Tag: popor

  • Liceeni şi studenţii, doriţi în armată. “Pentru sănătatea poporului român, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară”

    Conducerea Diviziei 4 Infanterie „Gemina” propune un proiect-pilot prin care elevii de liceu şi studenţii să facă pregătire militară voluntară, timp de două-trei săptămâni, în unităţi militare, ofiţerii susţinând că demersul este benefic „pentru sănătatea poporului român şi a tinerilor”.

    Comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, general maior Ioan Manci, a declarat, marţi, că la nivelul Comandamentului s-a constituit un grup de lucru cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „Au trecut opt ani de la renunţarea la serviciul militar obligatoriu. La nivelul Comandamentului Diviziei 4 Infanterie <<Gemina>> am constituit un grup de lucru, cu implicarea instituţiilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Prefectura Cluj, ISJ şi UBB, şi am demarat un proiect pilot de pregătire militară a tinerilor, liceeni şi studenţi, pe bază de voluntariat.

    Eu susţin ideea potrivit căreia tinerii noştri să participe la un asemenea program. Perioada de pregătire ar dura două-trei săptămâni şi ar avea loc la finalul anului şcolar, în perioada de tabere şi şcoli de vară pentru liceeni şi în perioada de practică pentru studenţii, tinerii urmând să fie încazarmaţi într-o unitate militară. Pentru sănătatea poporului român, pentru sănătatea tinerilor, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară voluntară”, a spus Manci.

    Potrivit acestuia, tinerii ar trebui să urmeze un program special într-o unitate militară, de la ora 5.30 până la 22.00, când se dă stingerea, cu participarea acestora la programul de înviorare, de curăţenie în dormitor, spălător şi sală de mese, dar şi la un program de pregătire militară, inclusiv fizică.

    „Sunt convins că atât băieţii, cât şi fetele vor opta pentru a desfăşura perioada de practică în unităţile militare. Mi-aş dori să fie evaluaţi şi să găsim o formă de acordare a gradelor în rezervă pentru a realiza şi acea rezervă voluntară care va pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2017”, a mai spus Manci.

    El a adăugat că propunerea a fost trimisă Statului Major al Forţelor Terestre şi promovată la nivelul Statului Major General. Şeful Diviziei 4 „Infanterie” Gemina a participat, marţi, la Cluj-Napoca, la inaugurarea primului muzeu în aer liber al diviziei cu tehnică militară, acţiunea având loc în cazul manifestărilor de împlinire a 100 de ani de la înfiinţare, în 1916.

  • Un popor care vinde materie primă este condamnat să dispară!Nu mai ştim să vindem brânză, carne, lână! Nu mai ştim cum ne cheamă!

    SUNT UN ŢĂRAN ŞI MĂ SIMT ŢĂRAN. Un popor care vinde materie primă, adică buştean, adică miel, adică viţel este condamnat să dispară! Nu mai ştim să vindem brânză, carne, lână! Nu mai ştim cum ne cheamă! Tradiţia noastră se destramă. Oierii au fost alungaţi din munte şi-n munte multinaţionalele străine taie ultimul lemn, avertizează Avram Fiţiu, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj Napoca.

    Sunt un ţăran şi mă simt ţăran, este mândru Avram Fiţiu. Poartă şerpar, un brâu lat din piele, chimir, şi-a cumpărat o turmă de oi pe care vrea să o aducă la 300 de capete, a cutreierat munţii din Europa în căutarea ciobanilor şi a văzut că fermierul nostru român îşi pierde cu fiecare zi tradiţia şi numele. Nu ştim să ne vindem produsele, noi vindem doar materie primă şi de asta suntem ameninţaţi cu dispariţia.

    Sunteţi un neam care nu aţi respectat ce v-au spus părinţii în materie de vânzare. Părinţii voştri oieri nu au trăit niciodată din vânzare de miei. În istorie, acest neam a trăit din lână şi din brânză. Nu a trăit din vânzare de miel, a trăit din vânzare de carne. Câtă vreme astăzi venitul vostru economic este bazat pe subvenţia de la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură n.r.) care, pentru informarea voastră, după ieşirea Marii Britanii din Europa, începând de la anul, va scădea cu 15%, din 2018, 15% – 17% va fi impactul asupra bugetului european.

    Şi atunci, dacă vom continua să mergem înainte bazându-ne pe subvenţie şi vândut viţelul pe picior pentru văcari sau mielul pe picior va fi o greşeală  şi această greşeală este de neimaginat pentru mine. Un popor care vinde materie primă, adică buştean, adică miel, adică viţel este condamnat să dispară!  Le spune Avram Fiţiu fermierilor români.

    Cititi mai multe pe www.agroinfo.ro

  • Erdogan supravieţuieşte loviturii de stat, sprijinul a venit de unde acesta se aştepta mai puţin

    “Au îndreptat armele poporului spre popor”, a declarat Erdogan la Aeroportul Ataturk din Istanbul, dând asigurări că Administraţia sa a restabilit controlul.

    Ministrul Justiţiei, Bekir Bozdag, a dat asigurări că tentativa de lovitură de stat a fost învinsă definitiv.

    “Autorii loviturii de stat nu deţin nicăieri controlul în mod corespunzător; vor fi învinşi inclusiv în zonele în care deţin controlul, iar cei care au preluat mijloace aeriene vor fi doborâţi”, a spus Bozdag, citat de agenţia Anadolu.

    Erdogan supravieţuieşte loviturii de stat, sprijinul a venit de unde acesta se aştepta mai puţin

  • ”Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România

    Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au fost unele dintre cele mai importante bătălii din istoria poporului român. În 11 iulie 1917, armata română a început bătălia de la Mărăşti în urma căreia a fost învinsă armata germană.

    Cu Bucureştiul ocupat, curtea regală în exil la Iaşi, armata română, retrasă în Moldova, după înfrângerile din urma cu un an din Transilvania şi Dobrogea, trece prin transformări radicale în 1917.

    Citeşte aici mai multe despre ”Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România

  • Guvernul a anuntat cat valoreaza oficial “Casa Poporului”

    Guvernul Romaniei a decis miercuri sa reevalueze pretul “Casei Poporului” si a terenului aferent. Ambele sunt proprietate publica si se afla in administrarea Camerei Deputatilor, scrie stirileprotv.ro

    Terenul pe care se afla “Casa Poporului”, avand o suprafata de aproximativ 311.000 de metri patrati, valoreaza aproximativ 4.000.000.000 de RON.

    Impozanta cladire cu o suprafata totala de circa 300.000 de metri patrati a fost evaluata la suma de 5.200.000.000 de RON. In total, cele doua propretati au o valoare comuna de circa 9.300.000.000 de RON, circa 2,2 miliarde euro.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

     

  • Unul dintre cei mai căutaţi hackeri din lume şi-a dezvăluit identitatea. Este român

    Românul Gheorghe Răzvan Eugen se află în spatele unueia dintre cele mai importante grupări de hackeri din lume, Team GhostShell, scrie The Next Web.

    GhostShell a semnat unele dintre cele mai importante atacuri cibernetice din ultimii cinci ani. FBI,NASA sau Pentagon au fost compromise de GhostShell. În plus, peste 2,5 milioane de adrese de email oficiale ruseşti au fost compromise precum şi numeroase alte firme din domeniul securităţii cibernetice.

    Potrivit lui Bryan Clark, The Next Web, GhostShell a hotărât să-şi dezvălui identitatea. Se pare că este român, îl cheamă Gheorghe Răzvan Eugen, are 24 de ani şi locuieşte în Bucureşti la 15 minute de Casa Poporului.

    „„Numele meu este G. Răzvan Eugen şi sunt omul din spatele pseudonimului Team Ghostshell. Eu sunt Ghostshell. Deşi de-a lungul timpului mi s-a spus in multe feluri(….) am 24 de ani, sunt născut pe 16 august 1991 în Bucureşti, România. Deşi călătoresc des, locuiesc încă aici. Stau la aproximatic 15 minute de cea mai mare clădire din europa, Casa Poporului. Înainte de a fonda Team Ghostshell, am făcut parte dintr-o altă reţea de hackeri, MalSec. Am înfiinţat-o cu fostul membru lulzsec, care nu a fost prins niciodată, pe reţeaua AnonOps, la începutul anului 2012. Am condus toate operaţiunile de hacking, iar el se ocupa de relaţia cu media. Am avut un conflict cu el, pentru că bănuiam că era din FBI şi ne-am despărţit. Am luat în acel moment cu mine toţi hackerii pe care îi recrutasem şi îi formasem personal. El i-a ţinut pe restul. Ceilalţi au plecat” scrie românul în mesajul trimis către zece jurnalişti de IT, aleşi de el, printre care şi Bruan Clark de la The Next Web, care a publicat duminică articolul despre GhostShell„, scrie românul.

    De ce a decis să-şi dezvăluie identitate?

    Citeşte de ce doi români vor să determine lumea să renunţe la parole într-o perioadă când securitatea cibernetică este tot mai importantă

    “Vreau doar să îmi asum acţiunile, să suport consecinţele şi să sper că totul va fi bine. Ce îmi dorec cu adevărat este să fac în continuare parte din această industrie. Securiatatea cibernetică este ceva ce mă pasionează foarte mult, în ciuda problemelor legale ce le atrage. Pe de altă oarte sper ca alţi hackeri şi hacktivişti să fie inspiraţi de exemplul meu şi să caute să fie mai buni. Doar pentru că ai explorat părţi ale internetului şi ai protestat împotriva unor chestiuni importante, nu înseamnă cp trebuie să te temi şi şi devii paranoid faţă de oamenii din jurul tău”, a mărturisit Eugen.

    Citiţi şi povestea hacker-ului român care spart site-urile Pentagonului, Google, NASA şi pe cel al Marinei Regale Britanice

    GhostShell a fost cel mai activ în 2012, când a spart numeroase servere guvernamentale din SUA şi Rusia. Apoi nu s-a mai vorbit despre această reţea de hackeri, până în 2015, când a anunţat prin contul de Twitter că a lansat noi atacuri cibernetice şi este în posesia a mii de date private de pe servere securizate.
     

    Vezi aici cine te supraveghează online şi cum te poţi apăra

  • Metroul personal şi secret al lui Ceauşescu

    La începutul anilor ’80, vestea că Ceauşescu dorea ca Armata să-i construiască o reţea subterană secretă care să facă legătura între Casa Poporului şi Aeroport a făcut mare vâlvă. Nici până în ziua de astăzi nu s-a putut demonstra dacă această linie secretă există cu adevărat sau este doar un mit. Şi asta pentru că Serviciul Român de Informaţii refuză accesul în subteranele Casei Poporului, acolo de unde se consideră că ar fi trebuit să pornească linia de metrou prezidenţială.

    Potrivit acestui mit urban, Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat să i se construiască, imediat după ‘80, o linie de metrou specială, ascunsă de ochii lumii, pe care să poată circula în cazuri extreme.

    Oficialii Metrorex admit existenţa unui tunel între Casa Poporului şi  Izvor, dar spun că scopul acelei construcţii subterane este altul. „Este un tunel de apărare, nu a existat niciodată un metrou prezidenţial care să circule pe ruta aceasta”, susţine directorul companiei, Gheorghe Udrişte.
    Istoricii au şi ei o variantă. „S-a discutat mult la începutul anilor ’80 despre proiectul metroului prezidenţial, am auzit de el. Ştiu sigur însă că prin aceste tunele preşedintele circula cu o barcă pneumatică.

    Citit mai multe pe www.historia.ro

  • Să nu ne culpabilizăm. Să nu ne iluzionăm?

    Înainte de orice, un sfat: una dintre cauzele care au făcut posibilă tragedia din Colectiv este lipsa unor cursuri de pregătire a insului pentru viaţa în jungla urbană. Nu este vorba aici să ne transformăm în paranoici, îmbrăcaţi în armuri şi trăind în cazemate, preocupaţi de securitatea personală; pe de altă parte, am ascultat cel puţin două mărturii, a unui coleg de muncă şi a unei fete de 17 ani care au scăpat din club pentru că s-au dovedit prudenţi. Tânăra s-a ferit cât a putut, a profitat de mişcarea mulţimii şi, important, şi-a ţinut respiraţia în momentul apariţiei fumului toxic. Oraşul moderm se poate dovedi o capcană mortală de multe ori, pentru spectatori, pentru pietoni, pentru şoferi, pentru locatari, pentru corporatişti sau pentru persoane cu probleme; este bine să vă obişnuiţi copilul cu simpla acţiune de a suna la 112 de la o vârstă cât mai fragedă, dar şi cu câteva măsuri elementare de protecţie în cazul unui cutremur, pentru că e bine să ne aducem aminte că locuim într-o zonă seismică, al unui incendiu sau al unui conflict. Sigur că hazardul sau ticăloşia ne pot pune în continuare în pericol, oricât de atenţi am fi, dar este bine să facem, să încercăm să facem tot ce ţine de noi, personal. Şi nu gândiţi niciodată „mie nu mi se poate întâmpla“.

    Să ne întoarcem la subiectele noastre. Culpabilizarea. De ce să ne învinovăţim? Niciun român de bună-credinţă nu a acceptat senin corupţia, impostura, minciuna, şi oamenii de bună-credinţă au acţionat cum şi cu ce le stătea la îndemână – la vot, ieşind în stradă, vorbind la emisiuni televizate sau la întâlniri cu politicieni, reclamând, scriind pe bloguri sau pe Facebook, manifestând. Puţine au fost ediţiile Business Magazin, din cele 541 de până acum, care să nu vorbească depre corupţie, impostură sau minciună. Problema este a celor cu obrazul atât de gros încât nu au simţit împunsăturile.

    Pe de altă parte, să nu ne iluzionăm. Strada cere o schimbare profundă a mediului politic, guvernare de tehnocraţi, partide noi, figuri noi, cinste, corectitudine, dedicaţie. Şi îmi aduc aminte de o declaraţie a unui ambasador britanic, în urmă cu 10 ani, depre corupţie: „În apele politicii româneşti există nu numai peşti, ci şi reptile periculoase, care este crocodilul. Singurul lucru de care îi este frică crocodilului este ca apa în care trăieşte să fie curăţată. Atunci el ar deveni vizibil şi vulnerabil“. Declaraţia a fost valabilă şi în urmă cu un deceniu, şi este cât se poate de valabilă şi acum. Iar recentele anchete luminează doar frânturi, feliuţe dintr-un întreg întunecat al corupţiei şi furtului de dimensiuni uriaşe.

    O schimbare aşa cum o cere strada – scriu acest text joi, 5 noiembrie – este posibilă, dar eforturile ar fi uriaşe, ar urma o perioadă cât se poate de nesigură, iar finalul este incert. Să explic: am putea avea o toamnă românească, o revoluţie de catifea. În ipoteza greu de crezut că domnii Iohannis, Dragnea, Blaga şi alţii ar accepta aşa ceva, românii va trebui să decidă spre ce formă de guvernământ se îndreaptă, iar o adunare constituantă ar putea pune bazele noii forme de guvernare.

    Este SF curat, pentru că îmi aduc aminte cum a fost după revoluţia din 1989. Sper, sau cel puţin mi se pare mai fezabil ca politicienii actuali să înţeleagă în cele din urmă că ei trebuie să se schimbe, să îşi primenească partidele şi să îşi deschidă ochii, urechile şi minţile. Tehnologia, reţelele sociale, comunicaţiile rapide au introdus în jocul politic mulţimea, strada, societatea civilă, care se poate acum mobiliza, poate analiza şi se poate hotărî mult mai repede. Ceauşescu şi-a făcut-o, într-un fel, cu mâna lui în momentul în care a adunat zeci de mii de oameni în piaţă, pentru a le da 100 de lei. Politicienii noştri au zecile de mii de inşi adunate în permanenţă şi trebuie să decidă acum ce oferă oamenilor; echivalentul sutei lui Ceauşescu sau ceea ce oamenii îşi doresc cu adevărat. Şi să suporte consecinţele.
     

  • Din Turcia, Victor Ponta face un ANUNŢ SURPRINZĂTOR. Reacţia: „Este un blestem naţional”

    Absent din ţară de aproape o lună, Victor Ponta a făcut un anunţ surprizător pe reţelele de socializare. Totul a început ca o simplă reacţie la votul de la referendumul din Grecia, pentru ca imediat tonul să se schimbe şi premierul să transmită un mesaj tranşant, pe care puţini l-ar fi anticipat.

    „O să vedem în curând dacă şi de data asta vom strica tot când este bine sau putem să rupem acest blestem naţional”, fost reacţia imediată. 

    Din Turcia, Victor Ponta face un ANUNŢ SURPRINZĂTOR. Reacţia a fost imediată: „Este un blestem naţional”

     






  • Radicalizare

    Statuia lui Gavrilo Princip, studentul sârb care l-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand în urmă cu 101 ani, declanşând astfel primul război mondial, a fost dezvelită la Belgrad. Princip este socotit un simbol al patriotismului sârbesc, a spus-o chiar preşedintele sârb Tomislav Nikolici, care a participat la eveniment.

    Nu cred că am căderea să mă pronunţ în privinţa patriotismului lui Princip, pentru simplul motiv că nu am trăit în acea lume, ca să-i înţeleg rosturile, dincolo de ceea ce spun cărţile de istorie. Ştiu mai degrabă partea anecdotică a evenimentului care a dus la izbucnirea războiului, faptul că Franz Ferdinand a scăpat în acea zi din mai multe încercări de asasinat şi că o schimbare de traseu şi un şofer care nu cunoştea oraşul l-au scos în calea lui Princip; acesta îşi părăsise postul încredinţat de camarazii de complot şi s-a îndreptat spre un magazin de delicatese, pentru a-şi lua ceva de mâncare.

    Şi există o întreagă teorie a sandvişului lui Princip, astăzi cumva mai importantă decât semnificaţia gestului său. Dacă ar fi să povestesc pe scurt istoria, aş spune că un radical a găsit o reprezentare fizică a nemulţumirilor sale şi a acţionat în baza convingerilor sale. Diplomatic, ha? Reţineţi „radicalul“.

    Ceva mai puţin diplomatic au ales să acţioneze ruşii care confirmă opiniile specialiştilor care indicau ţările baltice drept următoarea ţină, după Crimeea. În prezent biroul procurorului-şef al Rusiei examinează dacă fosta Uniune Sovietică a acţionat legal atunci când a recunoscut independenţa ţărilor baltice, în 1991. Acelaşi procuror-şef a declara cu o săptămână înainte că transferarea Crimeei de la Rusia la Ucraina în 1954 a fost ilegală. Investigaţia cu privire la independenţa ţărilor baltice a fost deschisă în urma cererii a doi deputaţi, membri ai Partidului Rusia Unită al preşedintelui rus Vladimir Putin, care afirmă într-o scrisoare că decizia din 1991 de recunoaştere a independenţei ţărilor baltice a fost luată „de către un organism neconstituţional“. Diplomatic, cât de diplomaţi pot fi oficialii ruşi, se spune că nu vor exista „consecinţe legale“ în cazul în care se va stabili că recunoaşterea, în 1991, a Estoniei, Letoniei şi Lituaniei a fost ilegală. Reţineţi „consecinţe“.

    Cele două aspecte sunt doar două incidente în climatul de radicalizare a discursului pe care îl trăieşte lumea, de la nivelul simplilor cetăţeni la diplomaţi sau varii oficiali de stat. Încercaţi să măsuraţi doar, fără resentimente şi cu mintea limpede, tonul discursurilor legate de Grecia, de la vorbele doamnei Merkel la cetăţeanul grec isterizat de ce i se întâmplă şi veţi înţelege. În 2011, Georgios Papandreou a renunţat la ideea unui referendum, iar discursul european a fost la fel de radical ca şi acum (scriu acest text joi, 2 iulie, înaintea referendumului lui Tsipras).

    „Ce spune propriul popor” este un exerciţiu care lipseşte în mod cronic din spaţiul european. De amintit, în context, modul în care au reacţionat liderii europeni la referendumurile pentru adoptarea Tratatului de la Lisabona sau la referendumurile islandeze. Ideea că naţia nu pricepe cum e cu finanţele şi cu planurile de salvare sau cu stabilitatea zonei euro e o ipoteza discutabilă şi din când în când, atunci când atingi nişte limite, consultarea populară este ultima soluţie. Iar demersurile liderilor europeni nu sunt de salvare a Greciei, ci de ajutorare a creditorilor, trebuie spus clar, dar pe un ton liniştit.

    Pentru că orice alt ton şi orice altă abordare nu fac bine unei Europe în ansamblul ei înnebunită de criză, austeritate şi pericole reale sau inventate. Aceeaşi fierbere se înregistra în urmă cu un secol, şi în 1939, într-o lume stârnită de criza din anii ‘30. Pe continent se mişcă arme şi armate, iar tratatele sunt supuse îndoielii. Austeritatea creează nemulţumire, iar austeritatea intelectuală creează monştri cu privirile goale.

    Ilustrez cu al 24-lea capriciu al lui Goya, „Fără niciun ajutor“.