BusinessMagazin

Tag: posibilitate

  • Optică augmentată: probezi şi comanzi ochelarii din faţa PC-ului

    Alexandru Alecu, de profesie economist, a simţit în urmă cu opt ani potenţialul businessului de optică în mediul online, punând atunci bazele Videt.ro – unul dintre primele magazine online de optică din România  – cu o investiţie iniţială modică, de doar câteva sute de euro.

    „Mi-am dorit mereu să fiu antreprenor, iar în 2011, când urmam masteratul de consultanţă în afaceri, m-am hotărât pun bazele unui business de tip e-commerce, dacă nu chiar primul din industria de optică din România. Investiţia iniţială în Videt.ro a fost de doar câteva sute de euro, bani proveniţi dintr-o bursă de merit pe care o primeam la vremea aceea. Am început să lucrez la site la începutul anului 2011 şi am reuşit să îl lansez în vara aceluiaşi an”, povesteşte el.

    Demararea proiectului Videt.ro a fost posibilă cu o investiţie minimă datorită prietenilor lui Alexandru Alecu, care l-au ajutat în câteva segmente cheie de dezvoltare a platformei online. „Preţul lansării unui site la momentul acela era mult prea ridicat pentru capitalul pe care îl aveam la dispoziţie. Am avut însă prieteni, specialişti în web design, dezvoltare software şi fotografie de produs, care m-au ajutat să lansez site-ul cu un buget mult mai mic decât ar fi fost nevoie în mod normal”, a explicat fondatorul Videt.ro.

    În prezent, la opt ani de la lansare, Videt.ro a ajuns unul dintre cei mai mari retaileri online specializaţi în comercializarea de lentile de contact (cu prescripţie şi estetice), ochelari de vedere şi de soare. Noavidet SRL, compania care administrează atât businessul Videt.ro, cât şi alte două magazine online, contact-lentile.ro şi xlentile.ro, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 5 milioane lei (aproximativ 1,1 milioane euro).

    Recent, compania a investit în deschiderea unui showroom nou în Bucureşti, pe Calea Dorobanţilor, pentru a le oferi clienţilor atât posibilitatea de a testa diferite rame de ochelari, cât şi pentru a face controale oftalmologice sau pentru a-şi ridica comanda făcută online. „Poţi proba sute de ochelari, îţi poţi verifica gratuit dioptriile, poţi face adaptarea la lentile de contact şi poţi beneficia de un consult oftalmologic gratuit de la personalul nostru specializat. Spaţiul este folosit de clienţi şi ca pick-up point – îşi pot ridica comenzile pe care le fac online pentru lentile de contact sau ochelari”, a precizat Alexandru Alecu.

    Clienţii Videt au în prezent la dispoziţie peste 1.500 de perechi de ochelari pe care îi pot proba, iar până la finalul anului numărul acestora se va dubla, dat fiind că în industria de optică disponibilitatea produsului este un factor esenţial. „Cu toate că am investit foarte mult în showroom, cred că, deşi astăzi este obligatorie prezenţa unui showroom fizic, în următorii cinci ani tot mai mulţi clienţi vor dori să probeze virtual ochelarii – lucrăm deja la metode care să le permită asta chiar pe Videt.ro”, crede antreprenorul.

    În urmă cu aproape un an, Videt.ro a început implementarea unei funcţionalităţi noi în magazinul online care permite probarea ochelarilor online pe baza tehnologiei de realitate augmentată (AR). „Softul suprapune imagini 3D cu ochelarii din magazin peste imaginile reale ale feţei persoanei care vrea să probeze virtual ochelarii, creând o fuziune între realitate şi virtual. Tot ce trebuie să faci este să laşi camera deschisă ca şi cum ţi-ai face un selfie şi vezi cum îţi vine o anumită pereche de ochelari. Momentan se pot proba doar de pe un calculator, dar, cât de curând, tehnologia va fi disponibilă şi pe mobil”, explică antreprenorul.

    Care este însă procesul din spatele acestei funcţionalităţi pentru probarea ochelarilor virtual? „Pentru ca ochelarii noştri să poată fi probaţi online cu ajutorul acestei tehnologii, trebuie să îi fotografiem cu o aparatură de ultimă generaţie, astfel încât să le creăm un model 3D. Acest proces durează, pentru că este unul care vrea să randeze ochelarii pe faţa celui care îi probează cât mai aproape de realitate, motiv pentru care, momentan, doar o parte din modelele de pe Videt.ro pot fi probate virtual”, spune fondatorul Videt.ro.

    El nu a oferit detalii despre costul implementării acestei funcţionalităţi bazate pe tehnologia AR, însă a precizat că investiţia este ridicată şi a fost realizată direct în platforma principală a holdingului de companii din care face parte Videt.ro.

    În 2016, în acţionariatul Videt a intrat compania cehă Alensa, specializată în distribuţia de lentile de contact şi accesorii aferente la nivelul întregii Europe. Mai exact, Alensa a cumpărat acţiunile asociaţilor Videt, iar Videt a cumpărat site-urile operate de compania cehă în România. Cum a ajuns însă compania cehă să deţină o parte din businessul local Videt?

    „Cu Alensa a fost un proces de merge and acquisition pornit dintr-o întâmplare şi dus la capăt după multe întâlniri şi discuţii în care am aflat că ne aliniem ca viziune de business, de a face industria de ochelari şi lentile mai accesibilă pentru orice consumator care îşi doreşte un produs de brand. Ei au fost cei care ne-au identificat pe piaţa din România. Avem aceeaşi gândire de business, suntem expansivi dar avem şi multă empatie faţă de client, iar scopul nostru nu este doar acela de a face profit în orice condiţii”, spune Alexandru Alecu.

    Dat fiind că Alensa este unul dintre cei mai mare distribuitori de lentile de contact la nivel european, Videt are acces la produse cu preţuri competitive.

    „Datorită parteneriatului cu ei avem şi o negociere foarte puternică asupra preţurilor de achiziţie.”

    Totodată, platforma software pe care rulează magazinul Videt.ro, atât partea de interfaţă, pe care o văd clienţii, cât şi partea de back-end pe care o vede echipa Videt, este furnizată de Alensa. „Platforma software oferită de Alensa ne-a ajutat să eficientizăm logistica şi operaţiunile interne, care în final se traduc într-un singur lucru: un preţ mai bun pentru client şi o experienţă de cumpărare mai rapidă. Este practic tot ce îşi doreşte orice client: un produs bun, la preţul corect, pentru care nu trebuie să aştepte. Cred foarte mult în managementul operaţional foarte bun, care a creat deja un avantaj competitiv.”

    Preţurile produselor comercializate de Videt sunt mai mici decât cele practicate în magazinele de optică din centrele comerciale din România, în unele cazuri diferenţa ajungând şi până la 50%, susţine Alecu. „Obiectivul nostru este acela de a uşura accesul pe plan naţional la ochelari de soare şi de vedere de calitate, de la brandurile pe care şi le doresc. Facem asta atât prin varietatea de produse pe care o oferim, cât şi prin preţurile competitive, care sunt mai mici, mai ales comparativ cu unităţile de optică din malluri”, punctează antreprenorul local.

    „Avem o gamă extrem de variată de ochelari de brand la preţuri mici, şi nu doar în timpul perioadelor de reduceri, ci permanent. Spre deosebire de alte magazine de eyewear din online, nu folosim tehnici de discount la toate produsele, afişând preţuri iniţiale foarte mari, reduse masiv în urma unor discounturi cu valoare de marketing. Suntem oneşti în relaţia cu clientul şi am ales o politică de preţ care permite oricui să aibă acces la ramele pe care aspiră să le poarte”, completează el.

    Videt.ro comercializează în prezent peste 40 de branduri de ochelari de soare şi de vedere fashion, printre cele mai populare fiind Ray-Ban, Polaroid, Tommy Hilfiger, Carerra şi Gucci. „Ne extindem constant portofoliul de branduri şi stiluri de rame, atât online, cât şi în showroom. În scurt timp vom începe şi parteneriatul cu Luxottica, cel mai mare producător de ochelari de brand din lume. Devenind reseller autorizat şi partener al Luxottica, selecţia noastră de rame se va extinde astfel încât să includă şi mai multe branduri din portofoliul Luxottica”, a precizat fondatorul Videt.ro.

    Pentru 2019, compania Noavidet mizează pe dublarea afacerilor, la aproximativ 2,2 milioane de euro. „Primul trimestru al anului a fost unul de investiţii şi de noi parteneriate care a avut rolul să susţină creşterile din restul anului. Vânzările din primele patru luni ale acestui an s-au situat la aproximativ 400.000 euro, adică o creştere de aproximativ 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Predicţia este ca în a doua jumătate a anului să creştem mai accelerat şi să ne atingem targetul pentru acest an de 2,2 milioane de euro, dublu faţă de anul precedent”, previzionează Alecu.

    Ţinta de creştere a vânzărilor Videt.ro de anul acesta se axează pe dezvoltarea segmentelor de ochelari de vedere şi de soare, în condiţiile în care în prezent cea mai mare parte a businessului său este generat de vânzările lentilelor de contact medicale.

    „Până acum ne-am axat pe vânzarea lentilelor de contact medicale, pe care am devenit în scurt timp cel mai bun magazin din piaţă. Ce înseamnă asta, mai exact: avem stocuri pentru orice tip de lentile de contact şi cel mai rapid timp de livrare din piaţă. Dacă pentru un anumit tip de lentile, cum ar fi cele multifocale sau torice poţi aştepta două-patru săptămâni la o optică normală sau chiar la concurenţi online, la noi ai acest produs în două – trei zile”, explică Alexandru Alecu, adăugând că atât lentilele de contact, cât şi ochelarii sunt produse de care clienţii au nevoie rapid, disponibilitatea acestora în cel mai scurt timp fiind esenţială. „Clientul final nu îşi permite să aştepte, pentru că în timpul în care nu are lentilele sau ochelarii nu poate «funcţiona».”

    Totodată, creşterea businessului va fi susţinută şi de infrastructura pe care o are Videt. „Chiar şi locaţia showroomului din Dorobanţi contribuie la creşterea cifrei de afaceri, pentru că ne oferă o expunere stradală foarte bună, care ajută creşterea vânzărilor în offline. Ţinem cont şi de faptul că faţă de restul Europei, unde clienţii sunt obişnuţi să cumpere un produs online, pe piaţa de la noi multe persoane se informează online, apoi finalizează cumpărăturile în offline, de aceea showroomul este un alt element care ajută la finalizarea tranzacţiilor, la fel cum sunt şi alte canale, dar nu un punct principal. Ne ajută, însă, să avem o vizibilitate foarte mare pentru potenţiali noi clienţi, iar clienţii noştri actuali pot ajunge şi mai uşor la noi.”

    Obiectivele Videt.ro de creştere se aliniază cu potenţialul de dezvoltare pe care îl are piaţa locală de optică în mediul online, estimată în prezent la aproape 200 milioane euro. Comparativ cu celelalte ţări din Europa, piaţa de profil din România este abia la 20% din potenţialul nivel pe care îl poate atinge.

    „Piaţa românească (de optică online – n. red.) va continua să crească foarte mult în următorii ani. România este ultima pe lista celor care fac cumpărături online, însă evoluţia comerţului electronic autohton este încurajatoare. Piaţa este foarte fragmentată, iar în online competiţia este acerbă, pentru că ne luptăm atât cu magazine locale, cât şi cu retaileri internaţionali. Cu toate acestea, nu există un lider al pieţei online de ochelari de brand”, a spus el.

  • După ce discuţiile cu Deutsche Bank au negociat, olandezii de la ING intră în cursa pentru banca germană Commerzbank

    Guvernul german analizează posibilitatea unei fuziuni între creditorul german Commerzbank şi grupul olandez ING, ca o opţiune pentru crearea unui jucător bancar european de talie mondială, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, şi adjunctul ministrului german de Finanţe, Joerg Kukies, au discutat această posibilitate în luna mai când s-au întâlnit la Berlin, potrivit surselor citate de publicaţia americană. Printre subiectele discutate de cei doi se numără dorinţa Berlinului ca orice bancă nouă pe care o creează să aibă sediul central în Germania.

    Acţiunile Commerzbank au crescut cu 4% după ce Bloombeg a publicat articolul, în timp ce acţiunile ING au crescut cu circa 2%. Ambele entităţi au refuzat să comenteze.

    Guvernul german deţine circa 15,5% din Commerzbank, fiind astfel cel mai mare acţionar al creditorului. Ministrul neamţ de Finanţe a refuzat să comenteze, precum şi un purtător de cuvânt al guvernului olandez.

    Atât olandezii de la ING cât şi italienii de la UniCredit şi-au anunţat deja interesul pentru o potenţială tranzacţie cu Commerzbank.

    După ce tranzacţia prin care se dorea fuziunea dintre Deutsche Bank şi Commerzbank s-a prăbuşit, ministrul german de Finanţe, Olaf Scholtz, şi-a schimbat mesajul public de la dorinţa unui campion naţional la nevoia unei fuziuni transfrontaliere.

    „Avem nevoie de bănci mari care să opereze în Germania”, a anunţat Scholz în data de 30 aprilie la două zile după ce discuţiile între cei doi creditori germani s-au prăbuşit oficial.

     

     

     

  • Ploi torenţiale, vijelii şi posibil grindină în Capitală vineri, când vine Papa Francisc

    Meteorologii transmit că marţi şi miercuri, vremea va fi caldă, iar în cursul serilor şi la începutul nopţilor probabilitatea pentru manifestări specifice instabilităţii atmosferice – intensificări ale vântului, posibil vijelie, descărcări
    electrice şi averse, va fi în creştere.
     
    Temperaturile maxime se vor situa în jurul valorii de 30 de grade Celsius, iar cele minime vor fi cuprinse între 14 şi 16 grade Celsius.
     
    Joi şi vineri însă, avertizează meteorologii, instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată şi se va manifesta prin averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie şi posibil grindină.
     

  • Ţara din Balcani care a introdus închisoarea pe viaţă fără posibilitatea eliberării condiţionate/ Povestea tragică a Legii Tijana

    Legea Tijana este produsul unei lungi campanii purtate de Igor Juric, a cărui fiică, Tijana, a fost răpită, violată şi apoi ucisă în anul 2011, potrivit Europa Liberă. Iniţiativa legislativă depusă de Juric a avut sprijinul a 160.000 de persoane.

    Noul act normativ aduce o schimbare, de asemenea, în privinţa pedespei cu închisoarea pe viaţă, dar cu posibilitatea de eliberare condiţionată, pentru cazurile de genocid şi alte crime împotriva umanităţii, crimă organizată sau asasinate politice. Până acum, condamnaţii pentru astfel de infracţiuni puteau cere eliberarea condiţionată după 40 de ani de închisoare. Potrivit noii reglementări, perioada a scăzut la 27 de ani.

    Dunja Mijatovic, Comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, a cerut la începutul acestei luni Belgradului să nu voteze amendamentul lui Igor Juric, deoarece regulile europene în domeniu cer ca o condamnare pe viaţă să includă şi posibilitatea eliberării condiţionate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Adriana Grigorescu, director comercial { Rompetrol Downstream }

    •   Adriana Grigorescu a preluat funcţia de director comercial al Rompetrol Downstream în februarie 2017.
    •   Lucrează în cadrul grupului, din 2002, când a fost deschisă prima staţie Rompetrol din Ploieşti.
    •   Adriana Grigorescu a absolvit Facultatea de Chimie, dar nu a activat niciodată ca profesoară.

    Cifră de afaceri (2017): 8,87 mld. lei
    Profit (2017): 168 mil. lei

  • Ce spune Tudorel Toader, despre o posibila demisie. Ce va face dacă Senatul va vota pentru moţiunea simplă la adresa lui

    „Orice zi este importantă. Orice zi are şi părţi plăcute şi părţi poate mai puţin plăcute. Eu nu îmi pun problema. Încrezător în ce? Pentru că dânşii au deplina libertate să se exprime prin vot, eu am deplina obligaţie să îmi îndeplinesc misiunea de ministru cât sunt ministru. În rest nu mă cuprind emoţiile, pentru că nu am de ce”, a declarat Tudorel Toader, întrebat dacă are emoţii pentru moţiunea simplă la adresa acestuia.

    Întrebat dacă îşi va da demisia, Toader a declarat că „orice variantă este posibilă”.

    „Orice variantă este posibilă, dar eu v-am spus faptul că voi rămâne în minister şi că îmi voi îndeplini obligaţia până când în Monitorul Oficial apare cu nume şi prenume alt ministru. În moment acela îl aştyept la minister, predau documentele pe bază de proces verbal, dau sigiliu ministerului şi la gară”, a afirmat Toader.

    Ministrul Justiţiei a adăugat că nu a fost preocupat să observe dacă PSD va vota moţiunea simplă la adresa lui.

    „Nu am semnale (că PSD va vota moţiunea-n.r). Practic că nici nu am fost preocupat de a recepta astfel de semnale. În weekend am fost la Iaşi, mi-am ţinut orele la facultate. Acum sunt cu un grup de studenţi de la Fcaultatea de drept din Iaşi. I-a primit domnul Tăriceanu, le-a spus câteva cuvinte, dat fiind că domnia sa e ocupat. Mă duc acum să vadă un tur de orizont al Palatului Parlamentului, apoi la CCR, am fost la minister, ne ducem la Institutul Diplomatic, la Avocatul Poporului. Un jurist bun are în faţă foarte multe perspective profesionale, nu numai procuror, jduecător sau avocat. Iată, Parlamentul e plin şi are nevoie de jurişti bine pregătiţi. Ei trebuie să aibă această deschidere şi reprezentare a sistemului judiciar în general, a mecanismelor statului de drept, să se orienteze şi să vadă profesional unde au cea mai bună vocaţie ca să se poată dezvolta în acea direcţie”, a mai spus Toader, întrebat dacă are semnale că PSD va vota moţiunea adresată lui.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu clienţii băncilor în lumea din ce în ce mai digitalizată a industriei. Vor dispărea bănci din România în următorii 10 ani? – VIDEO

    “Nu construieşti succes doar uitându-te la business. Trebuie să te uiţi la cine eşti şi să adaugi valoare în lanţ – dacă nu faci acest lucru, lanţul va deveni din ce în ce mai scurt. Pentru asta ai nevoie de o minte deschisă – lumea se schimbă foarte rapid – deschiderea reprezintă cheia viitorului”, crede Petr Baron, CEO-ul TBIF Financial Services, compania mamă a TBI Bank. Potrivit executivului, grupul leton 4finance, din care TBIF şi, implicit, TBI Bank fac parte, reprezintă cel mai mare business de credite online din Europa, acesta fiind prezent nu doar pe pieţele europene, ci având activităţi chiar şi în Mexic şi Argentina. TBI Bank operează în Bulgaria, România şi Germania, deservind peste 1,4 milioane de clienţi, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei. Valoarea activelor totale ale TBI Bank în 2018 pentru România şi Bulgaria au ajuns anul trecut la 395,6 milioane de euro, iar profitul net, la 14,1 milioane de euro. În ceea ce priveşte portofoliul de credite în România, acesta a ajuns la 71 de milioane de euro anul trecut, fiind acordate 76.000 de credite, dintre care 10% online. În total, în România şi Bulgaria au fost acordate în total 400.000 de credite în 2018.
    „TBI Bank operează în prezent pe patru pieţe, având sediul central în Bulgaria, dar considerăm România  ca fiind locul în care avem cel de-al doilea sediu al companiei, avem o echipă mare aici”, descrie Petr Baron, CEO-ul companiei mamă a TBI Bank, importanţa pieţei locale când vine vorba despre activităţile instituţiei financiare pe care o conduce deopotrivă în România şi Bulgaria. „România reprezintă o parte importantă a afacerii noastre, cu circa 40% din activele noastre aici; un procent similar când vine vorba despre numărul total al angajaţilor se află în România, de aceea considerăm Bucureştiul a doua noastră casă”, explică Baron. Potrivit lui, compania are în România şi Bulgaria circa 1.500 de angajaţi – care au varii naţionalităţi, în contextul în care în tot grupul lucrează angajaţi cu peste 50 de naţionalităţi. „Credem că acesta reprezintă viitorul pentru afacerile care au trecut printr-un proces de transformare, trebuie să ai experienţe diferite, opinii diferite în echipe şi încurajăm foarte mult ideea aceasta de varietate a echipei în interiorul organizaţiei”, explică Petr Baron.
    Transformarea este, de altfel, cuvântul cheie pentru industria pe care o reprezintă, în contextul provocărilor aduse de valul digitalizării. „Aş vrea să cred că în acest context nu vorbim despre supravieţuire, ci despre dezvoltare. TBI are un avantaj competitiv în contextul în care nu avem dimensiunile giganţilor din domeniu, cărora le este greu să facă transformări – industria financiară de acum se află într-un punct de inflexiune, de transformare, în care clienţii aşteaptă mult mai mult, în fiecare zi.” Pe de altă parte, şi reglementările din domeniu – cum ar fi directiva europeană PSD2 (varianta revizuită a Payment Services Directive, Directiva Serviciilor de Plăţi), care se aplică începând de anul trecut în ţările europene, la doi ani de la intrarea în vigoare a normei – vor contribui la a-l face pe client cu adevărat rege: „Clientul va putea să ia decizii în ceea ce priveşte serviciile financiare pe care le foloseşte în câteva clicuri”.  Nu ar fi trebuit să fie regele şi până acum? Potrivit lui Petr Baron, aceasta nu a fost neapărat un mod de lucru în trecut. „Din păcate, în multe industrii, inclusiv în banking, exista o opinie care spunea că «We will build, and they will come» (Noi vom construi, iar ei vor veni – n.red.), dar într-o abordare digitală nu se mai poate întâmpla acest lucru.”
    El observă că în prezent clientul are o multitudine de opţiuni şi îi va fi foarte uşor să îşi schimbe furnizorul de servicii – fie acestea şi financiare. „Organizaţiile trebuie să devină mult mai orientate către client încă de pe plan intern. Băncile au tendinţa să fie mai rigide, poate şi datorită modului în care bancherii obişnuiau să privească lucrurile – Suntem bancheri, suntem foarte serioşi, suntem profesionişti, avem grijă de bani, prin urmare vom fi foarte pretenţioşi. Realitatea este că aceste graniţe sunt dărâmate acum, prin transformările digitale, iar clientul este acum cu adevărat pe locul şoferului şi, cum am spus, noile reglementări, precum PSD2, oferă clienţilor oportunitatea să schimbe relaţia cu bancherii într-un mod mult mai uşor.”
    Astfel, observă Petr Baron, dacă organizaţiile nu se transformă în unele orientate înspre client şi nu încep să se concentreze pe rezolvarea nevoilor acestora, vor exista companii care vor face acest lucru – de unde şi boomul în ceea ce priveşte numărul de fintech-uri existente pe piaţă. „Fintech-urile preiau o problemă a clientului şi analizează modul în care ar putea să o rezolve în modul cel mai puţin stresant pentru clienţi.” Pe de altă parte, spune Petr Baron, băncile acoperă sute de nevoi ale clienţilor, fiind foarte greu să se concentreze pe una singură, într-o anumită perioadă de timp. „Viitorul din perspectiva serviciilor va fi ca un puzzle, realizat din mai multe componente: tehnologia va permite tuturor să beneficieze de un API Integration (Application Programming Interface, un software care permite ca două aplicaţii să comunice între ele), toată lumea va interacţiona cu furnizorii de servicii.”
    CEO-ul TBIF Financial Services oferă ca argument şi un fenomen din America de Nord, unde aproximativ 40% din toate serviciile se întâmplă prin intermediul vocii. „Dacă organizaţiile nu se transformă astfel încât să furnizeze acele servicii în cel mai lin mod, în beneficiul clientului, va fi foarte dificil pentru ele să fie competitive. Va fi dificil să ţină pasul pentru cele mai mari dintre acestea, care au multe probleme pe care să le gestioneze.” Cum vor rezista marile bănci în acest context? Petr Baron contestă scenariul dispariţiei acestora, care s-a propagat în media mai cu seamă prin reprezentanţi ai fintech-urilor din domeniu, şi este de părere că există şi bănci mari care „fac o treabă grozavă când vine vorba despre transformare – inclusiv giganţi precum JPMorgan, care are o bază de clienţi extraordinară”. Pe de altă parte, vor exista şi bănci care vor eşua în acest proces fiindcă nu vor putea ţine ritmul cu transformarea. „Vor fi cunoscute clientului aproape ca un furnizor de utilităţi: nu îţi pasă cu adevărat cine este furnizorul de energie sau de telecomunicaţii; giganţi din tehnologie precum Google, Apple, Facebook, Amazon vor putea oferi astfel de servicii – printr-un parteneriat cu o astfel de instituţie financiară.”
    La acestea se adaugă provocările aduse de fintech-uri precum Revolut, care se promovează drept „alternativa digitală a băncilor”, nume din toată lumea care vor provoca statu-quo-ul şi care, de fapt, vor ridica ştacheta pentru jucători – „dar să spui că aceştia nu vor exista, cred că este wishful thinking şi PR”. Astfel, peisajul instituţiilor bancare din viitor va fi unul diferit faţă de cel al prezentului. Când îşi vor face un card, de pildă, clienţii de retail vor avea la dispoziţie mai multe tipuri de furnizori de servicii. Marile bănci se vor transforma în furnizori de servicii digitale şi vor crea ecosisteme în jurul produsului lor. „Ecosistem înseamnă că vor exista câteva produse cheie pe care le vor oferi, iar apoi vor realiza şi parteneriate pentru a oferi alte servicii. Totul va fi creat pe bază de parteneriate – ajungem la un punct în care nu poţi fi bun la toate. Trebuie să observăm afacerile marilor platforme digitale – Airbnb, Facebook, YouTube, Instagram – dar cred că în lumea serviciilor financiare va fi puţin diferit – va exista un cârlig către un produs al băncii, fie că vorbim despre contul curent sau despre un alt instrument al băncii, dar nu poţi fi cel mai bun la toate produsele.”
    Prin intermediul produselor existente, clienţii vor putea realiza propriile combinaţii, în funcţie de nevoile lor: pe o platformă va exista posibilitatea de integrare a conturilor, clientul va avea opţiunea să facă un depozit într-o bancă, prin aceeaşi platformă, apoi să ia un card de credit sau altceva de la altă bancă, asigurările de călătorie de altundeva etc. „Acestea vor fi oferite prin consultanţă de la roboţi, prin inteligenţă artificială – asta se întâmplă deja pe alte pieţe – nu vorbim despre nave spaţiale, ci despre tendinţe clare care vor fi tot mai vizibile şi în România fiindcă este o piaţă mare, este în Europa, prin urmare, mulţi jucători europeni din industria serviciilor financiare văd o oportunitate pe această piaţă de 20 de milioane de locuitori, cu familii răspândite în Europa şi tranzacţii care se întâmplă între ei şi cei de aici.” În Asia, de pildă, din ce în ce mai mulţi furnizori de servicii de chat trec prin această transformare; mare parte din banking se realizează acolo, în timp ce Facebook plănuieşte să construiască servicii de banking prin WhatsApp, dar doar pentru anumite produse.
    România oferă, din punctul de vedere al lui Petr Baron, oportunităţi interesante, pentru toţi jucătorii existenţi, indiferent de profilul acestora. „Cred că viitorul va arăta astfel: bănci mari care se vor transforma, fintech-uri, care vor deservi anumite nişe şi care vor avea un rol important în ecosistemul altor jucători, şi vor exista Google, Amazon, Facebook, Apple, care vor avea de asemenea o platformă prin care vor oferi propriile servicii pentru acei utilizatori pe care băncile nu reuşesc să îi deservească.” Noile generaţii au şi acestea un rol important în transformările prin care trece industria. „Până acum, deschideai un cont la o bancă şi rămâneai cu acela cam toată viaţa – pentru tinerele generaţii nu mai există acea loialitate, ei preferă să aleagă pe cineva care le oferă o soluţie mai bună, iar ei nu au nicio problemă în a migra foarte rapid către aceasta.” În acest context, încrederea în brandul unei instituţii financiare nu mai este atât de importantă ca în trecut; aspect întărit de existenţa schemelor de garantare a depozitelor din Europa, care, în conformitate cu normele UE, garantează o sumă de 100.000 de euro pentru fiecare deponent. „Nu mai contează despre ce tip de bancă vorbim, mare sau mică, primeşti aceeaşi acoperire.”
    Cum va arăta ecosistemul bancar din România în contextul tuturor acestor transformări?
    „Cu siguranţă vor ieşi de pe piaţa din România câteva dintre instituţiile existente; dacă ne uităm la ultimii 100 de ani, vedem că băncile mereu vin şi pleacă. Se întâmplă ca unele să dispară – în cazul unei fuziuni sau a altei mişcări strategice, este un mediu competitiv.” Baron crede că va exista o remaniere a celor care oferă serviciile; clientul ar putea şti, de pildă, că doar Amazon îi oferă serviciile financiare, nu va ţine de cont de faptul că în spatele acestei platforme se află coloana vertebrală regulatorie a unui jucător de profil. „Tot ce vei şti este că furnizorul tău e Amazon.” De asemenea, anticipează el, noi jucători vor deservi noi nişe. În ceea ce priveşte TBI Bank, strategia a companiei, „lending at core” (de a oferi împrumuturi simple a unui număr cât mai mare de clienţi n.red.), se concentrează pe furnizarea de servicii clienţilor care nu sunt deserviţi pe tot globul, dar mai ales în Europa.
    „Suntem de părere că băncile folosesc în continuare o abordare foarte învechită atunci când vorbim despre accesarea unor nevoi de către clienţi, clasificarea lor drept bune sau rele nu este o chestiune de alb şi negru. Sunt multe de făcut pentru a creşte baza de clienţi, pentru educarea lor şi facilitarea accesului lor la credite.” Un alt pilon de dezvoltare a companiei constă în concentrarea pe dezvoltarea serviciilor pentru mobile, iar a treia concentrare a companiei vizează furnizarea cât mai multor servicii, ca bank as a service. „Aşa vedem viitorul nostru, inclusiv în România. În general, piaţa de aici este foarte bună pentru lansarea de noi produse, cum ar fi depozite online, soluţii de finanţare pentru jucătorii din comerţul online, credite bancare”, apreciază executivul.
    În rândul celor mai recente proiecte dezvoltate de companie în România se află o soluţie de creditare digitală realizată în parteneriat cu compania axată pe digitalizarea serviciilor FintechOS. Potrivit reprezentanţilor companiei, în prezent, pe piaţa locală peste 150 de magazine online folosesc această platformă. Aceasta înlocuieşte operaţiunile bancare tradiţionale, pe bază de documentaţie tipărită, cu tehnologia OCR (Optical Character Recognition), folosindu-se identificarea video în interacţiune cu un operator bancar şi semnătura electronică a documentelor. De asemenea, într-un parteneriat cu procesatorul român de plăţi electronice Netopia Payments, TBI Bank, prin subsidiara TBI Leasing, a lansat şi o soluţie de finanţare pentru comercianţii online, prin intermediul căreia pot obţine finanţare de până la 95%. Prin intermediul acesteia, comercianţii online pot accesa  o finanţare de până la 85% din încasările viitoare estimate pentru o perioadă de până la 12 luni, în baza istoricului de încasări prin Netopia Payments din ultimul an – magazinele care pot obţine o astfel de finanţare fiind cele care folosesc deja soluţiile procesatorului român de plăţi.
    Chiar dacă trendul dezvoltării unor servicii de acest tip este în creştere, Petr Baron consideră că mulţi dintre clienţi – şi cei din România – vor folosi în continuare serviciile offline, din sucursale fizice. „Atât în România, cât şi în sud-estul Europei, ştim că businessul offline va continua să existe, în timp ce în alte pieţe, nu.” Schimbările nu vor ocoli, în mod evident, nici modul în care va evolua profesia de bancher. „Ca părinte, citesc tot felul de păreri din care reiese că generaţia copiilor lor va avea joburi multiple; un raport al McKinsey spunea că noua generaţie de studenţi trebuie să înveţe puţine lucruri: codul şi constituţia.”
    El sesizează nevoia unei mentalităţi cât mai deschise – spre deosebire de sistemele educaţionale anterioare, care închistau oamenii în anumite seturi de abilităţi. În afară de cele două menţionate, le adaugă pe cele sociale. „Cred că multe dintre lucrurile pe care le învăţăm acum sunt foarte uşor accesibile – dacă te uiţi la cele mai importante, chiar şi faţă de atunci când am început eu, lucrurile pe care trebuie să le înţelegi, faţă de ce era iniţial bankingul, modul în care se transformă este fenomenal – prin tehnologie, marketing, comportamentul clienţilor.” Ce investiţii trebuie să facă o companie în digitalizare? Petr Baron spune că, în cazul TBI Bank, este vorba despre „investiţii de ordinul milioanelor”. „Alocăm digitalizării o parte importantă a bugetului nostru”, spune el, precizând că o primă parte a dezvoltării s-a concentrat pe găsirea soluţiilor de creditare potrivite, iar a doua parte ţine de dezvoltarea serviciilor de mobile. „Când eşti prea mic, este câteodată dificil să te dezvolţi pe baza datelor (data driven) fiindcă nu ai resursele necesare sau experienţa de care ai nevoie; dar când eşti prea mare, este prea greu să schimbi lucrurile. Cred că noi avem oportunitatea unică de a fi în «mijlocul de aur»”, observă el.
    În ceea ce priveşte impactul OUG 114 asupra businessului, executivul vorbeşte despre lipsa de predictibilitate pe care o aduc astfel de modificări. „Din perspectiva noastră, un element cheie în business este predictibilitatea şi vom juca după regulile pieţei. Este mereu bine să ai predictibilitate, dar eu trăiesc în Regatul Unit, iar acolo este cel mai scăzut nivel de predictibilitate.” Tehnologia permite lucrurilor să se întâmple şi trendurile sunt disruptive – trebuie să fim foarte deschişi în privinţa aceasta – cel mai dificil lucru este să creezi o cultură a organizaţiei în care să poţi să reacţionezi, să fii foarte flexibil şi foarte rapid când vine vorba despre schimbările care se întâmplă în piaţă.
    Aşadar, din punctul de vedere al executivului, companiile de succes ale viitorului sunt cele capabile să se adapteze la factori externi multipli, dar mai ales la aşteptările clienţilor.

    Din Bulgaria în toată lumea

    TBI Bank operează în Bulgaria, România şi Germania, ca parte a grupului de creditare digitală 4finance. TBI Bank are o reţea de parteneri formată din peste 5.000 de puncte de vânzare şi deserveşte peste 1,4 milioane de clienţi. Potrivit reprezentanţilor companiei, TBI Bank este cea mai profitabilă şi eficientă bancă din Bulgaria. În 2002, compania a înfiinţat şi subsidiara TBI Leasing. 4finance îşi desfăşoară activitatea în 16 ţări, printre care Argentina, Armenia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Polonia, Spania, Suedia şi Cehia. 

    Carte de vizită Petr Baron

    ● De-a lungul a 16 ani de carieră, a avut roluri multiple în companii multinaţionale şi locale din Regatul Unit, Rusia, Macedonia şi, mai târziu, Ucraina, unde a deţinut poziţii ca CEO al VAB Bank şi VAB Group, membre ale TBIF Financial Services BV.

    ● Din 2012, a deţinut poziţia de vicepreşedinte al strategiei pentru TBI, fiind consultant pentru managing director în ceea ce priveşte operaţiunile bancare şi nebancare din Europa Centrală şi de Est, ulterior oferind consultanţă pentru 4finance Group în dezvoltarea strategiei de banking şi obiectivelor de achiziţii. Din 2016, este managing director al TBIF şi recent a fost numit membru al comitetului executiv pentru 4finance Group.
    ● A absolvit Facultatea de Investiţii şi Management al Riscurilor Financiare în cadrul Cass Business School din Regatul Unit. Se declară un colecţionar pasionat de artă contemporană şi este de asemenea un fan al rugby-ului şi boxului.

    ● Potrivit reprezen­tanţilor TBI Bank, el a reuşit să transforme identitatea companiei şi să creeze primul supermarket financiar din Ucraina în domeniul serviciilor financiare de retail.

  • Brexit, poveste despre două oraşe şi peşti

    Pentru pescarii din Whitby, un Brexit fără acord ar însemna că vasele de pescuit de pe continent nu vor mai avea voie să pescuiască în apele lor. UE nu le va mai impune cote de pescuit. Nu va mai trebui să împartă cu nimeni peştii. Brexitul dur i-ar mulţumi.

    În ceea ce priveşte micul oraş Dieppe, dacă după Brexit se închid graniţele dintre Marea Britanie şi se introduc controale vamale, acesta va fi pus în faţa imposibilului. Pur şi simplu nu are suficiente spaţii pentru a face faţă cozilor lungi de la punctele vamale. „Dacă va fi un Brexit dur, va fi haos total pe străzi”, crede Jean-Luc, un localnic. Pentru pescarii din Dieppe, Brexitul dur ar putea însemna pierderea locului de muncă.

    Oamenii portului şi locuitorii din Dieppe au ajuns să trăiască cu frica Brexitului, după cum a descoperit un reportaj al Deutsche Welle.
    Dieppe are legături mai strânse cu Regatul Unit decât alte oraşe din Normandia. Feribotul dintre Dieppe şi Newhaven este cea mai veche legătură între Anglia şi Franţa şi a fost o punte între Paris şi Londra cu mult înainte de tunelul feroviar de sub Canal, care leagă direct cele două capitale cu trenul abia din 1994.

    Unii observatori spun că Brexitul ar putea stimula afacerile din Dieppe – dacă centrele logistice majore din Calais şi Dunkirk sunt supraîncărcate de controalele la frontieră, porturile alternative ar putea deveni mai atractive. Departamentul (unitate administrativă fraceză) Seine-Maritime, care operează ruta Newhaven-Dieppe, discută deja introducerea mai multor ture de feribot. Optimism este şi în Dieppe, dar numai la nivelurile de sus. Autorităţile portuare de acolo şi oficialii municipali de rang înalt spun că oraşul cu aproximativ 35.000 de locuitori va putea să controleze efectele Brexitului şi ţin să sublinieze că sunt pregătiţi pentru toate situaţiile posibile. Însă planurile există doar în mintea oamenilor. Traficul va creşte, iar inspectarea bunurilor, inclusiv a animalelor, ar putea deveni o problemă reală. Aproximativ 600 de cai sunt expediaţi în Dieppe din Marea Britanie în fiecare an şi, deocamdată, oraşul intenţionează să-i verifice şi să-i adăpostească pe terenurile unui hipodrom de la marginea oraşului. Fructele şi legumele aduse din Marea Britanie vor sta probabil în depozitele specifice din port în aşteptarea inspecţiei. Niciunul dintre porturile franceze de la Canal nu pare să fie pregătit de asalt.

    La 200 de kilometri spre nord, în Calais, un nod de trafic major, ofiţerii vamali au ajuns în titlurile ştirilor introducând în mod voit „controale mai stricte“, producând astfel perturbări de trafic majore – o mostră a ceea ce va aduce Brexitul. Poliţia a fost forţată să blocheze mai multe ieşiri de pe autostradă în timpul protestului vameşilor, care urmăreau să atragă atenţia asupra condiţiilor în care lucrează. În timp ce ofiţerii vamali se luptă pentru salarii mai mari şi condiţii mai bune de muncă, pescarii din Dieppe se tem de şomaj. „În cazul unui Brexit dur, Marea Britanie ar putea să-şi închidă apele“, spune Pascal Coquet, un fost pescar care acum îi reprezintă pe producătorii şi procesatorii de scoici francezi. Guvernul de la Paris a promis că va oferi un sprijin financiar temporar într-un astfel de scenariu, însă pescarii nu vor să fie plătiţi şi să stea degeaba în port. Ei vor să muncească.

    Dacă Brexitul va fi unul dur, nu va dura mult timp până când apele franceze vor deveni aglomerate, avertizează Coquet: „Dacă celelalte state din UE va trebui să-şi retragă navele din apele britanice, ar fi de două ori mai multe bărci pentru jumătate din peşte.“ Pentru a înrăutăţi situaţia, autorităţile au aprobat construirea a trei ferme eoliene pe coasta franceză, în mijlocul unor zone de pescuit bogate, se plânge Coquet. „Chiar şi investitorii spun că în timpul lucrărilor de construcţie peştii vor ocoli zona, nu vei mai prinde nimic pe o rază de 25 de mile nautice.“

    Pe Loic Marguerie, un tânăr pescar care a cumpărat barca lui Coquet când acesta s-a retras, îl îngrijorează viitorul. „Dacă nu mai putem pescui pe coasta britanică, pierdem 80% din captură“, spune el. Are doar 30 de ani. Marguerie şi echipajul său de patru persoane îşi prind cea mai mare parte din peşte în apele britanice. Nu e de mirare că în special pescarii britanici abia aşteaptă Brexitul. „Este poate singura industrie de acolo pe care Brexitul ar face-o cu adevărat fericită“, spune Marguerie. „Cu cât este mai dur Brexitul, cu atât va mai bine – ei şi-ar dori să secţioneze Canalul Mânecii şi să-şi închidă jumătatea pentru bărcile străine.“

    Dar familia sa, inclusiv părinţii şi bunicii, pescuieşte de mult timp în apele britanice. „Nu ne puteţi lua asta pur şi simplu peste noapte, nu-i aşa?“ Toţi pescarii din Dieppe sunt îngrijoraţi.

    Deocamdată, Marguerie încă poate pescui scoici. Din fericire pentru el, cele mai bune locuri pentru prinderea popularelor moluşte sunt în apele franceze. Marguerie nu ţine legătura cu niciun pescar britanic. Îi vede pe Canal, dar nu comunică, spune el.

    Coquet este convins că vor veni  vremuri tulburi pentru Franţa. În funcţie de modul în care Brexitul se va desfăşura, spune el, „oamenii vor învăţa să îşi controleze furia, iar pescarii francezi vor şti cum să-i împiedice pe cei englezi să treacă graniţa şi să le fure scoicile.“

    În Whitby, Marea Britanie, deocamdată vântul dinspre Marea Nordului e prea puternic pentru ca pescarii să iasă în larg, scrie CNN. În schimb, în dimineţile cenuşii ei se adună într-un grup pestriţ la cantina din port. Ceaiul este puternic. Râsetele sunt la fel de puternice. Discuţia poate deveni directă – mai ales când subiectul este Brexitul. „Debandadă“, izbucneşte James Cole, un pescar care pescuieşte în aceste ape de 35 de ani. Şi Theresa May? „Nu poate conduce. O tot dă în bară de la bun început.“ Aceşti bărbaţi îşi petrec majoritatea zilelor de muncă pe mare, dar sunt serios informaţi despre toate lucrurile ce ţin de Brexit. Este ceva personal, spun ei.

    „La bord îl am pe fiul meu, cât şi pe frate-miu“, spune Cole. „Şi aş vrea să văd că pentru ei industria pescuitului are un viitor“. Richard Brewer, în vârstă de 62 de ani, este un alt pescar care toată viaţa lui a pescuit în regiune. Şi el lucrează împreună cu cei doi fii ai săi. Spune că a urmărit fiecare vot important din parlament în ceea ce priveşte Brexitul. „Sperăm ca astfel să putem prelua controlul apelor şi destinelor noastre.“

    Whitby este un oraş de coastă din nordul Angliei, străbătut de un port îngust şi lung. Pescarii din Whitby sunt suporteri înverşunaţi ai Brexitului cu gândul la o singură chestiune. Tot ce doresc este să scape de politica comună de pescuit a Uniunii Europene. Ei dau vina pe acele reglementări pentru cotele scăzute care lasă vasele fără afaceri. Şi sunt foarte supăraţi că pescarii europeni au acces la apele britanice.

    „Trebuie să avem control asupra navelor care intră în zonele noastre“, zice Brewer. „Şi aceasta este una dintre misiunile pentru care sper că May va continua să lupte.“

    Premierul a promis că planul pentru Brexit îi va elibera pe pescarii britanici de politica de pescuit comună. Doar pentru acest motiv mulţi dintre comandanţii flotei din Whitby au acceptat să susţină acordul lui May. Însă, spune Cole, nimeni nu este surprins că parlamentul a respins acordul premierului a doua oară. „Este aşa cum era de aşteptat. Guvernul habar nu are şi ar trebui să arate că are sânge în vine şi să forţeze un Brexit fără acord cât mai repede posibil“, crede el.

    Whitby este un oraş frumos, chiar şi atunci când norii sunt jos şi ziua este gri. Este împărţit în două de un port îngust şi lung, cu case, magazine, hoteluri şi puburi construite pe pante care se ridică abrupt de fiecare parte. Ruinele dramatice ale abaţiei Whitby domină peisajul dinspre sud. Statuia celui mai cunoscut locuitor al oraşului, exploratorul James Cook, priveşte portul din partea de nord. Această combinaţie de istorie, frumuseţe şi farmec înseamnă că se câştigă bine din turism aici, mai ales vara. Prin urmare, nu toţi localnicii sunt de acord cu pescarii că Brexitul este bun pentru oraş.

    Graham Collinson este administratorul mai multor case de vacanţă în Whitby. El se plânge că are deja probleme în a atrage personal din Europa continentală. Collinson şi vechiul său prieten, pensionarul Steve Hartley, înfruntă în afara cafenelei Clara vântul care bate dinspre Marea Nordului. Sunt agitaţi. Niciunuia nu-i vine să creadă că s-a ajuns aici: Brexitul pare iminent şi guvernul nu are un plan aprobat de parlament.

    „Cred că este ruşinos şi toată lumea ar trebui să fie concediată“, spune Collinson. „Este o mizerie totală, execuţia este slabă, nu se va ajunge niciodată la un final fericit. Suntem conduşi de o gaşcă de idioţi.“ Hartley este un pensionar îngrijorat de ce va însemna această dezorganizare pentru generaţiile mai tinere.

    „Este inevitabil indiferent de vot, că este cel de noaptea trecută, votul din seara asta, votul de mâine, politica este aceeaşi, nu contăm pentru ei“, crede el. „Cum se poate să fim atât de aproape de Brexit şi să nu ştim ce se va întâmpla?“

    În aer se simte miros de heringi afumaţi. Vine de la Fortune’s Kippers, o fabrică micuţă la care se ajunge pe un drum pietruit îngust – sau luându-te pur şi simplu după miros. Heringii – kippers – sunt în meniul de mic dejun al multor britanici. În interiorul camerei de afumat, Barry Brown aşază rând după rând peştii, la fel cum făcea stră-străbunicul său, William Fortune, când şi-a început afacerea în 1872. Fortune’s Kippers se laudă cu singura afumătoare tradiţională din Whitby. Răspunsul lui Brown la haosul din politică, dată fiind experienţa recentă, este un optimism molipsitor. Întreprinzătorul ar vrea ca parlamentul să strângă rândurile în spatele premierului, pentru binele ţării.

    „Haideţi să trecem peste şi să mergem mai departe“, spune el entuziasmat. „Să fim optimişti. Politicienii se împacă şi lucrează împreună, iar noi să mergem înainte. Cred că putem face acest lucru.“

  • Informare Enel România: „70 echipe sunt în teren şi lucrează pentru restabilirea în cel mai scurt timp posibil a alimentării cu energie electrică”

    Potrivit unei informări trimise de Enel, printre cauzele care au dus la producerea incidentelor, pe fondul condiţiilor meteo deosebite – ploaie îngheţată, vânt puternic şi depunere de chiciură – s-au identificat izolatori sparţi şi conductori rupţi. Vântul puternic a dus şi la formarea fenomenului de galopaj a reţelelor electrice aeriene. Reprezentanţii companiei spun că păstrează un contact permanent cu autorităţile locale care sprijină intervenţia echipelor E-Distribuţie.

    La nivelul E-Distribuţie Dobrogea, începând cu ora 7:00, a fost declarată stare de criză, conform procedurilor interne aflate în vigoare.

    În data de 26 ianuarie, la ora 14:00, situaţia se prezenta astfel:

    –              Pe aria judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa, 11 linii de înaltă tensiune, din cauza galopajului şi a depunerilor de chiciură pe conductori, au înregistrat declanşări sau defecţiuni, fiind afectată alimentarea cu energie electrică a 8 staţii de transformare.

    –               în judeţul Călăraşi sunt nealimentate 55 linii electrice aeriene de medie tensiune total, 6 linii de medie tensiune parţial, fiind înregistrate avarii în localităţile Belciugatele, Budeşti, Călăraşi, Dor Mărunt, Dorobanţu, Dragalina, Dragoş Vodă, Frăsinet, Fundulea, Gurbaneşti, Ileana, Jegalia, Lehliu, Lehliu Gara, Lupşanu, Mănăstirea, Modelu, Nana, Nicolae Bălcescu, Perişoru, Roseti, Săruleşti, Sohatu, Tămădău Mare, Ulmu, Valea Argovei, Vlad Ţepeş.

    –              în judeţul Ialomiţa sunt nealimentate 76 linii electrice aeriene de medie tensiune total, 10 linii de medie tensiune parţial, fiind înregistrate avarii în localităţi: Adâncata, Alexeni, Amara, Armăşeşti, Axintele, Balaciu, Bărcaneşti, Borăneşti, Brazii, Bucu, Căzăneşti, Ciocaâlia, Ciochina, Cocora, Coşereni, Dragoeşti, Dridu, Fierbinţi-Târg, Garbovi, Gheorghe Doja, Gheorghe Lazăr, Grindu, Griviţa, Ion Roată, Jilavele, Maia, Mănăsia, Miloşeşti, Moviliţa, Munteni-Buzău, Ograda, Reviga, Roşiori, Sălcioara, Scânteia, Sfântu Gheorghe, Sineşti, Slobozia, Sudiţi, Urziceni, Valea Ciorii, Valea Măcrişului.

    Compania recomandă clienţilor afectaţi să folosească, pentru a semnala deranjamente cu precădere numerele de tip TelVerde (apelabile gratuit din reţelele naţionale) – 0800 070 555. Din păcate, accesul echipelor la instalaţii este îngreunat de depunerile masive de polei care determină deplasarea cu viteze reduse.

  • Orban, despre o posibilă OUG privind protocoalele: E neconstituţională

    „Nu are nicio bază decizia CCR, PSD-ALDE au o obsesie: amnistia şi graţierea. Neavând posibilitatea sau curajul să emită un astfel de act cu normativ, încearcă să ajungă la acelaşi rezultat, respectiv de amnistie şi graţiere, pe toate subterfugiile posibile. Să ne aducem aminte că din 2013 PSD a încercat să adopte legea amnistiei şi graţierii şi doar datorită poziţiei Partidului Naţional Liberal această lege nu a fost adoptată şi nici până astăzi nu este adoptată tot datorită opoziţiei preşedintelui Iohannis şi a Partidului Naţional Liberal.

    Sigur că ne este foarte dificil să influenţăm deciziile la nivelul Curţii Constituţionale şi au generat nenumărate conflicte false între autorităţi pentru a obţine decizii ale Curţii Constituţionale care să le creeze diferite avantaje celor care sunt în procese şi urmează să fie condamnaţi şi, de asemnea, celor care au fost condamnaţi definitiv. Să vii acum să spui că dai ordonanţă de urgenţă ca să-i repui în termnen pe cei care au fost condamnaţi mi se parte profund neconstituţional şi nu are nicio bază în decizia CCR”, a declarat Ludovic Orban, la finalul şedinţei BEX al PNL, care a avut loc luni la Parlament.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro