe o plajă din Cosntanţa.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Columna Medical Center a încheiat un parteneriat cu EndoInstitute, centrul de excelenţă în diagnosticarea şi tratarea endometriozei

    Prin intermediul parteneriatului, fondatorul EndoInstitute – Dr. Voicu Simedrea, medic primar obstetrică – ginecologie, specializat în chirurgia endometriozei, va acorda lunar consultaţii de specialitate pacientelor în cadrul Columna Medical Center. Dr.Simedrea deţine o experienţă vastă în abordarea cazurilor de endometrioză, fiind cunoscut la nivel naţional pentru intervenţiile chirurgicale ginecologice realizate în premieră.

    „Deşi este o patologie complexă şi una dintre cauzele infertilităţii cu care multe femei se confruntă, endometrioza a fost, până nu demult, ignorată sau subevaluată în România, din pricina lipsei de specialişti şi de informaţii corecte şi complete. Prin acest parteneriat cu EndoInstitute ne dorim să formăm în cadrul Columna un sistem de management al endometriozei cu care să venim în sprijinul pacientelor, sistem care să includă de la surse de informare de specialitate, investigaţii, diagnosticare, până la recomandarea soluţiilor de tratament, personalizat pentru fiecare caz în parte. “, a declarat Nicoleta Zamfir, CEO Columna Medical Center.  

    Endometrul este ţesutul care căptuşeşte uterul, iar endometrioza reprezintă creşterea anormală a celulelor endometriale în afara cavităţii uterine. Leziunile endometriale se pot regăsi peste tot în cavitatea pelvină, cum ar fi la nivelul ovarelor, al trompelor uterine, peritoneului, ligamentelor utero – sacrate, fundul sacului sau la nivelul pungii Douglas.

    Aproximativ 10% dintre femeile cu vârstă reproductivă sunt afectate de endometrioză, echivalând cu 176 de milioane de cazuri din întreaga lume. În România se apreciază că există în jur de 500.000 de femei care suferă de această boală în diverse stadii.

    Frecvent, diagnosticul este pus târziu, atunci când boala se află deja în stadiu avansat, deoarece simptomele sale nu sunt uşor de recunoscut de către medici şi nici de către femei. Unul dintre cele mai frecvente semne îl reprezintă durerea pelvină, manifestată atât în timpul ciclului menstrual, cât şi în alte perioade ale ciclului lunar.  

    Deşi există mai multe teorii cu privire la mecanismele dezvoltării afecţiunii, cauzele sale sunt încă necunoscute. În ziua de astăzi nu există un test simplu care poate fi folosit pentru diagnosticarea endometriozei, însă există câteva investigaţii pe care medicul ginecolog le poate efectua sau recomanda: consultul ginecologic, ecografia transvaginală, RMN, analiza CA 125 – antigen tumoral. În prezent, cel mai eficient tratament este chirurgia laparoscopică.

    Statistic, între 30% – 40% dintre femeile diagnosticate cu endometrioză se confruntă cu probleme de infertilitate, însă acest lucru nu înseamnă că nu vor putea rămâne însărcinate niciodată. Multe paciente au copii fără dificultate, iar multe altele pot rămâne însărcinate cu ajutorul procedurilor de fertilizare in vitro.

  • România are un nou milionar în dolari. Are 23 de ani şi a câştigat banii jucându-se

    Poţi să devi milionar în dolari în România fie printr-o afacere de succes, fie prin investiţii la bursă, dar şi prin joaca pe calculator, iar asta o dovedeşte un tânăr de 23 de ani

    Digital Chaos, echipa de Dota 2 a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Echipa Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 23 de ani şi vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie, Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce înseamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota). Astfel, Aliwi devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International. Până acum, în 2018, potrivit site-ului esportsearnings.com el a câştigat nu mai puţin de 1,2 milioane de dolari

    The International 2016 a fost cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. În 2015, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses, care a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari. Competiţia de anul trecut, din 2017, a avut un premiul financiar total de 24 de milioane de dolari.

    Dota este un joc online gratuit  unde două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

    Un alt exemplu de succes este şi bone7, un alt român care joacă Dota la nivel profesionist. A jucat anul trecut la The International şi de-a lungul carierei a câştigat sute de mii de dolari 

  • Premieră istorică în retail: în 2017, suprafaţa mallurilor şi a galeriilor comerciale a scăzut. În pofida consumului în creştere, se înmulţesc eşecurile unor proiecte

    Pentru prima dată în „istoria mal­listică“ a României suprafaţa totală a mallurilor şi a shopping center-urilor, adică a centrelor comerciale care au ca ancoră un hiper/super­mar­ket, a scăzut, în 2017, potrivit raportului anual al companiei de consultanţă imobiliară Activ Property Services.
     
    „Anul 2017 a fost atipic din punctul de vedere al evoluţiei stocului de centre co­mer­ciale. Pentru prima oară în istorie, stocul de centre comerciale a înregistrat o evoluţie ne­gativă, volumul închiderilor depăşind volumul livră­rilor. În 2018 însă piaţa îşi va relua ten­din­ţa de creştere“, spune Florian Gheorghe, head of research în cadrul Activ Property Services.
     
    Au fost închise centre comerciale la Su­ceava, Oradea, Constanţa şi Bucureşti (Vitan­tis), în total cu o suprafaţă de 83.000 mp, şi au fost deschise sau au fost extinse alte patru malluri/centre comerciale, la Râmnicu Vâlcea, Ga­laţi, Cluj-Napoca şi Bucureşti (extindere a AFI Palace), în suprafaţă de doar 67.000 mp, deci netul pe toată ţara a fost în scădere cu 20.000 mp. Aceasta înseamnă că de pe harta mallurilor a dispărut practic un mall de
     
    20.000 mp. Clasamentul realizat de Activ Property Services ia în considerare doar centrele comer­ciale de peste 5.000 de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă, unde intră clă­dirile cu hiper­market şi galerie (de tipul Auchan Vitan sau Carrefour Orhideea).
     
  • Autobuze cu wifi, camere video şi sistem audio de informare a nevăzătorilor în staţii, într-un oraş din România

    Directorul Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca, Liviu Neag, a declarat, la prezentarea autobuzelor, că noile autobuze costă peste 300.000 de euro bucata şi sunt dotate cu motoare Euro 6, care au cel mai scăzut grad de poluare

    ”Am pus în circulaţie 15 autobuze articulate de tip Mercedes, de ultimă generaţie, cu motoare Euro 6, cel mai scăzut grad de poluare, au un consum redus de carburant, costul unuia fiind de peste 300.000 de euro. Noile autobuze au 18 metri lungime, sunt dotate cu aer condiţionat, wifi, camere video interior şi exterior, trapă pentru cărucioare rulante, folosite de persoanele cu dizabilităţi, dar şi pentru landouri de bebeluşi. În premieră, sunt echipate cu un sistem audio de informare a nevăzătorilor aflaţi în staţii. Este instalat un difuzor audio la exteriorul primei uşi din faţă de unde o voce va anunţa la intrarea în staţie numărul liniei şi direcţia spre care se îndreaptă. În plus, în interior, autobuzele sunt dotate cu panouri care afişează succesiv staţiile de transport în comun”, a spus Neag.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Corul pe care nu-l aude nimeni

    Afirmaţia lui Binig porneşte de la două evenimente petrecute în sistemul energetic de la începutul acestui an. Primul este intrarea Transelectrica, monopol natural cu activitate reglementată, pe pierderi pentru prima dată de la înfiinţarea din 2000. Al doilea este ieşirea din funcţiune a unităţii 1 de la Cernavodă, pe 25 martie, urmată în aceeaşi zi de reducerea capacităţii la unitatea 2, o altă premieră. simple întâmplări sau primele semne că un sistem vital al României se clatină?

    Ce vedem acum este acumularea unor decizii de management“, mai spune Binig, excluzând astfel scuza coincidenţelor pentru a explica un şir de evenimente nefericite.

    Transelectrica este transportatorul naţional de energie electrică. Este o companie unică la nivelul întregului sistem energetic local, fiind garantul echilibrului permanent dintre cererea şi oferta de energie.

    Energia nu se stochează deocamdată, astfel că funcţionarea pieţei de electricitate este condiţionată de acest echilibru perfect între producători şi consumatori. Transelectrica s-a înfiinţat în 2000 având o activitate bazată pe tarife reglementate, o astfel de activitate presupunându-se a fi şi mai ferită de riscuri.

    Nu este cazul.

    Privind retrospectiv evoluţia profitului net al companiei, se remarcă variaţii uriaşe de la un an la altul, fără ca acestea să fie însoţite de variaţii majore în consumul de energie.

    De exemplu, dacă în 2012 compania înregistra un câştig de 34 de milioane de lei, anul următor Transelectrica sărea la 201 milioane de lei, pentru ca în 2015 să ajungă la 360 de milioane de lei, iar anul trecut la -47,9 milioane de lei. Acesta este primul rezultat negativ din istoria companiei, greu de înţeles pentru un monopol reglementat.

    ”Rezultatul negativ vine pe fondul unui an complex şi dificil la care a contribuit diminuarea veniturilor prin reducerile de tarif de la 1 iulie 2017. Un impact major l-a avut înregistrarea în situaţiile financiare ale anului 2017 a unor obligaţii suplimentare de plată, în valoare de 99 de milioane de lei, provenite dintr-o decizie de impunere ANAF emisă în 30 iunie 2017, ca urmare a închiderii unui control aferent perioadelor anterioare“, explică reprezetanţii Transelectrica.

    De ce a fost 2017 un an complex pentru piaţa energiei? Ianuarie 2017 a devenit cea mai scumpă lună din ultimii zece ani, în anumite intervale orare electricitatea fiind tranzacţionată la uluitoarea valoare de 450 de euro/MWh, faţă de o medie de 30-40 de euro/MWh. Deşi la un an distanţă evenimentele din acea lună nu au fost complet elucidate, insolvenţele au rămas.

    Potrivit datelor publicate pe bursa de energie OPCOM, media de preţ pentru anul trecut pe platforma de tranzacţionare spot (PZU – piaţa pentru ziua următoare), cea mai importantă din cadrul bursei de energie, a fost de circa 48 de euro/MWh, acesta fiind preţul pur al energiei schimbate între producători şi furnizori. Acesta este cel mai mare nivel de preţ din ultimii cinci ani, fără a depăşi însă recordul de preţ din 2008, de exemplu.

    În contextul în care în ultimii ani a fost vizibilă o creştere a ponderii tranzacţionării de energie pe termen scurt, iarna anului 2017 i-a penalizat dur pe riscofilii din piaţa energiei. Potrivit datelor de pe bursa de energie OPCOM din lunile de la începutul lui 2017, au fost zile în care decalajul dintre cerere şi ofertă s-a ridicat şi la 60%.

    Ce a însemnat pentru Transelectrica acest lucru? Ca garant al echilibrului sistemului energetic, Transelectrica a ieşit în piaţă, a cumpărat energia necesară de la unităţile care stau la comanda ei şi le-a dat-o celor cărora furnizorii nu le mai asigurau energia. În mod normal, echilibrarea sistemului trebuie să fie un joc cu sumă zero pentru Transelectrica. Problema a fost că unii dintre furnizorii pe care i-a echilibrat au intrat în faliment, pierderile rămânând în conturile Transelectrica, spune specialistul de la EY România.

    Dar acesta nu a fost singurul factor care a dus Transelectrica pe pierderi, ci şi unele obligaţii suplimentare de plată evidenţiate de ANAF, dar ignorate de fostul management.

    ”Deşi în ultimii ani aspectele prezentate mai sus erau cunoscute la nivelul managementului companiei, fiind inclusiv formalizate în cadrul ultimului control ANAF, nu a fost efectuată nicio analiză economico-financiară în conformitate cu standardele specifice, în vederea constituirii unui provizion încă din anii trecuţi“, mai spun reprezentanţii Transelectrica.

    Responsabilii ar fi greu de găsit în contextul în care, de la începutul anului 2011 şi până în prezent, Transelectrica a schimbat zece directori generali şi nenumărate consilii de administraţie, un loc în conducerea opertorului sistemului energetic local fiind extrem de apetisant prin prisma bugetelor de investiţii pe care compania le are. Doar pentru comparaţie, OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România, a avut în ultimii 12 ani de zile un singur director general executiv, pe Mariana Gheorghe.

    În prezent, compania este condusă prin intermediul unui consiliu de supraveghere intermediar, mandatele membrilor urmând să expire în mai, anul acesta. În contextul în care mandatele au o durată de câteva luni, membrii schimbându-se fără nicio legătură cu guvernanţa corporativă, asumarea unui plan de dezvoltare este aproape imposibilă.

    Acum, de exemplu, în consiliul de supraveghere al acestei companii strategice se află procurori, consilieri judeţeni sau foşti bancheri, niciunul cu vreo legătură cu sistemul pe care-l gestionează.

    Ţinând cont de această fluctuaţie masivă de personal în cele mai înalte structuri de conducere ale companiei, toate făcute pentru a putea acomoda schimbările din scena politică, proiecţiile financiare făcute de Transelectrica ridică şi ele multe semne de întrebare.

    Potrivit planului de dezvoltare al companiei pentru perioada 2013-2017, compania trebuia să aibă un profit net cuprins între 29 şi 68 de milioane de lei. În realitate, profitul companiei a variat în intervalul 201 milioane de lei până la pierderea de aproape 48 de milioane de lei de anul trecut. Dacă proiecţiile privind evoluţia unui business reglementat nu au nicio legătură cu realizările, când în mai puţin de zece ani se schimbă zece şefi, iar mandatele în consiliile de supraveghere dureză câteva luni, coincidenţele nu mai au cum să fie sursa răului în evoluţia companiilor energetice locale.

    Cazul Transelectrica nu este însă singular; funcţionarea Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a ridicat mari semne de întrebare de la începutul anului.

    Nuclearelectrica este cel mai complex producător de energie local, unicul administrator de reactoare nucleare din România şi asigură aproape 20% din producţia naţională de energie.

    Cu toate acestea, de la începutul anului, reprezentanţii centralei nucleare de la Cernavodă au emis opt comunicate de presă prin care anunţau oprirea sau pornirea neplanificată a unei unităţi, o situaţie absolut unică fiind înregistrată pe 25 martie, când ambele reactoare aproape au ieşit din funcţiune. Din cele opt comunicate, şase au fost date în perioada 25-30 martie, mai puţin de o săptămână.

    Din rapoartele financiare ale companiei se remarcă un lucru. În ultimii cinci ani gradul de realizare a investiţiilor la centrala nucleară de la Cernavodă a scăzut de la 97% la 44%. Cea mai mare parte a banilor de investiţii ai Nuclearelectrica sunt direcţionaţi spre centrala de la Cernavodă, cea care funcţionează prin intermediul a două reactoare cu câte o capacitate de 700 MW fiecare.

    Tot datele din rapoartele anuale ale companiei arată că dacă la nivelul anului 2013 bugetul de investiţii pentru centrala de la Cernavodă era realizat în proporţie de 96,72%, anul trecut procentul a fost de numai 44,4%.

    Mai mult, ca urmare a accidentului de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, Nuclearelectrica a demarat un proiect prin care se urmăreşte îmbunătăţirea reacţiei centralei de la Cernavodă la factori din afara bazei de proiectare a unităţii. Anul trecut, din banii alocaţi pentru acest scop s-au cheltuit numai 3,2%.

    ”Aş zice că una dintre principalele probleme (privind gradul redus de îndeplinire a programului de investiţii – n.red.) este legea achiziţiilor. De la primul demers până la încheierea unei licitaţii trec în medie 204 zile, energia nucleară neavând un regim special de achiziţii, aşa cum este în alte state. Acesta este unul dintre motivele pentru care, uneori, din motive obiective ce ţin de derularea unei investiţii sau necesităţi de achiziţie, am început să facem achiziţii de urgenţă, practic în cadrul unui contract mai mare să ieşim pe piaţă pentru anumite lucrări care trebuie îndeplinite mai devreme“, spune Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

    Ghiţă a fost numit în funcţia de director general al Nuclearelectrica în vara anului trecut. Înainte de a veni la conducerea Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă a lucrat în domeniul dispozitivelor medicale, dar şi în cadrul unor companii petroliere, precum Chevron.

    ”Defecţiunile au fost pe partea clasică a centralei, dar vulnerabilităţile unităţilor sunt mereu adresate. La final, după această serie de întreruperi cred că trebuie să existe o aliniere la nivelul practicii de achiziţii publice între ce se întâmplă la noi şi cum sunt procedurile la nivel european.“

    La fel ca în cazul altor companii, partea executivă de la Nuclearelectrica este avizată de un consiliu de administraţie. Dacă la Transelectrica în consiliul de administraţie sunt consilieri locali sau bancheri, la Nuclearelectrica exemplele sunt mult mai exotice.

    Cristian Dima, de exemplu, este unul dintre administratorii companiei. Dima, înainte de a ajunge să gestioneze cel mai complex activ energetic din România, a fost administrator la Spitalul de Obstetrică Ginecologie ”Buna Vestire„ din Galaţi. Apoi a devenit consilier local la primăria din Galaţi. Acum veghează asupra deciziilor de management pentru o companie care asigură 20% din producţia de energie a României.

    Alexandru Mirel Marcu are şi el un post asigurat în consiliul de administraţie al Nuclearelectrica, cel puţin până în aprilie 2018, deşi înainte de a veni să supervizeze activitatea managementului executiv al companiei fusese director de producţie la compania Seven Hills SRL. Firma a avut în 2016 o cifră de afaceri de 4.194 lei (mai puţin de o mie de euro), dar a lucrat la o marjă a profitului demnă de invidiat, de 67%. Dragoş Ionuţ Bănescu este şi el în consiliul de administraţie al companiei, după ce a colecţionat diverse funcţii în Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului sau Ministerul Muncii.

    În 1977, sistemul energetic local a trecut prin cel mai delicat moment al său. Pe 10 mai, timp de 4-5 ore sistemul a picat complet pentru că nimeni nu se uitase la avertizările specialiştilor. 

    ”Pagubele înregistrate au fost de patru ori mai mari faţă de cele produse de cutremurul din martie 1977. Totul a fost afectat. Au murit animale în ferme, oameni. Repornirea sistemului s-a făcut din termocentrala Doiceşti, despre care lumea a ajuns să spună acum că este cea mai proastă unitate“, spunea la rândul său, în urmă cu câţiva ani, un specialist în domeniul energetic, un om cu o experienţă de aproape jumătate de secol.

    Potrivit datelor de la Banca Mondială, cutremurul din 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a provocat pagube de
    2 miliarde de dolari.

    Pe 31 martie 2018, trei membri noi au fost aduşi în consiliul de supraveghere al Transelectrica, firma care pentru prima data în istoria ei a înregistrat pierderi. Niciunul nu are experienţă în domeniul energetic.

    Corul specialiştilor, care denunţă aceste decizii devine tot mai gălăgios.

    Îl aude cineva?