BusinessMagazin

Tag: pnrr

  • Europarlamentar PSD: România, printre ultimele 4 state europene care au depus PNRR

    „România se află printre ultimele 4 state europene care au depus planul şi care vor avea planurile acceptate doar în toamnă. Alături de România se mai află Finlanda, Suedia şi Estonia, ţări cu o alocare mult mai mică şi care au fost refractare la existenţa planului”, a anunţat joi Victor Negrescu.

    Conform acestuia, informaţia a fost comunicată de reprezentanţii Comisiei Europene membrilor Parlamentului European.

    16 planuri au fost aprobate, în timp ce alte 4 planuri vor fi avizate până la finalul lunii iulie.

    „O nouă dovadă a faptului că planurile puteau fi finalizate, dacă se muncea şi nu se cerea prelungirea, în cursul acestei veri. Mai sunt trei ţări care nu au depus planurile din cauza tensiunilor politice: Olanda, Bulgaria şi Malta”, mai susţine Negrescu.

    Acesta spune că printre consecinţele întârzierii se numără faptul că România va începe implementarea PNRR mai târziu decât alte state europene, „cu riscul de a nu putea cheltui banii până în august 2026”, şi că ţara noastră „va avea dificultăţi în a cheltui avansul de 13% pentru care nici până astăzi nu există un plan de implementare şi riscă să fie cheltuiţi pe hârtii, salarii şi consultanţi”.

    „În ceea ce priveşte ţinta de mediu şi cea de digital, planurile aprobate conţin alocări medii de 39% pentru mediu şi 26% pentru digital. Doar guvernanţii din România par că au aflat abia acum de aceste ţinte stabilite deja de un an. Aşa cum am semnalat de nenumărate ori public, ţintele nu erau respectate în planul prezentat iniţial de guvern”, a mai transmis europarlamentarul PSD.

  • PSD: Interesul lui Cîţu pentru acapararea PNL, mai presus de imaginea României şi de aprobarea PNRR

    „Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia şi Spania sunt ţările care au de ieri aprobarea ECOFIN (Consiliul miniştrilor de Finanţe – n.r.) pentru a primi finanţare pentru planurile individuale de redresare şi rezilienţă, în timp ce imaginea României şi viitorul cetăţenilor noştri sunt jucate la ruletă de cel care ar trebui să fie premier şi ministru interimar de Finanţe. Florin Cîţu însă îmbracă haina de prim ministru doar pentru a face rectificarea bugetară conform intereselor candidatului la preşedinţia PNL. Îi reamintim că în timp ce domnia sa era ocupat cu primarii PNL din Teleorman, scaunul ţării noastre la Consiliul miniştrilor de Finanţe a fost precum buzunarul românilor în timpul acestei guvernări: gol”, susţin eurodeputaţii social-democraţi.

    Delegaţia PSD din Parlamentul European solicită premierului să dea urgent explicaţii pentru „absenţa ruşinoasă” a României de la ECOFIN, dar şi în legătură cu stadiul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    „Banii din PNRR şi cei din bugetul de stat sunt ai românilor, nu ai unui partid sau ai unor filiale care decid să sprijine un candidat sau altul la şefia PNL. Mai mult, imaginea României şi apărarea intereselor naţionale nu pot fi puse la îndoială doar pentru că premierul este ocupat cu o campanile electoral în propriul partid, folosind resursele şi instituţiile statului român. Rectificarea bugetară trebuie să respecte un algoritm matematic echitabil pentru toate comunităţile locale din România, iar PNRR trebuie să fie prioritate absolută pentru guvernarea de dreapta. Din păcate, a trebuit să fie revocat ministrul Finanţelor ca să aflăm că Executivul a cerut oficial o nouă amânare a depunerii PNRR, încă din 15 iunie, dar nimeni din actuala Coaliţie nu a comunicat nimic opiniei publice. Domnule Florin Cîţu, guvernaţi sau plecaţi!”, arată reprezentanţii Delegaţiei Române S&D.

  • Comisia Europeană suspendă aprobarea planului de redresare al Ungariei

    „Comisia suspendă aprobarea planului de redresare al lui Orbán. Bun”, scrie pe Twitter Dacian Cioloş.

    El reaminteşte că grupul din Parlamentul European al cărui lider este, Renew Europe, a cerut suspendarea PNRR al Ungariei.

    „De ce? Pentru că astăzi nu avem garanţii că banii vor ajunge la ungurii cinstiţi şi merituoşi – şi nu la apropiaţii lui Orban”, adaugă Cioloş.

    Liderul grupului Renew din Parlamentul European, Dacian Cioloş, i-a cerut săptmâna trecută Ursulei von der Leyen să nu aprobe PNRR al Ungariei pentru ca cele şapte miliarde de euro „să nu ajungă în buzunarele greşite”, în condiţiile în care Ungaria nu recunoaşte competenţa Parchetului European.

    „Dragă Ursula, Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorările. Până la 12 iulie va trebui <să aprobaţi> planul de recuperare şi rezilienţă al lui Viktor Orbán. Ungaria este eligibilă să primească până la 7 miliarde de euro. Şi totuşi veţi avea foarte puţine mijloace pentru a vă asigura că aceşti bani nu ajung în buzunarele greşite – după cum ştiţi, regimul Orbán nu recunoaşte competenţa Parchetului European. Frauda în Ungaria lui Viktor Orbán este endemică – sau pentru a cita Comisia: este <sistemică>. În 2020, serviciile dvs. au constatat inadecvarea cadrului anticorupţie al Ungariei şi că <ancheta şi urmărirea penală par mai puţin eficiente în Ungaria decât în alte state membre> şi <lipsesc acţiuni sistematice determinate pentru urmărirea penală a corupţiei la nivel înalt>”, potrivit scrisorii semnată de Dacian Cioloş.

     

  • Vreţi să deveniti bugetari? Casa Naţională de Pensii angajează masiv. Vezi ce posturi sunt disponibile

    Casa Naţională de Pensii angajează 1.000 de oameni pe perioadă determinată, pentru evaluarea dosarelor de pensie. Pentru salarii se va vor folosi bani din bugetul asigurărilor sociale de stat, urmând ca ulterior să fie decontate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    În Guvern a fost aprobată, miercuri, o ordonanţă pentru a veni în sprijinul necesităţii implementării măsurilor legislative care vizează evaluarea, recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii.

    Astfel, se vor angaja 1.000 de persoane şi se va suplimenta numărul maxim de posturi al Casei Naţionale de Pensii Publice.

    Cele 1.000 de locuri vor fi disponibile pentru o perioada determinată, respectiv până la data de 31 august 2023.

    Potrivit OUG, salarizarea personalului se face conform Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Metodologia de distribuire/repartizare a numărului de posturi şi salarizarea personalului vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice.

    Fondurile necesare salarizării acestor persoane se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, urmând ca ulterior să fie decontate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

  • Negrescu: Circa 2 miliarde de euro din PNRR se duc pe consultanţă, salarii şi hârtii

    „Circa 2 miliarde de euro din PNRR se duc pe consultanţă, salarii şi hârtii. Mai exact, aproape 10% din fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt cheltuiţi pe elemente pentru care nu va exista niciodată vreun rezultat concret, multe dintre ele putând fi realizate cu personalul existent sau pentru care există deja studii realizate anterior cu fonduri europene ori cu sprijinul organizaţiilor internaţionale”, arată eurodeputatul PSD Victor Negrescu.

    Social-democratul îi acuză pe guvernanţi că „inventează condiţionări, precum îngheţarea pensiilor şi a salariilor, creşterea taxelor şi creşterea vârstei de pensionare”.

    „Dacă actualii guvernanţi tot inventează condiţionări pentru PNRR, precum îngheţarea pensiilor şi a salariilor, creşterea taxelor şi creşterea vârstei de pensionare, poate se gândesc să condiţioneze fondurile de folosirea lor corectă şi transparentă. Fiecare ministru să semneze pentru reformele şi proiectele propuse iar dacă ele nu se realizează sau nu dau niciun rezultat să dea banii înapoi, în frunte cu cei care au coordonat tot procesul. Cred că ar fi un demers apreciat. Organizaţiile patronale nu sunt mulţumite pentru că PNRR nu oferă niciun sprijin pentru IMM-uri, sindicatele sunt nemulţumite de reformele anti-sociale propuse, organizaţiile de mediu vorbesc de un dezastru ecologic şi o oportunitate ratată, organizaţiile neguvernamentale reclamă lipsa de măsuri pentru sprijinirea tinerilor şi seniorilor, şi lista de nemulţumiri continuă. Guvernanţii ne spun că nu puteau să îi mulţumească pe toţi dar mă întreb pe cine mulţumeşte acest PNRR în afară de anumiţi consultanţi apropiaţi lor”, conchide Negrescu.

    România ar primi, prin PNRR, 14,248 miliarde de euro sub formă de grant şi aproximativ 14,935 miliarde de euro sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde de euro.

  • PNRR, o proză pe 1.203 pagini plus anexe, care costă 29,2 mld. euro, dar care nu are nicio ţintă clară despre cum va arăta România peste 5-10 ani. Eu sper că nu va ajunge ca sălile de sport făcute de Năstase sau bazinele de înot ale Elenei Undrea, care au ajuns în paragină. PNRR ar trebui să înceapă cu renovarea Palatului Victoria

    Guvernul PNL/USR/UDMR, în frunte cu premierul Florin Cîţu şi ministrul investiţiilor, Cristian Ghinea, au prezentat public miercuri PNRR-ul României, celebrul plan de 29,2 miliarde de euro, bani pe care îi împrumutăm de la Bruxelles –  15 miliarde de euro, cu o dobândă mică, după cum spune premierul, sau îi obţinem prin granturi, dacă suntem în stare să derulăm proiectele prezentate.

    Conform acestui PNRR, România ar trebui să arate altfel, să fie o altă ţară peste 5-10 ani, sau chiar 15 ani, când se vor termina proiectele de implementat.

    PNRR are 1.203 pagini, la care adăugăm anexele, iar prin acest plan cincinal guvernul se angajează să construiască 450 de kilometri de autostradă, 311 kilometri de cale ferată, 2.470 de reţele noi de canalizare, trenuri cu alimentare cu hidrogen (cred că suntem mai aproape de trenurile trase de cai), să renoveze 2.000 de clădiri publice şi 1.500 de blocuri (de-abia aşteaptă primarii să mai facă un ban), 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer astfel încât copiii noştri să poată să respire, refacerea canalelor din Delta Dunării, plantarea a 45.000 de hectare de pădure, perdele forestiere pe toate autostrăzile noi – 625 de hectare, mii de staţii de încărcare electrică, magistrale noi de metrou în Bucureşti şi Cluj, digitalizarea administraţiei publice, 30.000 de funcţionari publici vor avea competenţe digitale, renovarea şcolilor, schimbarea modelului de educaţie, bibliotecile vor fi transformate în huburi de învăţare şi dezvoltare pentru copii şi adulţi, 280 de firme vor fi sprijinite pentru listarea la Bursă, digitalizarea ANAF ca să colecteze mai bine taxele.

    Ce nu am făcut în 30 de ani, ne angajăm să facem în 5-10 ani.

    Pe hârtie, şi nu sunt puţine pagini, ci chiar foarte multe – 1.203, totul arată bine, ca celebrele programe de guvernare.

    În schimbul acestor bani de la Bruxelles, guvernul a trecut şi nişte condiţii – premierul spune că acestea oricum ar fi trebuit să fie făcute de bunăvoie: să reformeze sistemul public de pensii, care are un deficit de peste 15 miliarde de lei şi va deveni total nesustenabil, să reformeze şi să restructureze companiile de stat, să refacă modelul administraţiei publice, să restructureze sistemul de taxe şi impozite – sunt prea multe excepţii fiscale care trebuie corectate, să colecteze mai mult şi mai bine taxele şi impozitele, să reformeze sistemul de impozite pe proprietate şi pe maşini, să crească vârsta de pensionare de la 65 de ani la 70 de ani, facultativ, să elimine posibilitatea ieşirii la pensie dacă ai avut 25 de ani de contributivitate (cum sunt poliţiştii, judecătorii, precurorii, serviciile secrete, armata ş.a.), să introducă un sistem de taxare a drumurilor, să revigoreze lupta anticorupţie etc.

    Cred că nu ne ajung nici 30 de ani pentru a îndeplini toate aceste condiţii. Ca să nu mai vorbim de faptul că sunt multe şi mari semne de întrebare legate de capacitatea administraţiei publice de a implementa şi derula toate aceste bune intenţii.

    Până să ajungem la implementarea PNRR, noi nu ştim unde ne aflăm ca ţară, din punct de vedere economic, social, educaţional  etc., şi unde vrem să ajungem dacă luăm cei 29,2 miliarde de euro, la care mai putem să mai adăugăm 50 de miliarde de euro din noul exerciţiu european, astfel încât suma totală pe care ne bazăm să fie de 80 de miliarde de euro.

    Ca un asterisc, în 30 de ani soldul investiţiilor străine a ajuns la 80 de miliarde de euro, iar multă lume se întreabă cum va putea România, administraţia publică şi firmele private să absoarbă şi să implementeze în 5-10 ani toţi aceşti bani, pe care Bruxellesul abia aşteaptă să ni-i dea.

    M-aş fi aşteptat ca acest PNRR să înceapă cu o descriere în cifre a situaţiei României, unde ne aflăm din punct de vedere economic, la care să adauge indicatori legaţi de educaţie, număr de şcoli, profesori, rata de abandon şcolar, procentul de absolvire, număr de şcoli profesionale şi duale, gradul de uzură a şcolilor, cât de veche este programa şcolară actuală versus aşteptările pieţei şi, de ce nu, versus alte ţări din jurul nostru; cum arată sistemul sanitar, clasificarea spitalelor, medici, asistente, paturi etc.; cifrele legate de infrastructura rutieră şi feroviară; cifre legate de piaţa muncii – dacă întrebi orice ministru câţi angajaţi are România nu ştie să-ţi spună, sau câţi oameni lucrează la negru (guvernul se angajează să reducă piaţa neagră a muncii) şi putem continua.

    În acest an, de când se discută PNRR, guvernul ar fi putut să vină cu un raport detaliat legat de situaţia actuală a României, că doar are aproape 1,3 milioane de oameni în subordine, Academia Română, Insititute de cercetare, economişti, analişti etc.

    La finalul PNRR-ului, m-aş fi aşteptat ca guvernul să spună în cifre cum va arăta România după ce aceşti bani, pe care noi îi vom plăti, se vor transforma în proiecte: cu cât au scăzut infecţiile în spitale, dacă avem spitale noi; cu cât va creşte speranţa de viaţă pentru că vom respira un aer mai curat, pe care îl vom plăti mai scump; cu cât va scădea rata abandonului şcolar; cu cât va scădea numărul analfabeţilor funcţionali (40% dintre actualii absolvenţi intră în această categorie, adică nu înţeleg ceea ce citesc); care va fi îmbunătăţirea în privinţa testelor PISA; pe ce loc se va clasifica România în clasamentul DESI al competenţelor digitale; cum va evolua natalitatea în România dacă ţara se schimbă într-un mod pozitiv; cu cât se va reduce numărul zilelor de spitalizare dacă se va îmbunătăţi sistemul de prevenţie în sănătate; cu cât va creşte colectarea ANAF-ului dacă sistemul se va digitaliza; cu cât vor creşte salariile; cu cât va creşte nivelul de trai; cât vom recupera faţă de media Uniunii Europene în privinţa puterii de cumpărare; câţi români nu vor mai pleca din ţară; câţi români se vor întoarce în ţară dacă România va arăta mai bine, altfel, cu aceşti bani.

    Eu sper că guvernul va veni în următoarele luni cu date concrete, nu numai cu această proză scrisă pe 1.203 pagini plus anexe.

    Sper ca acest PNRR să nu fie ca sălile de sport făcute pe vremea lui Năstase sau bazinele de înot ale Elenei Udrea, care au sfârşit într-o paragină totală. Dar în schimb, cu toţii am plătit factura lor.

    Dacă guvernul se angajează prin PNRR să renoveze 2.000 de clădiri publice, poate începe cu Palatul Victoria, o clădire rămasă intactă de pe vremea lui Maurer, Dăscălescu, Verdeţ, cu holuri reci, mese lungi, uşi capitonate. Eu sper că în mandatul lui, pe care şi-l propune să fie de 8 ani, după cum a spus la lansarea candidaturii la şefia PNL, premierul Florin Cîţu să apuce un birou nou, din secolul XXI, plus o clădire care să nu fie mausoleu.

  • Guvernul a publicat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Florin Cîţu, premierul României: Luăm şi împrumuturile pentru că România are nevoie de investiţii

    Guvernul a publicat pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) documentul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Documentul are peste 1.200 de pagini şi a fost publicat împreună cu mai multe anexe. România are o alocare de 29,2 mld. de lei prin PNRR, din care 15 mld. de lei reprezintă împrumuturi la dobânzi de sub 1%, potrivit spuselor premierului Florin Cîţu.

    „Construim 450 de km de autostrada şi vom renova şi construi zeci de spitale. Vom avea un spital construit până în 2024. Criză prin care am trecut şi încă mai trecem a pus presiune pe toate sistemele de sănătate şi de aceea este foarte important să dezvoltăm reţeaua de spitale şi să o modernizăm”, a spus prim-ministrul Florin Cîţu.

    El a argumentat că România a optat pentru a lua şi componenta de împrumuturi pentru că este nevoie de investiţii.

    „De ce luăm şi împrumuturile – România are nevoie acută de investiţii. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se duc doar în investiţii şi aici nu cred că există dezbatere că împrumuturile pentru investiţii nu sunt bune. Mai mult, noi oricum ne împrumutăm pentru a investi, iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobânda mult mai mică, 0 şi ceva”, a mai spus premierul.

    În ceea ce priveşte condiţionalităţile pe care România şi le-a asumat pentru a lua banii din PNRR, îmbrăcate sub forma reformelor, premierul Cîţu a spus: „Vorbim de reforme de care romanii au nevoie de ani de zile: reforma pensiilor: vrem să avem un sistem de pensii bazat pe contributivitate şi sustenabil, lucru pe care nimeni nu îl poate nega în România. Reforma justiţiei – reparăm ce au stricat alţii. Reforma companiilor de stat, ne luptam cu risipa banilor în companiile publice. Reforma salarizării în sistemul public, unde vom lega direct şi transparent performanţa  de venitul celor care lucrează acolo. Aceste reforme le făceam oricum, chiar dacă nu exista PNRR. Această coaliţie a câştigat votul pentru aceste reforme.”

     

  • PSD: PNRR, puşculiţă pentru sponsorii PNL

    „PSD cere imperativ guvernului să facă publice urgent criteriile care au permis ca doar o singură firmă particulară – GSP Power, implicată puternic în susţinerea candidaturii şi alegerea actualului primar PNL de la Constanţa, Vergil Chiţac – să fie beneficiara a sute de milioane de euro din fondurile PNRR alocate capitolului energie. PSD denunţă categoric maniera obscură în care firme prietene de partid ale PNL îşi umflă buzunarele, în dauna interesului general. Odată-n plus se face proba că ceea ce ar fi trebuit să fie un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă este, în viziunea şi aplicarea guvernului PNL-USRPLUS-UDMR, doar un instrument de îmbogăţire ilicită şi imorală a clicii de partid, de mituire a administraţiilor <de dreapta>– primari şi/sau preşedinţi de CJ – pentru influenţarea rezultatelor alegerilor interne de partid. Practic, guvernul Cîţu şi complicii săi folosesc bani publici pentru propriile interesele politic-personale”, potrivit unui comunicat de presă.

    Social-democraţii acuză că aproape 600 de milioane de euro din PNRR, bani fără licitaţie, respectiv o treime din fondurile alocate capitolului Energie, „sunt daţi cu dedicaţie de guvernul premierului PNL către sponsorul PNL din campania electorală pentru alegerile locale din septembrie 2020”.

    „Premierul Florin Vasile Cîţu reuşeşte astfel sinistra performanţă să-l surclaseze pe fostul prim-ministru Ludovic Orban, care – în decembrie 2019 – se grăbea să dea 300 de milioane de euro din fondul de rezervă al guvernului unui alt sponsor notoriu al PNL – fraţii Micula – fapt ce a contribuit la aruncarea în aer a deficitului bugetar şi a accelerat îndatorarea ţării la costuri mărite. Acum se explică de ce guvernul Cîţu a ţinut ascuns PNRR! Românii nu trebuiau să afle despre combinaţiile sulfuroase dedicate finanţatorilor de partid înainte de depunerea oficială a documentelor la Comisia Europeană, pentru că scandalul public generat le-ar fi compromis. De altfel nici acum, după ce a fost depus oficial la Bruxelles, PNRR nu este publicat în detaliu în România! PSD face toate demersurile legale pentru ca adevărul să iasă la lumină, abuzurile de acest fel să fie oprite şi vinovaţii să plătească”, conchid social-democraţii.

     

  • Ciolacu: Această coaliţie a şmenului a vrut să deturneze un plan lăudabil al Europei către clientelă

    „Domnule premier, mai veniţi la microfon, să prezentaţi planul, da? Domnule Cîţu – de data asta n-aţi mai avut pe unde să fugiţi! Afară vă aşteaptă fermierii să le spuneţi de ce agricultura nu primeşte niciun euro prin PNRR, în timp ce la firmele de consultanţă aţi dat 2 miliarde! Luaţi-l şi pe domnul Orban şi spuneţi-le oamenilor de ce nu le-aţi dat nici acum subvenţiile şi despăgubirile pentru seceta de anul trecut. Ieşiţi şi spuneţi de ce românii mănâncă 70% produse din import, în timp ce guvernarea de dreapta vrea să distrugă agricultura românească! Haideţi, curaj, domnule Cîţu! Să nu fugiţi iar”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că este „o mare ruşine că premierul României trebuie forţat” să vină în Parlament să prezinte un plan care va influenţa România pentru următorii 5 ani.

    „Este o mare ruşine că a fost nevoie de insistenţele PSD, ale partenerilor sociali şi europeni ca să veniţi astăzi în Parlament! Până în ultima clipă, aţi vrut să ascundeţi românilor adevărul din spatele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi nici măcar astăzi, cu doar câteva zile înainte de termenul limită pe care vi l-a dat Comisia Europeană, nu aţi făcut public planul pentru toţi românii! Mă uit la parlamentarii din PNL, USR şi UDMR. Aţi văzut acest plan? Ştiţi ce conţine? Ştiţi ce susţineţi?! Această coaliţie a şmenului a vrut să deturneze un plan lăudabil al Europei către clientela de partid şi firmele sale de consultanţă. Apropo, domnule Barna, câte rude aveţi pe lista de aşteptare la proiectele pe PNRR? Tot ce PSD v-a cerut a fost: transparenţă, descentralizare şi sprijin concret pentru firmele româneşti. V-am cerut proiecte de care să beneficieze românii din toate regiunile ţării, indiferent că trăiesc în marile oraşe sau la sat. V-am cerut mecanisme clare de control”, adaugă social-democratul.

    Ciolacu precizează că în toate Planurile de Redresare, depuse până acum la Comisie, fiecare ţară a venit cu o viziune clară.

    „Majoritatea ţărilor europene au decis să investească masiv într-un domeniu pe care l-au considerat un motor de creştere în viitor. Franţa a pus accent pe resursa umană, Germania pe industrie, Spania şi Italia vor sprijini masiv IMM-urile, Bulgaria digitalizează. Domnule Cîţu, dvs ce v-aţi propus? În mod concret?! Vă spun eu: v-aţi dus la Bruxelles cu o poveste frumoasă despre reforme. Însă, în loc de reforme concrete, nu aţi făcut altceva decât să tăiaţi! Să readuceţi austeritatea”, mai spune Marcel Ciolacu.

    Preşedintele PSD reia acuzaţiile potrivit cărora guvernanţii nu au o viziune economică.

    „Vă promit, domnule Cîţu: niciuna dintre măsurile de austeritate nu va primi votul PSD aici, în Parlament! Iar dvs domnule candidat Orban, treziţi-vă din chefurile făcute prin toate instituţiile prin care aţi trecut, şi opriţi acest guvern catastrofal care sărăceşte o ţară întreagă!Din câte ştiu sezonul la schi s-a terminat. Îi transmit lui Iohannis, oriunde ar fi, să citească prostiile lui Cîţu şi Barna din PNRR. Încetaţi să mai faceţi din nou România de râs la Bruxelles”, conchide Marcel Ciolacu.

  • PSD ar putea intra de miercuri în grevă parlamentară

    „Cîţu şi Orban vor să blocheze toată Europa. Nu vor să vină în Parlament să prezinte PNRR, aşa acum este normal”, spune Marcel Ciolacu.

    Liderul social-democrat precizează că Polonia, Spania, Italia şi Franţa au prezentat PNRR-ul în Parlament.

    „Dacă mâine în Parlament, prezentarea PNRR nu este punct separat pe ordinea de zi, PSD va intra în grevă parlamentară. De ce vor Cîţu şi Orban să ascundă PNRR? Cum vor explica la Bruxelles blocarea întregii Europe doar pentru că nu sunt în stare să aibă o prezentare publică a unui plan care va afecta România pentru următorii 5 ani? Românii trebuie să afle adevărul legat de îngheţarea pensiilor, salariilor şi a alocaţiilor, de creşterea taxelor şi impozitelor pentru firme, precum şi faptul că agricultura românească va primi… zero lei pentru irigaţii”, conchide Ciolacu.