BusinessMagazin

Tag: pondere

  • Investiţiile nete în economie au totalizat în primul semestru 29,31 mld lei, în creştere cu 8,7%

    Investiţiile nete realizate în economia naţională în primul semestru au totalizat 29,31 miliarde lei, în creştere cu 8,7% comparativ cu perioada similară din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.

    În T2, investiţiile s-au ridicat la 16,4 miliarde lei, cu 9,7% mai mult decât în mai-iulie 2015.

    În primele şase luni, au fost înregistrate investiţii mai mari pe toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 13,3%, lucrări de construcţii noi cu 6,1% şi la alte cheltuieli cu 1,7%. Investiţiile în utilaje au avut o pondere de 45,5%, în timp ce lucrările de construcţii au reprezentat 43,9% în total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TP-LINK extinde gama de produse pentru IMM-uri. ”Estimăm o creştere cu 25% a livrărilor de echipamente pentru birouri până la finalul anului şi o pondere de 30% din total”

    TP-LINK anunţă extinderea gamelor de produse destinate întreprinderilor mici şi mijlocii şi Small Office Home Office cu noi modele de dispozitive access point de interior şi exterior. Totdată, TP-LINK anunţă doi noi parteneri de distribuţie –  MGT Educational, distribuitor de produse IT&C cu peste 75 de branduri în portofoliu şi 3700 de produse, de la echipamente de reţelistică şi supraveghere, la PC-uri, imprimante şi produse foto-videoşi Mondoplast, distribuitor specializat de echipamente şi cabluri pentru telecomunicaţii.

    ”TP-LINK este prezent în 6 din 10 case din România care folosesc echipamente Wi-Fi. Prin aceste noi parteneriate ne dorim să ajungem la cât mai mulţi clienţi şi din categoriaîntreprinderilor mici şi mijlocii (Small and Medium Business) şi a clienţilor SOHO (Small Office Home Office) şi ne bazăm pentru acest lucru pe oferta tot mai diversificată de produse şi pe raportul preţ-calitate”, a declarat Hermes Song, director general TP-LINK Romania. ”Estimăm o creştere cu 25% a livrărilor de echipamente SMB până la finalul anului şi o pondere de 30% din total”, a mai adăugat Hermes Song.

    Doua exemple pentru afacerile mici şi mijlocii sunt dispozitivele access point AC1200 EAP320 şi AC1900 EAP330 oferă viteze Wi-Fi cumulate de 1200Gbps, respectiv 1900Gbps în cele două benzi de frecvenţă.
     

  • Smart Bill oferă şi gestiune în cloud, după o investiţie de 750.000 de euro

    Smart Bill, soluţia de facturare şi gestiune, lansează versiunea de Gestiune în Cloud a softului. Investiţia în Smart Bill Cloud se ridică la 750.000 de euro, ponderea cea mai mare din sumă fiind direcţionată către dezvoltarea software (web şi mobile)a celor două versiuni cloud. În plus, Smart Bill a investit în formarea unui departament de suport tehnic, potrivit unui comunicat dat publicităţii de către companie.

    Până la finalul anului 2020, compania ţinteşte pentru Smart Bill Cloud (facturare şi gestiune) un portofoliu de 50.000 de companii. În prezent, 40.000 de clienţi, de la  la PFA-uri, la companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum comerţ şi servicii, folosesc fie Smart Bill.

    „Tehnologia are un impact tot mai mare asupra modului în care funcţionează mediul de business. La fel ca noi toţi, companiile sunt din ce în ce mai mobile şi lucrează într-un ritm foarte alert. Mai mult, Internetul a devenit o utilitate accesibilă aproape 100% din timp, atât de la birou cât şi de pe teren, cu un cost scăzut, deci infrastructura nu doar că permite existenţa unui astfel de serviciu, dar o şi impune. Aşa că, sunt convins că piaţa va îmbrăţişa rapid soluţia noastră. De exemplu, acum, cu Smart Bill Cloud, poţi emite de pe telefonul mobil o factură ce efectuează scăderea de stoc dintr-un depozit aflat oriunde în lume, o poţi livra clientului pe email sau o poţi tipări instant, pe o imprimantă mobilă direct de pe teren, contabilul având acces la ea direct de la birou, iar managementul poate vedea rapoarte în timp real, oriunde s-ar afla”, spune Mircea Căpăţînă, Co-Founder & Biz Dev Manager Smart Bill.

    La dezvoltarea soluţiei de Gestiune în Cloud a lucrat o echipă de 20 de dezvoltatori software, designeri şi product manageri.

    SmartBill a fost lansat în 2007 de antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, iar în prezent este utilizat de 40.000 de clienţi şi prin intermediul său se emit lunar peste 1.000.000 de facturi şi se facturează peste 2 miliarde de euro anual.

  • Eurostat: Rata noilor angajaţi, cel mai ridicat nivel din 2009 încoace

    Rata noilor angajaţi din România, indicator care măsoară ponderea persoanelor care ocupă locul de muncă actual de mai puţin de 12 luni în totalul populaţiei ocupate, a ajuns la 7,2% în 2015, atingând cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, potrivit unei analize a Eurostat, scrie Mediafax

    Faţă de anul anterior, rata noilor angajaţi din România a crescut cu 1,5 puncte procentuale însă, în continuare, România este la coada clasamentului Uniunii Europene în privinţa acestui indicator.

    Astfel, rata de 7,2% a noilor angajaţi în România din 2015 este la jumătate faţă de media Uniunii Europene, care a fost de 14,5% anul trecut. În acest indicator intră atât noii angajaţi, cât şi cei care şi-au schimbat locul de muncă în ultimul an.

    “Angajaţii din alte ţări sunt mult mai mobili decât românii, îşi schimbă mai uşor zona în care lucrează. Şi la noi au început să fie tot mai dese proiectele de relocare a candidaţilor din Moldova şi din Oltenia în zonele în care există producţie (mai ales în zona muncitorilor – n.red.)”, a spus Bogdan Drăgoescu, operations manager în cadrul firmei de recrutare şi închirirere de forţă de muncă în regim temporar Lugera.

    În topul statelor europene cu cea mai mare rată a noilor angajaţi din 2015 se situează Danemarca (cu o rată de 23,1%), Suedia (21,1%), Cipru (19,7%), Finlanda (18,5%), Marea Britanie (18,1%) şi Spania (17,8%).

    La polul opus sunt, pe lângă România, state precum Bulgaria (cu o rată de 10,7% a noilor anga jaţi), Italia (10,8%) şi Grecia (10,9%), mai arată datele Eurostat.

  • Majoritatea românilor folosesc cardul pentru cumpărători de până la 75 de lei

    Unu din cinci români utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor cu valori mai mici de 10 lei, arată rezultatele unui studiu MasterCard, care a analizat comportamentul de utilizare a cardurilor în România. Cele mai uzuale plăţi cu cardul sunt de valoare mică, trei sferturi dintre participanţii la studiu afirmând că, de regulă, utilizează cardul pentru achiziţionarea unor cumpărături de până la 75 lei.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, această tendinţă este încurajatoare, arătând o schimbare de mentalitate la nivelul pieţei locale: migrarea dinspre numerar înspre plăţile electronice pare să-şi facă loc în comportamentul de consum al românilor, dacă luăm în considerare faptul că 85% dintre respondenţi afirmă că utilizează cardul pentru plata cumpărăturilor curente. De altfel, 4 din 5 români preferă cardurile pentru că astfel evită să poarte numerar asupra lor, în timp ce 67% apreciază uşurinţa cu care sunt realizate plăţile în acest fel.

    Potrivit studiului, cardurile sunt tot mai des utilizate pentru plata cumpărăturilor cotidiene. În decembrie 2015, numărul celor care efectuau zilnic plăţi cu cardul era cu 45% mai mare faţă de luna martie a aceluiaşi an. Acest rezultat indică o evoluţie îmbucurătoare la nivelul pieţei, susţinută şi de faptul că ponderea românilor care deţin un card bancar a fost în creştere pe parcursul lui 2015, ajungând în luna decembrie până la 95% în rândul adulţilor care locuiesc în zonele urbane din România şi care folosesc internetul.

    Boom-ul anului trecut în piaţa de carduri din România aparţine segmentului contactless. Între primul şi ultimul trimestru ale anului trecut, ponderea respondenţilor care afirmau că obişnuiesc să efectueze plăţi contactless a crescut cu 160%. În decembrie 2015, 4 din 10 dintre respondenţi se declarau obişnuiţi să efectueze plăţi contactless, confirmând tendinţa de creştere în popularitate a acestei metode de plată.

    Studiul a analizat şi percepţia consumatorilor români asupra plăţilor cu cardul pe Internet, reliefând faptul că majoritatea consumatorilor conştientizează beneficiile acestui tip de cumpărături. Astfel, 57% dintre aceştia au menţionat ca principal avantaj al plăţilor online cu cardul faptul că astfel pot face plăţi oricând şi de oriunde doresc. Pe de altă parte, securitatea datelor şi încrederea în unele pagini ale comercianţilor, deşi într-o uşoară scădere, rămân principalele preocupări ale utilizatorilor de carduri din România când vine vorba de efectuarea cumpărăturilor online. 

     

    Studiul se bazează pe sondaje Omnibus realizate în lunile martie şi decembrie 2015, în mediul urban, în rândul utilizatorilor de Internet cu vârsta de peste 18 ani, de compania de cercetare iSense Solutions, pentru MasterCard.

     

     

  • PIB-ul a crescut anul trecut cu 3,7%, la 710,26 miliarde lei, susţinut în principal de consum

    Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 3,7% faţă de 2014, la 710,266 miliarde lei, ca serie brută, după ce a consemnat acelaşi avans în ultimul trimestru al anului, ajungând la 209,996 miliarde lei, creşterea fiind susţinută în principal de comerţ, reparare auto şi hoteluri şi restaurante, informează Mediafax.

    Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru ultimul trimestru al anului s-a plasat la circa 180,05 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul anterior şi cu 3,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni reali, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    La creşterea PIB au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

    Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hotelurile şi restaurantele au avut o contribuţie de 1% la creşterea economică, cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,4%.

    Impozitele nete pe produs au avut un aport de 0,7%, cu o pondere de 12,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%.

    Construcţiile au contribuit cu 0,6%, având o pondere de 7,4% la formarea PIB, iar volumul lor de activitate s-a majorat cu 8,8%. Cu acelaşi procentaj au contribuit şi informaţiile şi telecomunicaţiile, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (11,8%).

    Indutria a contribuit cu 0,5% la creşterea economică, având o pondere de 23,2% la formarea PIB, iar volumul său de activitate s-a majorat cu 2%.

  • Epopeea supraîndatorării

    Tiparul de finanţare a firmelor româneşti s-a schimbat semnificativ în ultimele două decenii, capitalurile proprii fiind înlocuite într-o proporţie însemnată prin surse puse la dispoziţie de creditori, adică prin datorii. Practic, ponderea datoriilor în bilanţul companiilor a urcat de la 20% în 1994 la 63% în 2014, în timp ce ponderea capitalurilor proprii aproape s-a înjumătăţit.

    Astfel, gradul de îndatorare a firmelor româneşti a ajuns să fie printre cele mai înalte nu doar comparativ cu alte ţări din regiune, ci şi faţă de ţări dezvoltate din zona euro. Iar reducerea rolului capitalurilor proprii în bilanţ a avut loc concomitent cu o scădere a calităţii elementelor care formează aceste capitaluri. În aceste condiţii, recapitalizarea firmelor prin surse de bună calitate este o necesitate. În acest scop, există trei opţiuni: folosirea fondurilor europene, efortul direct al acţionarilor sau prin intermediul băncilor, după cum reiese din studiul „După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste“, realizat de economiştii Florian Neagu, Florin Dragu şi Adrian Costeiu din cadrul Băncii Naţionale.

    În ceea ce priveşte prima opţiune, există transferuri gratuite dinspre UE către firme, companiile care au folosit fonduri europene fiind caracterizate de o sănătate financiară mai bună decât cea a companiilor care nu au experimentat această reţetă de capitalizare. Dacă ne gândim la cea de-a doua alternativă, respectiv contribuţia acţionarilor pentru recapitalizarea companiilor, se ştie că aceştia au deja un rol important în susţinerea firmelor prin acordarea de credite financiare (în special în cazul IMM), susţin autorii studiului.

    Împrumuturile acordate direct de acţionari sau de asociaţi firmelor au avut o tendinţă de creştere în anii de criză, iar odată cu redresarea economiei au început să se diminueze. Există două cazuri principale când asociaţii finanţează firmele pe care le deţin prin împrumuturi: societăţile cu acţionari străini şi firmele mici şi mijlocii cu acţionari români – caz în care astfel de împrumuturi au fost o soluţie de supravieţuire pe perioada crizei, sumele fiind acordate de obicei pentru plăţi vitale, precum salarii, furnizori, taxe, potrivit analiştilor.

    În cazul companiilor cu acţionari străini, fondurile acordate iniţial sub formă de împrumut pot fi transformate ulterior în aport la capital în cazul în care afacerea respectivă are perspective bune de dezvoltare. Pentru multe firme cu acţionari români, finanţarea sub forma împrumuturilor acordate de aceştia a fost o soluţie de supravieţuire pe perioada crizei. Multe firme mici şi mijlocii nu ar fi rezistat în anii de recesiune dacă acţionarii nu ar fi fost dispuşi să-şi susţină firma, în speranţa că vor reuşi să-şi recupereze banii atunci când afacerile se redresează. Ponderea acestor credite financiare acordate de acţionari reprezintă în cazul IMM aproximativ cât contribuie băncile şi IFN autohtone la creditarea companiilor.

    Pentru a încuraja acţionarii să-şi susţină firma în special prin capitalizare directă şi nu prin credit financiar, autorităţile pot gândi un sistem fiscal astfel încât poziţia „Datorii faţă de acţionari“ să scadă în favoarea poziţiei „Capitaluri“. Iar pentru firmele cu capitaluri proprii negative, se pot evalua meritele convertirii automate a datoriilor faţă de acţionari în capitaluri proprii până la nivelul în care cele din urmă ar ajunge la valoarea minimă solicitată prin reglementări. O asemenea măsură s-ar adresa unui număr important de firme (191.000 în decembrie 2014) şi valoarea datoriilor convertite în capitaluri ar reprezenta 46 miliarde de lei, susţin autorii studiului.

     

  • Strategie pentru creştere de doi digiţi

    Luxoft România a dezvoltat în mod tradiţional linia de afaceri telecom. Treptat însă, pe măsură ce diverse pieţe s-au dezvoltat, Luxoft şi-a diversificat competenţele, astfel că acum, alături de telecom, dezvoltăm proiecte de anvergură şi pentru clienţi din domeniile auto şi financiar“, spune Bogdan Pelinescu, managing director al Luxoft România. Compania a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de aproape 143 de milioane de lei, faţă de 103 milioane de lei în 2013, cu un profit de 17,8 milioane de lei, cu 932 de angajaţi.

    Acum, numărul angajaţilor se apropie de 1.600, iar Pelinescu spune că rezultatele anului trecut reprezintă „un pas înainte în ceea ce priveşte indicatorii de business“. Compania este prezentă pe piaţa românească din 2008, când a preluat ITC Networks, una dintre cele mai mari şi mai vechi companii de software de telecomunicaţii de pe piaţa locală. În 2009 firma avea 452 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 57 de milioane de lei, iar în şapte ani compania şi-a sporit veniturile de circa trei ori. Numărul de angajaţi a crescut în acelaşi interval de 3,5 ori. „Numai în ultimul an am angajat peste 500 de membri, ceea ce ne face unul dintre cei mai activi angajatori în IT. Pentru noi, principala provocare rămâne aceea de a găsi acei candidaţi care să lucreze pe o tehnologie specifică şi să aibă cunoştinţe în alte domenii, precum bancar sau economie“, mai spune Pelinescu.

    El adaugă că Luxoft are constant nevoie de profesionişti IT, programatori, specialişti în asigurarea calitatii, iar compania angajează permanent atât seniori, cât şi tineri, la început de drum. „Credem că este esenţial să avem persoana potrivită, la locul potrivit, în momentul potrivit, de aceea punem accent pe procesul de recrutare. În cazul nostru, acesta include mai multe etape şi necesită o cooperare strânsă cu aplicanţii pentru o perioadă de timp“, mai spune Pelinescu. Tot el argumentează şi că acum proiectele la care lucrează echipele Luxoft sunt în industrii de top, de pildă financiar, telecom şi auto. În proiectele pentru Avaya, o companie americană din domeniul telecomunicaţiilor, cu o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de dolari în 2014, sunt implicaţi mai mult de 350 de oameni în acest moment, spune Pelinescu. Printre cei mai mari clienţi pentru care Luxoft România dezvoltă soluţii software se mai numără gigantul bancar elveţian UBS, cu venituri de peste 25 de miliarde de euro în 2014, Harman, companie americană din domeniul electronicii, cu venituri de 6,4 miliarde de dolari în 2015, Deutsche Bank şi Continental.

    Luxoft mizează şi pe faptul că angajaţii companiei din România pot aplica pentru locuri de muncă din alte ţări, astfel ajungând să lucreze la proiecte cu expunere internaţională. „Bineînţeles că ne actualizăm permanent şi oferta financiară, astfel încât să ne situăm la nivelul pieţei“, spune Pelinescu.

    IT-ul este domeniu cel mai efervescent din punctul de vedere al cererii şi ofertei de pe piaţa muncii şi a avut o evoluţie atipică chiar şi în perioada de după 2008, când salariile au continuat să crească, iar companiile se luptă să recuruteze şi să menţină angajaţii. Previziunile făcute de specialiştii din domeniul recrutărilor indică IT&C ca vedetă a pieţei muncii şi anul acesta, atât în ce priveşte numărul de locuri de muncă, cât şi veniturile salariale. Pentru poziţiile de suport IT, plaja veniturilor salariale începe de la 3.300 de lei şi ajunge la 18.400 de lei brut, variind în funcţie de experienţă, complexitatea proiectelor şi nivelul de iniţiativă proprie. Pe piaţa românească există în permanenţă în jur de 3.000 de locuri de muncă disponibile în acest domeniu, conform studiului IT&C Talent Map Romania 2015, realizat de Brainspotting, una dintre cele mai mari companii din România specializată în restructurări în domeniul tehnologiei. Acelaşi studio mai arată şi că, în momentul în care anunţă că vor să plece la un alt loc de muncă, un sfert dintre angajaţi primesc o contraofertă din partea companiei la care lucrează.

     

  • România, pe ultimele locuri în ce priveşte ponderea femeilor în consiliile de administraţie şi supraveghere ale companiilor listate

    Ponderea femeilor în consiliile de administraţie şi supraveghere ale tuturor companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti era de numai 14%, la sfârşitul anului 2014, cea mai slabă reprezentare în perioada 2009 – 2014, analizată în cadrul studiului “Women on Boards in Romania”, realizat de Deloitte România şi PWN România. Astfel, dintr-un total de 388 de membri ai celor 79 de companii analizate, doar 55 erau femei.

    Comparativ, în 2009, la nivelul celor 60 de companii analizate, aproximativ 17% dintre poziţiile din structurile de conducere erau ocupate de femei. Cu o excepţie, anul 2011, când s-a înregistrat un procent de 19%, în perioada analizată, s-a înregistrat un declin al reprezentării feminine în structurile de conducere ale companiilor listate, ajungând la 14% la sfârşitul anului 2014.

    Situaţia este şi mai puţin favorabilă în cazul celor mai mari 10 companii româneşti listate, incluse în indicele BET, femeile fiind prezente într-o proporţie de 11,59% la sfârşitul anului 2014.

    Această tendinţă este opusă celei din UE, unde ponderea femeilor în consiliile de administraţie şi supraveghere a crescut simţitor, media ajungând la 20%, iar ţări precum Franţa, Letonia, Finlanda şi Suedia, au o reprezentare în jur de 30% a femeilor. Mai mult, în ţări precum Islanda şi Norvegia, nivelul de participare a femeilor în structurile de conducere este şi mai mare, de 45%, respectiv 38%.

    Această evoluţie  în Europa se datorează implementării unor măsuri legislative ca urmare a conştientizării, la nivelul factorilor de decizie, a impactului pozitiv al diversităţii de gen asupra performanţei economice a companiilor.

    Urmărind acţiunile altor ţări europene, PWN România a formulat câteva măsuri pentru a creşte numărul de femei în consiliile de administraţie şi supraveghere ale companiilor listate. În primul rând, este necesară o abordare sistemică pentru a susţine femeile în dezvoltarea profesională şi personală şi în vederea atingerii unor poziţii de leadership. Companiile pot promova un transfer de practici în domeniul diversităţii de gen, în cadrul organizaţiei, iar instituţiile statului pot sprijini demersul prin politici publice.

    „Un pas important constă în identificarea potenţialului şi a capabilităţilor doamnelor din companii, urmat de implementarea unui plan de pregătire structurată şi relevantă pentru ca acestea să acceadă la poziţiile din consiliile de administraţie şi supraveghere. În plus, este important ca femeile capabile să ia parte la deciziile economice, să îşi dorească acest lucru şi să acţioneze în consecinţă”, precizează Sorana Baciu, Preşedinte PWN România.

    „Studiul Women on Boards in Romania este primul de acest gen care analizează prezenţa femeilor la nivelul consiliilor de administraţie şi supraveghere ale companiilor listate şi impactul acestora asupra performanţei economice. Acesta reprezintă o iniţiativă care sperăm că va încuraja companiile din România să facă progrese cu privire la creşterea echilibrului de gen în consiliile de supraveghere şi consiliile de administraţie, în  menţinerea femeilor la locul de muncă, şi promovarea lor pe scara profesională”, spune Adriana Lobdă, Partener Deloitte Romania.

    “Competenţele, capabilităţile şi simţul afacerilor sunt specifice atât femeilor, cât şi bărbaţilor. Perspectivele şi abordările lor sunt complementare şi ajută companiile să îşi atingă obiectivele într-un mod mai eficient”, adaugă Oana Petrescu, Partener Deloitte Romania.

    “Analizând datele, am ajuns la concluzia că România are un potenţial semnificativ de femei cu experienţă profesională şi managerială demonstrată, pentru a ajunge la nivelul de 40% propus de Uniunea Europeană, spre a fi atins până în 2020”, spune Virginia Oţel, Vice Preşedinte Women on Boards, PWN România.

    Conform studiului, România se situează pe locul 25, în ceea ce priveşte ponderea femeilor în structurile de conducere ale companiilor listate, înainte de ţări precum Grecia, Cipru, Portugalia, Estonia şi Malta.   

    Mai mult, analizând majoritatea companiilor care îşi desfăşoară activitatea în România, cea mai mare pondere a femeilor în numărul total din structurile de conducere ale companiilor este înregistrată în sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, urmate de sectorul activităţilor culturale şi recreative. Sectorul administraţiei publice, apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială se află pe a treia poziţie, în funcţie de procentul de femei în total poziţii. 

    Dacă reprezentarea femeilor în companiile româneşti este la un nivel redus, în ceea ce priveşte mediul de business internaţional situaţia este mai favorabilă. Prin urmare, această diversitate trebuie să fie reflectată şi în structura angajaţilor companiei, întrucât echipele mixte lucrează mai bine şi mai eficient.

    “O

  • Cote obligatorii, sună cunoscut? De data aceasta, femei în conducerile companiilor europene

    Introducerea unor cote obligatorii de femei în consiliile de administraţie ale companiilor este o măsură care îmbunătăţeşte rapid statisticile privind egalitatea de gen. Însă măsura nu este sustenabilă pe termen lung, pentru că fiecare persoană care ajunge în roluri importante de decizie trebuie să îşi câştige locul, indiferent dacă e bărbat sau dacă e femeie, spun specialiştii.

    Dacă în state precum Norvegia sau Franţa aceste cote obligatorii au avut rezultate bune şi au permis accesul femeilor în funcţii de conducere într-un ritm pe care nimeni nu şi l-ar fi închipuit, britanicii încă se gândesc dacă o astfel de măsură este sustenabilă.
    „O femeie care este numită într-o funcţie de conducere trebuie să merite în primul rând să fie acolo, să aibă competenţele cerute, să se potrivească cu echipa şi cu cultura companiei pentru care lucrează, nu să fie aleasă doar pentru că există o cotă obligatorie. Sunt împotriva cotelor, dar trebuie să recunosc că aceste măsuri reuşesc foarte rapid să împingă lucrurile în direcţia pe care ne-o dorim“, a spus Denise Wilson, directorul executiv al Davies Review Women on Boards, o structură independentă creată în urmă cu cinci ani de către guvernul britanic pentru a creşte echilibrul de gen în consiliile de administraţie ale celor mai mari 350 de companii listate (incluse în indicele FTSE).

    De la primul raport Davies din 2011 şi până în prezent, ţinta stabilită iniţial – ca primele 100 de companii listate din Marea Britanie să aibă cel puţin un sfert din locurile din board ocupate de femei – a fost atinsă. Astfel, ponderea femeilor din cele mai mari 100 de companii listate din Marea Britanie a crescut de la 12% la 25% în patru ani, ca urmare a unor ţinte voluntare şi nu obligatorii, marcând un eveniment istoric în viaţa corporaţiilor britanice.

    În România însă, femeile reprezintă 11% din membrii consiliilor de administraţie din cele mai mari companii listate, sub media Uniunii Europene (de 20%), potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană (2014). La poziţii executive în companii însă, femeile din România ocupau o poziţie net favorabilă în Europa (cu o pondere de peste 30% în 2012).

    „Consiliile de administraţie sunt cel mai înalt forum de luare a deciziilor în companii, iar femeile au o problemă să ajungă în CA, în general, dar se pare că în România este şi mai dificil. În plus, tendinţa a fost de scădere“, a explicat Sorana Baciu, preşedintele Professional Women’s Network România (PWN România), organizaţie care reuneşte peste 140 de femei din businessul de pe plan local.
    În timp ce la nivel european se discută despre o directivă care să impună o cotă obligatorie de 40% a participării femeilor în consiliile de administraţie ale firmelor listate, România se confruntă cu o scădere a ponderii acestora.

    Potrivit datelor PWN România pe baza informaţiilor de la Comisia Europeană, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014 a ponderii femeilor în CA-urile firmelor listate. Sunt cotele obligatorii o soluţie pentru îmbunătăţirea prezenţei feminine în boardurile din România?

    „PWN România susţine orice metode sustenabile pentru a promova accesul femeilor la deciziile economice. Cotele sunt numai o cale, dar acestea nu pot conduce la rezultate sustenabile decât dacă sunt însoţite de măsuri sistemice (program de lucru flexibil, grădiniţe şi şcoli cu program prelungit etc). Cotele au rolul de a impune o anumită disciplină în atingerea dezideratului de diversitate, dar pot fi înlocuite de măsuri voluntare implementate sistematic şi monitorizate la cel mai înalt nivel (cum se întâmplă în Marea Britanie, unde Parlamentul monitorizează atingerea unor cote voluntare)“, a mai spus Sorana Baciu.

    Companiile din toată lumea încearcă să găsească tot felul de soluţii voluntare pentru a ajuta femeile să ajungă mai uşor în poziţii de top management, însă în sectoare precum cel al serviciilor juridice, în care se munceşte multe ore, este greu să existe un echilbru bun între viaţa personală şi cea profesională, a precizat Luis de Carlos Bertrán, managing partner în cadrul companiei de avocatură Uria Menéndez din Spania. În ultimii 10 ani, compania sa şi-a îmbunătăţit statisticile referitoare la ponderea femeilor în rândul angajaţilor, iar la recrutare există un procent mai mare al femeilor decât al bărbaţilor recrutaţi; cu toate acestea, numărul femeilor care devin parteneri în companie este scăzut, ponderea lor fiind de 10%.