BusinessMagazin

Tag: PRABUSIRE

  • Cu cererea la pământ pe Franţa şi Spania, exporturile nemţilor s-au prăbuşit cu peste 30% în aprilie

    Exporturile nemţilor s-au prăbuşit într-un ritm record în luna aprilie, întrucât economiile din întreaga lume au fost îngheţate în a patra lună a anului, pe fondul măsurilor implementate pentru a opri răspândirea virusului, potrivit Bloomberg.

    Vânzările externe au scăzut cu 31,1% faţă de anul trecut, o prăbuşire fără precedent la nivelul datelor oficiale înregistrate încă din anii ă50.

    În acelaşi timp, importurile au suferit o lovitură similară cu cea de la criza financiară din deceniul anterior.

    Producătorii germani se confruntau deja cu o cerere slabă înainte ca pandemia să forţeze businessurile să se închidă.

    Deşi multe companii şi-au reluat activitatea, incertitudinea legată de potenţiala evoluţie a pandemiei pune în continuare o presiune enormă pe cerere.

    Bundesbank, banca centrală germană, a estimat că economia dependentă de comerţ a nemţilor va cădea cu 7% în acest an.

    În aprilie, exporturile către China – epicentrul original al pandemiei – au scăzut cu 12,6%. La nivelul Europei, exporturile către Franţa au scăzut cu 48%, în timp ce vânzările externe către Italia au căzut cu 40%.

  • ANALIZĂ: De ce se mută protestele din SUA în Europa. „Prăbuşirea economică s-a repercutat în buzunarul celor săraci”

    Protestele din Europa sunt alimentate de prăbuşirea economică. În SUA, motivaţiile au fost epidemia, situaţia economică şi moartea lui G. Floyd. Explozia socială din SUA a venit ca un lucru natural

    De două zile, protestele izbucnite în Statele Unite se aud cu ecou în Europa. Dacă te întrebi care e legătura dintre o manifestaţie la Amsterdam şi un miting în San Francisco, îţi spun că e totul legat de inegalităţi sociale.

    “Prăbuşirea economică s-a repercutat in buzunarul celor săraci, care şi-au pierdut locurile de muncă. Fondul este acelaşi, un fond în primul rând de probleme de natură economică pe fond de pandemie de coronavirus.

    Ele au două tipuri de manifestări. Se manifestă în mod natural în statele unde avem un leadership de natură populistă, care agită aceste spirite.

    Cealaltă componentă sunt protestele naturale ale unei zone care plăteşte costurile de natură economică şi socială ale acestei crize, chiar în state de natură liberal democrată, cu conduceri serioase, cărora li se cere o intervenţie mai puternică în sprijinul acestor grupuri complet defavorizate”, spune analistul Iulian Chifu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O alegorie spaniolă despre societatea actuală

    Nu mă uit des la filme încadrate în genurile science-fiction şi horror, însă ideea originală a producţiei „Platforma” („El hoyo”), inclusă în portofoliul Netflix, m-a convins să fac o excepţie. În urma vizionării, aş putea spune că este mai mult un thriller psihologic îmbinat cu câteva elemente horror, genul SF fiind dat poate de ideea utopică a locului în care se petrece acţiunea – o închisoare verticală, în care, la fiecare etaj, se găseşte o celulă rudimentară în care sunt închişi doi prizonieri. Personajul central al poveştii este Goreng (Ivan Massagué), care, spre deosebire de mulţi alţi deţinuţi, a venit aici de bunăvoie, cu un scop precis, de a se lăsa de fumat, promiţându-i-se totodată că la plecare va primi şi o diplomă. Asemeni eroului Don Quijote, eroul cărţii pe care o luase cu el (fiecare deţinut având dreptul să aleagă un singur obiect), şi Goreng se dovedeşte a fi un caracter nobil, evidenţiindu-se în faţa celorlalţi colegi prin superioritatea şi inocenţa gândirii sale şi prin setea de adevăr şi dreptate.
    Toate celulele comunică între ele printr-un canal comun de legătură: o deschizătură amplasată în mijlocul camerei, prin care, o singură dată pe zi, o platformă coboară de la etajul cel mai de sus spre nivelurile inferioare, aducând mâncare pentru cei închişi. Platforma încărcată cu preparate culinare din cele mai diverse, gătite de o echipă de bucătari profesionişti, staţionează la fiecare etaj numai două minute, timp în care fiecare prizonier are dreptul să mănânce sau să bea orice pofteşte, fără a opri însă nimic pentru mai târziu, în caz contrar riscând să moară prin sufocare sau îngheţ. Acest lucru m-a trimis cu gândul la paralela dintre viaţă şi moarte, la faptul că viaţa ne oferă posibilitatea de a ne bucura din plin de tot ce avem, fără a putea lua însă ceva cu noi la finalul călătoriei.
    Dacă cei de la primele etaje mănâncă pe săturate, pe măsură ce platforma coboară în hăul parcă nesfârşit, cantitatea de alimente se împuţinează din ce în ce mai tare, pentru ca în final să nu mai rămână nimic, spre disperarea celor închişi la nivelurile cele mai de jos. O dată pe lună, prizonierii sunt mutaţi într-o altă celulă, fără să ştie la ce nivel vor ajunge. De remarcat este că niciunul dintre ei nu ştie nici câte etaje are închisoarea: de aici şi lupta pentru supravieţuire – fiecare vrea, cu orice preţ, să reziste 30 de zile, cu speranţa că următoarele patru săptămâni şi le va petrece în luxul oferit de partea bună a temniţei. Pericolul morţii vine, aşadar, nu doar din înfometare, ci şi din partea opusă a celulei, în care se află un coleg flămând, dispus să calce, la propriu, pe cadavre şi peste orice standard de moralitate pentru a supravieţui.
    Filmul este, cu siguranţă, o reflexie a societăţii – când sunt în vârf, fie că sunt nou sosiţi, fie că vin de la etajele inferioare, unde au cunoscut deja foamea crâncenă şi disperarea morţii, prizonierii se ghiftuiesc cu mâncare, atât pentru a recupera zilele în care nu au putut mânca, cât şi de teama neprevăzutului, „a zilelor negre”, a riscului de a ajunge (din nou) jos. Însă nu doar că profită din plin, ci şi irosesc mare parte din alimente, neţinând cont de deznădejdea celor flămânzi, cum de multe ori vedem că se întâmplă şi în viaţa de zi cu zi – atât la nivel micro, de la o persoană la alta, cât şi la nivel macro, prin diferenţele dintre marile economii şi ţările sărace, aflate la limita subzistenţei. O aluzie ar putea fi făcută şi la adresa guvernelor – administraţia, adică cei ce conduc închisoarea, a gândit un sistem care permite această prăpastie între cei din vârf şi cei de jos şi îi lasă pe prizonieri să îşi facă singuri dreptate, închizând ochii nu doar în faţa inegalităţii, ci şi a abuzurilor, a „legii străzii” care funcţionează în unitatea pe care o conduc. Scopul iniţial al lui Goreng se va transforma într-o călătorie iniţiatică şi de autocunoaştere, în care va fi pus în faţa unor situaţii şi decizii extreme, având de ales între a supravieţui, pătându-şi conştiinţa şi renunţând la valorile sale, şi a se sacrifica pentru binele celorlalţi. Mi-a plăcut jocul actoricesc al lui Ivan Massagué, figura sa, pe de-o parte blândă, dar şi misterioasă, cu un iz de nebunie, potrivindu-se de minune cu rolul interpretat. Zorion Eguileor, actorul care îl joacă pe Trimagasi, primul coleg de celulă al lui Goreng, a intrat de asemenea perfect în pielea personajului psihopat – cu o înfăţişare simpatică, prietenoasă şi aparent neajutorat, dar care se transformă într-un criminal fără scrupule la nevoie, lăsându-se condus de instinctele animalice ieşite la suprafaţă, rolul său ilustrând, din nou, o altă paralelă cu viaţa reală, în care falşii prieteni nu vor ezita să înfigă cuţitul pe la spate pentru a-şi salva pielea sau pentru a-şi proteja interesele.
    Cu toate că se desfăşoară într-un singur loc şi pe o durată de timp limitată, prezentând viaţa personajelor doar în intervalul de timp petrecut în închisoare, nu şi înainte de a sosi aici, acţiunea este palpitantă, iar filmul, încărcat de metafore. Unele scene repugnă prin cruzimea lor, aşa că, dacă nu sunteţi obişnuiţi cu genul acesta, s-ar putea să le socotiţi greu de digerat.
    Finalul m-a dezamăgit, mi-a dat senzaţia a ceva neterminat, fiind brusc, făcut parcă în grabă şi lăsând loc multor teorii, dar, aşa cum spuneam încă la început, scenariul original şi parabolele prezentate de-a lungul celor 94 de minute merită vizionarea, pentru că este, într-adevăr, un film pe care nu îl veţi uita prea curând.

    El hoyo
    Regie: Galder Gaztelu-Urrutia
    Scenariu: David Desola
    Distribuţie: Ivan Massagué, Zorion Eguileor, Alexandra Masangkay

  • Preţul petrolului a ajuns la un nivel minim istoric si a trecut pentru prima data pe minus. Ce s-a întâmplat de fapt

    Preţul petrolului WTI, de referinţă pe piaţa americană, s-a prăbuşit până la o valoare istorică de 1 cent, iar apoi a trecut în teritoriul negativ, pentru prima dată în istorie, potrivit foxbusiness.com.
     
    Cotaţia petrolului West Texas Intermediate (WTI) pentru petrolul brut a scăzut cu peste 108%, până la -1,43 dolari pe actiune futures tranzactionata.  Această vânzare este la cel mai redus nivel de la momentul în care au început să se înregistreze aceste valori, în martie 1983. Cererea pentru petrolul brut este proiectată să scadă până la 29 de milioane de barili pe zi luna aceasta, potrivit datelor Administraţiei Internaţionale a Energiei, citate de foxbusiness.com.
     
    O activitate economică mai scăzută se traduce printr-o cerere mai mică a petrolului crud şi a produselor derivate din acesta, precum benzina şi combustibilul pentru aeronave. WTI a pierdut anul acesta 82% din valoare.  
     
    Preţurile de referinţă ale petrolului în Statele Unite au ajuns în teritoriul negativ după ce s-au prăbuşit până la un cent, odată cu prăbuşirea cererii cauzate de pandemia de coronavirus – ceea ce înseamnă că producătorii ar putea să îi plătească în curând pe furnizori pentru a scăpa de acesta, potrivit Financial Times. 
    Prăbuşirea record de luni, 20 aprilie, ar putea însemna că cei care tranzacţionează petrolul au probleme legate de accesarea capacităţii de stocare dintr-un hub de rafinare american aflat în Cushing, Oklahoma, despre care se crede că va fi plin în următoarele săptămâni. 
     
    UPDATE: La putin dupa ora 22, luni, 20 aprilie, pretul petrolului WTI scazuse la -35 dolari/baril.

  • Prăbuşirea burselor şterge 7% din pensiile private Pilon II ale românilor în T1/2020. APAPR: Este o depreciere temporară

    Asociaţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR) a calculat că prăbuşirea pieţelor financiare determinată de răspândirea COVID-19 în aproape toate ramurile economiei a şters 6,7% în trei luni din activele fondurilor de pensii private. 

    APAPR cataloghează această scădere drept o depreciere temporară şi nu o pierdere. „Experienţa tuturor crizelor precedente ne arată că fondurile de pensii private sunt însă printre actorii financiari cel mai puţin afectaţi de volatilitate, întrucât îşi investesc activele şi fac plăţi pe termen foarte lung“, arată APAPR.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România au la februarie 2020, cele mai recente date, 40 mld. lei în titluri de stat, respectiv 63% din totalul plasamentelor, şi 12,7 mld. lei în acţiuni, adică 20%, potrivit ASF.

    Prin urmare, cea mai mare parte a contribuţiilor de 3,75% din salariul brut a circa 7,5 milioane de salariaţi din România se duc în titluri de stat, în cea mai mare parte emise de Ministerul Finanţelor. Pe de altă parte, în primele trei luni din 2020, bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 24%, în linie cu pieţele de capital din străinătate, acolo unde au investiţii şi viitorii pensionari prin intermediul P2.

    „Viitorii pensionari nu sunt afectaţi de aceste scăderi conjuncturale, iar puţinii participanţi care ies la pensie în această perioadă din Pilonul II sunt protejaţi de mecanismul garanţiei absolute (nivelul total al pensiei nu poate fi mai mic decât valoarea contribuţiilor minus comisioanele legale) şi de performanţele investiţionale trecute ale fondurilor de pensii”, menţionează APAPR.

    Asociaţia, al cărei preşedinte este Radu Crăciun, director general al BCR Pensii, notează că performanţele fondurilor de pensii trebuie judecate pe termen lung şi că panica nu este justificată în cazul unor scăderi pe termen scurt, cauzate de evenimente obiective precum actuala criză globală.

    „Odată cu aşteptata revenire economică, pieţele financiare îşi vor reveni şi ele, la fel şi rezultatele fondurilor de pensii şi de investiţii, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată, inclusiv după criza financiară din 2007-2009. Cel mai recent exemplu de revenire îl avem chiar în anul 2019, când performanţa medie a fondurilor de pe Pilonul II de pensii a fost de 11,8% după cea de doar 1% în 2018, cauzată de efectele nefaste ale OUG 114/2018”. 

  • Criptomonedele se prăbuşesc: Bitcoin scade cu aproape 50%, iar piaţa pierde 93,5 miliarde dolari

    Criptomonedele au primit o lovitură dură în contextul în care piaţa s-a confruntat cu vânzări agresive, concomitente cu vânzările din pieţele bursiere, întrucât băncile centrale şi politicienii nu au reuşit încă să absoarbă şocurile economice generate de criza coronavirusului.

    Valoarea totală a întregii pieţi de criptomonede a scăzut cu 93,5 miliarde dolari, potrivit datelor culese de pe platforma Coinmarketcap.com la 04.30 (ora României), reprezentând un declin masiv.

    Bitcoin a scăzut cu 48% în ultimele 24 de ore, tranzacţionându-se într-un punct chiar şi la 4.001 dolari per monedă, potrivit Coindesk.

    Prăbuşirea din piaţa criptomonedelor vine în contextul vânzărilor agresive din pieţele de acţiuni. Pe măsură ce numărul cazurilor de infectare cu coronavirus a trecut de 128.000 de oameni la nivel global, băncile centrale şi politicienii nu au reuşit până acum să liniştească pieţele prin deciziile anunţate.

    În acelaşi context, bursa americană a încheiat cea mai proastă şedinţă bursieră de la crahul din 1987 cunoscut drept „Lunea Neagră”.

    Bursele europene au trecut joi prin cea mai proastă şedinţă de tranzacţionare din istorie, iar bursele din Asia au urmat vineri sentimentul din SUA şi din Europa şi au înregistrat scăderi chiar şi de 10% pe unele pieţe.

     

  • Criza coronavirusului, minut cu minut: Leul scade la minim istoric în raport cu euro. Bursele rămân roşii, cu pierderi pe toţi indicii, dar încep să recupereze faţă de prăbuşirea de la deschidere. Ce se întâmplă cu şcolile şi care e situaţia în Europa

    Euro ajunge la un nou maxim record în raport cu leul: 4,8184 lei/ euro 

    Cursul de schimb al monedei naţionale a atins, luni, un nou maxim istoric în raport cu moneda euro, fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,8184, de la maximul precedent de 4,8127, atins vineri, 28 februarie.

    Pe piaţa valutară internaţională, euro a fost împins şi până la 4,84 lei, înainte ca cursul să fie readus la 4,806 lei.

    Leul a scăzut şi în raport cu francul elveţian, până la 4,5570 lei/franc. Vineri, un franc elveţian valora 4,5385 lei, potrivit datelor BNR. Maximul istoric pentru francul elveţian a fost de 4,5817 lei, atins în ianuarie 2015.

    Dolarul a continuat să scadă în raport cu leul, la 4,2182 de la 4,2534 lei. Aurul a scăzut în tandem la 227,43 de la 230,3 lei, iar maximul istoric atins acum trei săptămâni este de 240 de lei.

    Totodată, dolarul era cotat acum trei săptămâni la peste 4,4 lei.

    Moneda naţională a reintrat pe o tendinţă de depreciere în raport cu euro în ultimele săptămâni pe fondul instabilităţii politice şi a temerilor din pieţele financiare globale cauzate de coronavirus.

    Totodată, indicele Robor la trei luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut, luni, la 2,85%, de la 2,83%, vineri, inversând tendinţa de scădere. Potrivit datelor afişate pe site-ul Băncii Naţionale a României, ROBOR la şase luni a rămas constant la 3%.

     

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie: 4 elevi sunt diagnosticaţi cu virusul Covid-19. Nu există motiv pentru închiderea şcolilor

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a spus, luni, că patru elevi au fost diagnosticaţi cu noul coronavirus, iar doi deja s-au vindecat. „Fac un apel la calm pentru părinţi şi cadrele didactice pentru că nu există motivul închiderii şcolilor”, a spus ministrul.

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat, luni, că nu există un motiv pentru închiderea şcolilor şi a spus că profesorii, elevii şi părinţii nu trebuie să intre în panică.

     

    SNSPA a suspendat, până vineri, cursurile şi evenimentele programate

    SNSPA a anunţat, luni, că suspendă toate cursurile şi activităţile în perioada 10-13 martie, urmând să fie apoi adoptată o decizie cu privire la modalitatea de desfăşurare a cursurilor de săptămâna viitoare.

    Cursurile din toate structurile din cadrul SNSPA vor fi suspendate până vineri. După această dată, vor fi luate, dacă va fi cazul, noi decizii.

    De asemenea, toate conferinţele, lansările de carte, workshop-urile şi dezbaterile programate luna aceasta la sediul SNSPA vor fi anulate.

     

    Bursa de la Bucureşti, ora 12.00: Principalele acţiuni şi-au mai revenit după căderea de dimineaţă, dar rămân pe minus. OMV Petrom scade cu 11%, faţă de 20% la deschidere, Banca Transilvania are -4%, BRD -5%, Erste -5%, Romgaz -5%, Nuclearelectrica -6%

    Bursa de la Bucureşti şi-a revenit uşor la mijlocul zilei, după căderea de la deschidere, dar principalele acţiuni listate rămân pe minus la ora 12.00.

    Indicele principal, BET, afişa -6%, la fel ca şi BET-FI, în timp ce BET-NG are minus 6,5%.

    OMV Petrom scade cu 11%, faţă de 20% la deschidere, Banca Transilvania are -4%, BRD -5%, Erste -5%, Romgaz -5%, Nuclearelectrica -6%.

     

    Piaţa criptomonedelor s-a prăbuşit cu peste 26 miliarde dolari în ultimele 24 de ore

    Capitalizarea totală a pieţei criptomonedelor a scăzut cu peste 26 de miliarde de dolari în ultimele 24 de ore, în contextul în care scăderea masivă a preţului ţiţeiului a declanşat vânzări masive.

    Luni la 8.00 – ora României – cotaţiile platformei Coinmarketcap.com arătau o scădere de peste 26 miliarde dolari în piaţă.

    Bitcoin, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoare, a scăzut cu 10% în 24 de ore.

    Vânzările masive din piaţa criptomonedelor vin după ce preţul barilului de petrol Brent – eşalonul cotaţiei interanţionale – a scăzut cu 30% la 31,02 dolari per baril, cel mai redus nivel din februarie 2016.

    Dezastru pentru cea mai mare companie listată la bursa românească: Petrom se prăbuşeşte cu 25% după ce Arabia Saudită a redus preţurile de vânzare ceea ce a dus la ieftinirea agresivă a ţiţeiului

    Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie listată la bursa de la Bucureşti, se prăbuşeşte cu 24%, cu mult peste limita inferioară de tranzacţionare, ca o reacţie negativă a investitorilor la prăbuşirea cu până la 30%, duminică noapte, a preţului barilului de petrol Brent, arată datele BVB.

    Preţul ţiţeiului este factorul determinant pentru profitabilitatea Petrom.

    Acesta este cel mai abrupt declin înregistrat de Petrom în ultimii ani, iar în termeni ai capitalizării înseamnă circa 5,5 mld. lei. De altfel vânzările au fost atât de agresive încât a fost activat şi mecanismul de întrerupere al volatilităţii, dar şi predeschiderea extinsă, ceea ce a permis şi extinderea peste limita de 15%.

     

    Bursa de la Bucureşti, cădere accelerată la deschiderea şedinţei de luni, după prăbuşirea preţului petrolului şi a pieţelor bursiere externe

    Bursa de la Bucureşti a deschis luni în cădere liberă, preluând prăbuşirile preţului petrolului şi ale pieţelor bursiere externe. Pieţele internaţionale au scăzut puternic după ce petrolul s-a prăbuşit cu 30% într-o singură noapte.

    La Bucureşti, OMV Petrom a deschis cu un minus de 20%, Banca Transilvania are un minus de 6%, BRD de 12%, SIF5 minus 21%, Romgaz minus 11%.

    Indicele BET avea la deschidere un minus de 9,5%, iar BET-FI de 9,7%

    Urmează o nouă criză? După ce petrolul s-a prăbuşit cu 30% într-o singură noapte, bursele din Europa sunt în cădere liberă, cu scăderi de peste 8%. În State, bursa americană pare să se pregătească pentru scăderi de 5% pe toţi indicii

     

     

    UPDATE ora 12:15: Pieţele europene rămân roşii, dar au reuşit să mai recupereze din pierderea masivă de la deschidere.

    Piaţa de capital din Europa se prăbuşeşte în continuare sub presiunile create de coronavirus. În Londra, indicele FTSE 100 a scăzut cu 8,73%, în timp ce în Germania, indicele DAX s-a prăbuşit cu 8,12%.

    Indicele CAC 40 al bursei din Frana a înregistrat o scădere de 4,41%, iar Ibex 35 din Spania a scăzut cu 6,64%. Indicele european Stoxx 600 a scăzut cu 6,13% luni dimineaţa, în una dintre cele mai proaste începuturi de tranzacţionare de la criză încoace.

     

    Firea cere închiderea şcolilor şi grădiniţelor în Bucureşti

    Primarul general Gabriela Firea cere, luni, închiderea şcolilor şi a grădiniţelor din Capitală, în contextul coronavirusului. „Aici nu ne mai salvăm doar individual”, spune Firea, care crede că menţinerea şcolilor deschise poate duce la răspândirea virusului.

     

    Preţul petrolului a scăzut cu 25% într-o singură noapte

    Preţul petrolului a suferit o scădere istorică în noaptea de dumincă spre luni după ce Arabia Saudită a şocat piaţa lansând un război al preţului cu, nu de mult partenerul său, Rusia, relatează CNN

    În SUA preţul petrolului a scăzut cu 27% la 30 de dolari pe baril.

     

    Decizia privind închiderea şcolilor din România, în contextul coronavirusului, se va lua luni

    O nouă şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă va avea loc, luni, şi se va analiza dacă vor fi închise toate şcolile din România în contextul cazurilor noi de coronavirus, a declarat, duminică noaptea, ministrul de Interne, Marcel Vela.

     

    România închide traficul aerian către şi dinspre Italia, din cauza coronavirusului

    România închide traficul aerian către şi dinspre Italia, de teama coronavirusului, începând de luni, timp de două săptămâni, a anunţat, duminică noaptea, ministrul de Interne, Marcel Vela.

    “Se aprobă suspendarea zborurilor efectuate de operatorii economici aerieni spre Italia şi dinspre Italia către România pentru toate aeroporturile din ţară începând cu data de 9 martie 2020, ora 00.00, ora României, până în data de 23 martie 2020, ora 00.00, ora României. Operatorii aerieni au obligaţia de a comunica cetăţenilor români care se vor îmbarca din Italia, China, Iran, Coreea de Sud către România, cu escală, faptul că vor intra în carantină pe teritoriul României şi îşi vor asuma această responsabilitate prn completarea unei declaraţii pe proprie răspundere la îmbarcarea în aeronavă”, a anunţat ministrul interimar al Afacerilor Interne.

  • Măcel pe piaţa criptomonedelor: Vânzările masive au generat pierderi de 26 miliarde dolari în 24 de ore

    Capitalizarea totală a pieţei criptomonedelor a scăzut cu peste 26 de miliarde de dolari în ultimele 24 de ore, în contextul în care scăderea masivă a preţului ţiţeiului a declanşat vânzări masive.

    Luni la 8.00 – ora României – cotaţiile platformei Coinmarketcap.com arătau o scădere de peste 26 miliarde dolari în piaţă.

    Bitcoin, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoare, a scăzut cu 10% în 24 de ore.

    Vânzările masive din piaţa criptomonedelor vin după ce preţul barilului de petrol Brent – eşalonul cotaţiei interanţionale – a scăzut cu 30% la 31,02 dolari per baril, cel mai redus nivel din februarie 2016.

    De ce a declanşat Arabia Saudită războiul preţurilor

    Arabia Saudită a încercat să convingă cartelul OPEC şi Rusia să reducă producţia pentru a stimula preţul barilului de petrol în faţa epidemiei de coronavirus care a perturbat activitatea economică globală.

    Însă atunci când Rusia a încercat să blocheze planul, Regatul Saudit a schimbat strategia în faţa aliaţilor de la Moscova cu care a încercat să colaboreze în ultimii 4 ani.

    Riyadh-ul a răspuns prin creşterea producţiei şi printr-o reducere masivă a preţurilor. Analiştii susţin că aceasta a fost o încercare de a pedepsi Rusia pentru că a abandonat înţelegerea OPEC Ă Aliaţii.

    Mai mult, Arabia Saudită ar fi încercat să îşi întărească poziţia actuală drept cel mai mare exportator de petrol din lume, consideră analiştii.

    Mutarea demonstrează că Riyadh-ul este dispus să intre în conflict economic cu Rusia şi cu ceilalţi producători.

    „A fost un consens în OPEC să reducă producţia. Rusia nu a fost de acord şi a spus că de la 1 aprilie fiecare poate face ce vrea. De aceea, saudiţii îşi exercită acest drept”, spune pentru FT o sursă familiară cu politicile saudiţilor.

    Analiştii au pus la îndoială înţelepciunea deciziei Arabiei Saudite. Economia ţării nu este imună la prăbuşirea preţurilor, chiar dacă îi va aduce cotă de piaţă de la competitori.

    Însă sub conducerea Prinţului Mohammed bin Salman, Regatul Saudit şi-a câştigat reputaţia de stat impredictibill care face mutări riscante.

     

     

  • Urmează o nouă criză? După ce petrolul s-a prăbuşit cu 30% într-o singură noapte, bursele din Europa sunt în cădere liberă, cu scăderi de peste 8%. În State, bursa americană pare să se pregătească pentru scăderi de 5% pe toţi indicii

    Piaţa de capital din Europa se prăbuşeşte în continuare sub presiunile create de coronavirus. În Londra, indicele FTSE 100 a scăzut cu 8,73%, în timp ce în Germania, indicele DAX s-a prăbuşit cu 8,12%.

    Indicele CAC 40 al bursei din Frana a înregistrat o scădere de 4,41%, iar Ibex 35 din Spania a scăzut cu 6,64%. Indicele european Stoxx 600 a scăzut cu 6,13% luni dimineaţa, în una dintre cele mai proaste începuturi de tranzacţionare de la criză încoace. 

    Bursele externe au scăzut puternic de teama coronavirusului, după ce petrolul s-a prăbuşit cu 30% într-o singură noapte. Contractele futures pentru Dow Jones anticipea o scădere de 4,86%, în timp ce S&P 500 arată un minus de 4,89%. Tranzacţionarea futures pe S&P 500 a fost oprită pentru o scurtă perioadă duminică seară în SUA, după ce scăderea depăşise 5%. 

    Preţul petrolului a suferit o scădere istorică în noaptea de dumincă spre luni după ce Arabia Saudită a şocat piaţa lansând un război al preţului cu, nu de mult partenerul său, Rusia, relatează CNN

    În SUA preţul petrolului a scăzut cu 27% la 30 de dolari pe baril.

    Instabilitatea vine după implozia alianţei dintre OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) şi Rusia de vineri. Rusia a refuzat să reducă producţia pentru a stabiliza preţul. Eşecul negocierilor de la Viena s-au simţit în preţul petrolului care a scăzut vineri şi sămbăta cu 10%.

     

  • WPP, cea mai mare companie de advertising din lume trece prin cea mai proastă zi din 1992

    Acţiunile WPP, cel mai mare grup de advertising din lume, au scăzut pe bursa de la Londra cu 17% în timpul şedinţei de tranzacţionare de joi, după ce compania a anunţat că vânzările for stagna în 2020 pe fondul unui declin peste aşteptări în T4 2019.

    Compania a anunţat joi că raportul dintre venituri şi costuri – principalul indicator urmărit de analişti – au scăzut cu 1,9% în T4 2019, în timp ce analiştii estimau o scădere de doar 0,8%.

    WPP a spus că nu se aşteaptă ca vânzările să îşi revină până la finalul anului, după ce veniturile totale au scăzut cu 1,6% anul viitor. Analiştii se aşteaptau până acum ca veniturile WPP să crească cu 0,4% în 2020.

    La ora redactării materialului, acţiunile WPP sunt în scădere cu 16%. Scăderea de 17% înregistrată în primele ore de tranzacţionare reprezintă cea mai mare scădere procentuală din 1992 pentru WPP.

    Businessul WPP intră în al doilea an al unui plan de reorganizare pe trei ani, în contextul în care CEO-ul Mark Read duce o luptă neîntreruptă cu companiile de tehnologie precum Google şi Facebook, care au perturbat industria de advertising.