Tag: plaja

  • Cât cheltuiesc românii ca să îşi facă nunta pe o plajă internaţională

    „Pentru 2018 estimăm triplarea numărului de nunţi organizate în Grecia, Bulgaria şi România în perioada mai-octombrie şi consolidarea segmentului de nunţi exotice pe plajele din Dubai, Mexic şi Thailanda pentru perioada de toamnă-iarnă. În 2017 acest concept a fost primit cu mult entuziasm, echipa Nuntă pe Plajă a organizat chiar şi patru nunţi în aceeaşi zi”, a declarat Ioana Şelner, fondator Nuntă pe Plajă.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, aproximativ 70% din solicitările unui astfel de eveniment au venit din Bucureşti, restul solicitărilor venind atât din partea cuplurilor din ţară, cât şi a celor din Diaspora. Printre destinaţiile favorite s-au regăsit România, Grecia şi Dubai.

    Nuntă pe Plajă este singurul organizator exclusiv de nunţi pe plajă ce oferă alternativa unei nunţi de tip „beach break” de 3 zile complet personalizate, şi care gestionează integral aspectele de organizare.

    Conform Ioanei Şelner, clienţii Nuntă pe Plajă sunt oameni cu educaţie superioară din mediul de business, persoane între 25 şi 45 de ani şi totodată persoane mature care se află a doua căsătorie şi îşi doresc un eveniment restrâns şi netradiţional. O altă categorie importantă de clienţi o reprezintă cuplurile care sărbătoresc nunta de argint sau de aur.

    Fondat în 2016 de Ioana Şelner, proiectul Nuntă pe Plajă este singurul business dedicat exclusiv organizării de nunţi pe plajă în 5 destinaţii – România, Grecia (Thasos şi Santorini), Dubai, Mexic şi Thailanda.

  • Cum arată cel mai nou şi impresionant complex hotelier din Maldive unde un weekend te costă cât un Duster – GALERIE FOTO, VIDEO

    În acest moment există peste 100 de hoteluri de lux pe insule, oferind turiştilor condiţii dintre cele mai bune.

    Cu toate acestea, puţine se apropie de luxul oferit de Soneva Jani. Fiind unul dintre cele mai noi hoteluri de pe insule, Soneva Jani este format din 24 de vile plutitoare şi o vilă pe plajă.

    Cele mai mici vile costă între 3.000 şi 5.000 de dolari pe noapte, în vreme ce vila de pe plajă poate fi închiriată cu 20.000 de dolari pe noapte.

    Fiecare vilă plutitoare are şi o piscină care oglindeşte albastrul oceanului; mai mult, acoperişul vilei este unul retractabil, astfel încât turiştii se pot bucura noaptea şi de cerul înstelat.

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • E una dintre cele mai bogate actriţe din România! Are o plajă şi două restaurante

    Actrita Maria Buza exceleaza nu numai pe scena ci si in afaceri.
     
    Maria Buza s-a afirmat ca membra a grupului umoristic „Voua”, apoi a facut parte din trupa Teatrului National din Bucuresti. Ulterior, Buza a fost implicata in cateva proiecte de televiziune, prezentand mai multe emisiuni. Mai mult, ea si canta, de cele mai multe ori cu sotul ei, violonistul George Patrascu.
     
    Cei doi sustin concerte chiar in restaurantele pe care le detin, unul in Mamaia, celalalt in Bucuresti, deschis de curand. Pe litoral, Maria Buza si sotul ei detin si o plaja la Mamaia, care se numeste „La buza marii”.
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
  • E una dintre cele mai bogate actriţe din România! Are o plajă şi două restaurante

    Actrita Maria Buza exceleaza nu numai pe scena ci si in afaceri.
     
    Maria Buza s-a afirmat ca membra a grupului umoristic „Voua”, apoi a facut parte din trupa Teatrului National din Bucuresti. Ulterior, Buza a fost implicata in cateva proiecte de televiziune, prezentand mai multe emisiuni. Mai mult, ea si canta, de cele mai multe ori cu sotul ei, violonistul George Patrascu.
     
    Cei doi sustin concerte chiar in restaurantele pe care le detin, unul in Mamaia, celalalt in Bucuresti, deschis de curand. Pe litoral, Maria Buza si sotul ei detin si o plaja la Mamaia, care se numeste „La buza marii”.
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
  • Unde se află cel mai frumos loc de pe Pământ – FOTO

    Plaja pe care turiştii o confundă cu “un colţ de Rai” este încărcată de legende, ce îi accentuează valoarea. Se spune că cel care a stăpânit insula şi şi-a purtat paşii prin aceste locuri de poveste a fost însuşi Ulise, unul dintre protagoniştii războiului troian.

    Este vorba despre plaja Navagio de pe insula grecească Zakynthos, cea mai fotografiată plajă din Grecia, devenită celebră nu numai pentru frumuseţea sa ci şi pentru epava sa naufragiată în anul 1986. Epava a devenit emblema insulei, la fel ca broscuţele caretta.

    Citeşte continuarea pe www.one.ro

  • Unde se află cel mai frumos loc de pe Pământ – FOTO

    Plaja pe care turiştii o confundă cu “un colţ de Rai” este încărcată de legende, ce îi accentuează valoarea. Se spune că cel care a stăpânit insula şi şi-a purtat paşii prin aceste locuri de poveste a fost însuşi Ulise, unul dintre protagoniştii războiului troian.

    Este vorba despre plaja Navagio de pe insula grecească Zakynthos, cea mai fotografiată plajă din Grecia, devenită celebră nu numai pentru frumuseţea sa ci şi pentru epava sa naufragiată în anul 1986. Epava a devenit emblema insulei, la fel ca broscuţele caretta.

    Citeşte continuarea pe www.one.ro

  • Această insulă din paradis te va UCIDE în 5 minute

    Vipera morţii

    Vipera vârf de lance aurie (Bothrops insularis) este o specie de şarpe veninos ale cărei dimenisuni medii ating cam 70 centimetri, cu toate că au fost capturate şi exemplare de 118 centimetri. Culoarea sa de fond este galben-maronie, peste care se suprapun modele triunghiulare sau romboidale. Numele său, de viperă vârf de lance este deţinut şi de restul viperelor din genul Bothrops şi are legătură cu forma caracteristică a capului, care datorită pungilor uriaşe de venin are o formă pronunţat triunghiulară, asemănătoare vîrfului unei lănci sau săgeţi.

    Vipera vârf de lance aurie este o specie endemică doar în această insulă, ceea ce înseamnă că nu se întâlneşte altundeva pe planetă. Deşi se hrănesc aproape numai cu păsări marine, veninul acestor vipere este atât de puternic încât omul muşcat moare în mai puţin de o oră, dacă nu primeşte ajutor în acest interval de timp. Numeroase legende locale vorbesc despre soarta celor coborâţi pe ţărmul Insulei Şerpilor, cum o mai denumesc brazilienii pe Ilha da Queimada Grande.

    Mulţi oameni, majoritatea ajunşi aici să culeagă banane sau să exploreze insula au murit în adevărate bălţi de sânge, cu trupul presărat  de muşcături. Între anii 1909-1920, câţiva oameni au muncit şi locuit aici, cu scopul de a lucra la farul de pe insulă. Însă conform datelor, ultimul lucrător a murit alături de toţi membrii familiei sale, după ce mai multe vipere alungate de o furtună s-au adăpostit în casa omului, după ce în prealabil au intrat pe geamul lăsat deschis.
     
    Cu toate că mulţi localnici care vor să-i impresioneze pe turişti, afirmă că şerpii respectivi au fost aduşi intenţionat pe insulă de către piraţii care şi-au îngropat comorile şi au vrut astfel să ţină oamenii departe de ele, adevărul este cu totul altul.
    Cele 2.000-4.000 de vipere vârf de lance aurii care trăiesc în prezent pe suprafaţa de doar 43 de hectare a insulei au evoluat aici timp de mii de ani fără nicio intervenţie omenească.
     
    Acum circa 11.000 de ani, nivelul oceanelor a crescut atât de mult încât a izolat insula de restul continentului sud-american, şi odată cu ea, creşterea apelor i-a izolat şi pe şerpii de aici care au continuat să evolueze adaptându-se la mediul specific din insulă şi devenind astfel o specie distinctă în genul viperelor vîrf de lance. Viperele de aici nu au nicun fel de prădător natural, fapt care le-a permis să se înmulţească nestingherite până la capacitatea maximă a habitatului lor.