BusinessMagazin

Tag: Prahova

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Cheloo, solistul Paraziţii, condamnat la doi ani de închisoare

    Potrivit sentinţei, magistraţii Tribunalului Prahova l-au condamnat pe Cheloo la doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere şi 180 de zile amendă penală.

    Termenul de încercare a fost stabilit la patru ani, iar cuantumul amenzii cerute de procurorii DIICOT în sala de judecată a fost de 4.500 de lei.

    Decizia nu este defintivă, având drept de contestaţie.

    Cătălin Ştefan Ion, solistul trupei Paraziţii, a semnat o declaraţie prin care a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei, încheiat cu DIICOT, în dosarul de trafic de droguri.

    În faţa judecătorilor, solistul a declarat că menţine acordul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben de inundaţii pentru mai multe râuri din ţară

    În intervalul 09.05.2017 ora 12:00 – 10.05.2017 ora 16:00 pe râurile din bazinele hidrografice: afluenţii Oltului din judeţele: Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt şi Dolj, Călmăţui, Vedea – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu (judeţele Argeş, Olt şi Teleorman), Argeş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ilfov), Ialomiţa-bazin superior şi Prahova şi afluenţii săi (judeţele Dâmboviţa şi Prahova). Fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare în intervalul 09.05.2017 ora 15:00 – 10.05.2017 ora 06:00 pe unele râuri mici din judeţele: Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, anunţă INHGA.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Producătorul de mobilă Lem’s a ajuns la afaceri de 76 de milioane de lei în primul trimestru

    Campania de reduceri, soluţiile de finanţare în rate fără dobândă şi noile produse de mobilier care au intrat în portofoliul curent Lemet la sfârşitul lui 2016 şi începutul lui 2017, au stimulat vânzările în această primă parte a anului.

    Românii preferă culorile deschise (cappuccino lucios, bej cubanit, alb lucios) când vine vorba de bucătării, optează pentru culoarea wenge în combinaţie cu cappuccino şi fronturi super lucioase la livinguri, iar la dormitoare preferă liniştea şi atmosfera destinsă pe care o oferă culoarea salcâm ciocolată.

    În prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproximativ 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 40.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Autoritatea de concurenţă suspectează Distrigaz Sud Reţele de un posibil abuz de poziţie dominantă

    Inspecţiile s-au derulat în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă al Distrigaz Sud Reţele SRL pe piaţa serviciilor de avizare tehnică a proiectelor, recepţie şi punere în funcţiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale. În acelaşi timp, investigaţia va analiza posibila impunere a unor tarife majorate/inechitabile, pentru prestarea serviciilor respective, consumatorilor care s-au racordat la sistemul de alimentare cu gaze naturale în localităţile şi zonele geografice pentru care compania deţine licenţă de distribuţie, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gripa aviară, confirmată în Prahova

    Focarul de gripă aviară din comuna prahoveană Tomşani, sat Loloiasca, a fost confirmat, miercuri, de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti, iar autorităţile au dispus măsuri pentru a împieda răspândirea virusului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit Direcţiei Sanitar Veterinară Prahova, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti a confirmat, miercuri, focarul de gripă aviară din comuna Tomşani, tulpina H5N8, pe proba de organe recoltate de la o gâscă domestică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ATENŢIONARE METEO: Vânt puternic şi polei în mai multe judeţe din ţară

    Meteorologii au emis, duminică, mai multe atenţionări nowcasting cod galben de vânt puternic pentru judeţele Mehedinţi, Dolj, Caraş-Severin, Buzău, Dâmboviţa,Prahova şi Argeş, şi o atenţionare de polei pentru judeţul Satu-Mare.

    Duminică, până la ora 13.00, este valabilă o atenţionare de vânt puternic pentru judeţele Buzău, Prahova, Argeş şi Dâmboviţa, fiind aşteptate intensificări cu viteze de peste 70 km/h, iar la peste 1.700 m rafalele vor depăşi 80 – 90 km/h, se arată în informarea Adiministraţiei Naţionale de Meteorologie.

    Vânt puternic, cu rafale ce vor atinge şi depăşi 80-90 km/h, este anunţat şi în zona de munte a judeţului Caraş-Severin, atenţionarea meteorologilor fiind în vigoare până la ora 14.00.

    În zona de câmpie a judeţului Mehedinţi şi în zeci de localităţi din judeţul Dolj vântul va sufla cu până la 60 km/h, atenţionarea fiind valabilă până la ora 17.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt preţurile la brazi în ţară cu câteva zile înainte de Crăciun

    În Ploieşti, preţul unui brad este între 50 de lei şi 250 de lei, iar comercianţii spun că vor mai lăsa din preţ în zilele următoare, în timp ce în Constanţa preţurile la brazi ajung la cel mult 200 de lei.

    În pieţele din Ploieşti au început să apară comercianţii de pomi de Crăciun, în timp ce Direcţia Silivică Prahova are deja comenzi pentru brazi şi molizi argintii, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit conducerii Direcţiei Silvice Prahova, instituţia deja a vândut un brad de 16 metri înălţime, cu 1700 de lei, unei primării din Călăraşi. Şi tot din acest judeţ mai este o comandă de 50 de pomi de Crăciun, specia brad, de la diverse instituţii.

    “Noi am scos la vânzare şi anul acesta pomi de Crăciun. Avem 2000 de brazi şi molizi şi 1400 de molizi argintii. Deja sunt comenzi, cred că vom vinde tot, mai ales că sunt autohtoni”, a declarat Dragos Gabriel Ciomag, directorul Direcţiei Silvice Prahova

    Potrivit sursei citate, un molid argintiu cu o înălţime de până la 1,5 metri costă 30 de ei, unul de până la trei metri, 50 de lei iar cel de peste 3 metri 70 de lei. Bradul cel mai scump vândut de Direcţia Silvică Prahova costă 1700 de lei şi are peste 15 metri înălţime, în timp ce un brad de 1,30 metri înălţime costă 30 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt preţurile la brazi în ţară cu câteva zile înainte de Crăciun

    În Ploieşti, preţul unui brad este între 50 de lei şi 250 de lei, iar comercianţii spun că vor mai lăsa din preţ în zilele următoare, în timp ce în Constanţa preţurile la brazi ajung la cel mult 200 de lei.

    În pieţele din Ploieşti au început să apară comercianţii de pomi de Crăciun, în timp ce Direcţia Silivică Prahova are deja comenzi pentru brazi şi molizi argintii, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit conducerii Direcţiei Silvice Prahova, instituţia deja a vândut un brad de 16 metri înălţime, cu 1700 de lei, unei primării din Călăraşi. Şi tot din acest judeţ mai este o comandă de 50 de pomi de Crăciun, specia brad, de la diverse instituţii.

    “Noi am scos la vânzare şi anul acesta pomi de Crăciun. Avem 2000 de brazi şi molizi şi 1400 de molizi argintii. Deja sunt comenzi, cred că vom vinde tot, mai ales că sunt autohtoni”, a declarat Dragos Gabriel Ciomag, directorul Direcţiei Silvice Prahova

    Potrivit sursei citate, un molid argintiu cu o înălţime de până la 1,5 metri costă 30 de ei, unul de până la trei metri, 50 de lei iar cel de peste 3 metri 70 de lei. Bradul cel mai scump vândut de Direcţia Silvică Prahova costă 1700 de lei şi are peste 15 metri înălţime, în timp ce un brad de 1,30 metri înălţime costă 30 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro