BusinessMagazin

Tag: pierderi

  • Până şi cei mai mari se clatină din cauza pandemiei de COVID-19. Un gigant german lasă fără loc de muncă 11.000 de angajaţi după ce a anunţat pierderi de miliarde de euro

    Thyssenkrupp va tăia până la 11.000 de joburi, aproximativ 10% din forţa de totală de muncă, de vreme ce divizia de oţel a conglomeratului continuă să înregistreze scăderi masive, iar guvernul german întârzie să lanseze un pachet de salvare, conform Bloomberg.

    Gigantul industrial şi-a dublat numărul de poziţii pe care intenţionează să le elimine după ce pierderile nete au ajuns la 5,5 miliarde de euro în exerciţiul financiar care s-a încheiat în septembrie. În plus, compania se aşteaptă să piardă încă un miliard de euro până la sfârşitul lui 2020.

    Acţiunile Thyssenkrupp, unul dintre cei mai mari producători de oţel din lume şi lider de piaţă la nivelul UE, au scăzut cu 7,6% în timpul şedinţei de tranzacţionare din Frankfurt. Per total, acţiunile au scăzut cu 60% de la începutul anului.

    Compania a declarat că plănuieşte să renunţe la business-urile cu oţel, care suferă în urma declinul înregistrat de industria auto şi restricţiilor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19. Conglomeratul şi-a vândut deja divizia de ascensoare pentru 17,2 miliarde de dolari, într-un mişcare prin care intenţionează să strângă bani pentru fondurile de pensii şi să reducă nivelul datoriilor.

    Cu o forţă de muncă de circa 100.000 de oameni, Thyssenkrupp rămâne unul dintre cei mai importanţi angajatori din Renania de Nord-Westfalia.

    În prezent, concernul negociază cu guvernul german un pachet de salvare de peste 5 miliarde de euro.

    Compania Liberty House, care deţine Liberty Galaţi (fostul Sidex), a început să liciteze luna trecută pentru grupul german, într-o mişcare ce îl poate propulsa pe afaceristul Sanjeev Gupta în topul industriei europene.

    Miliardarul a declarat pentru ZF că cererea de oţel a scăzut din cauza crizei, însă nivelul va creşte pe termen lung, iar planurile sale de a investi un miliard de dolari în combinatul de la Galaţi rămân în picioare.

     

  • Marile companii aeriene din Statele Unite îşi numără pierderile: United Airlines şi Delta Air Lines au înregistrat în T3 o scădere cumulată de 7,2 miliarde de dolari

    Operatorul american United Airlines a declarat că pierderile din T3 sunt mai grave decât se estimase iniţial. În medie, analiştii de pe Wall Street credeau că preţul unei acţiuni va scădea cu 7,53 dolari, faţă de 8,16 dolari, conform datelor colectate de Refinitiv.

    În perioada iulie-septembrie, compania a înregistrat pierderi nete de 1,8 miliarde de dolari, în timp ce anul trecut se raporta un profit de un miliard de dolari. Veniturile au scăzut cu 78%, de la 11,38 miliarde de dolari în T3/2019 la 2,49 miliarde, în condiţiile în care compania a redus capacitatea de zbor cu 70% comparativ cu anul trecut, transmite CNBC.

    Rezultatele vin la o zi după ce Delta Air Lines, unul dintre cei mai mari operatori din Statele Unite, a raportat pierderi nete de 5,4 miliarde de dolari în T3.

    United a redus cheltuielile zilnice cu 25 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă, după ce suma ajunsese la 40 de milioane pe zi în trimestrul anterior.

    Zilele trecute, Alex Cruz – preşedintele şi CEO-ul British Airways – şi-a dat demisia din funcţia de director executiv, declarând că „trecem prin cea mai gravă criză pe care a cunoscut-o vreodată industria aeriană”.

     

  • EasyJet anunţă primele pierderi anuale din istoria companiei, totalul putând să depăşească 900 de milioane de euro: Pandemia aduce capacitatea de zbor la 25% din total

    EasyJet se aşteaptă la pierderi cuprinse între 815 şi 845 de milioane de lire (928 mil. euro) în actualul an financiar, peste estimările analiştilor de 794 de milioane, înregistrându-se astfel primele pierderi anuale din istoria de 25 de ani a companiei, conform BBC.

    „Industria aeriană continuă să se confrunte cu cea mai mare ameninţare din istorie, iar guvernul Marii Britanii trebuie să lanseze o nouă serie de măsuri de susţinere a operatorilor”, spune CEO-ul Johan Lundgren.

    În perioada iulie-septembrie, compania opera la 38% din capacitate, iar aşteptările pentru ultimele trei luni ale anului sunt din ce în ce mai limitate. EasyJet a obţinut deja un împrumut de 600 de milioane de lire din partea guvernului şi a tăiat 4.500 de locuri de muncă.

    Dacă restricţiile de circulaţie vor continua până în 2021, compania va opera la 25% din capacitatea totală. Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, se aşteaptă la o capacitate de maxim 40%.

    EasyJet a anunţat că va concedia 4.500 de angajaţi, aproape o treime din forţa totală de muncă.

    Săptămâna trecută, Qatar Airways a declarat că va primi două miliarde de dolari din partea statului pentru a trece peste criza provocată de COVID-19, în condiţiile în care pierderile de anul acesta ajung la 1,92 de miliarde.

     

  • Incă un gigant în cădere liberă: Pierderi de 7 miliarde de dolari si 3.000 de oameni care răman fără locuri de muncă

    Gigantul Rolls Royce, care produce motoare de aeronave, a înregistrat pierderi record după ce pandemia de coronavirus a redus masiv cererea de călătorii la nivel mondial, potrivit BBC.

    Compania a anunţat pierderi în valoare de 7,12 miliarde de dolari în prima jumătate a anului. CEO-ul Warren East estimează că cererea va reveni la nivelurile de dinainte de criză în aproximativ cinci ani.

    Producătorul a anunţat miercuri închiderea fabricilor din Nottinghamshire şi Lancashire, ca parte a unui plan prin care intenţionează să taie 3.000 de locuri de muncă din Regatul Unit. Mişcarea vine după decizia conducerii de a reduce forţa de muncă la nivel global cu 20%.

    Rolls Royce se află în mijlocul celei mai mari restructurări din istoria companiei, prin care va reduce numărul de fabrici de la 11 la 6. În prezent, numărul de angajaţi la nivel global este de 50.000, jumătate lucrând în Marea Britanie.

    Iniţial, compania plănuia să producă 500 de motoare de aeronave anul acesta, însă, cel mai probabil, va reuşi să atingă doar jumătate din target.

    În ciuda reducerilor de costuri, Rolls-Royce a înregistrat pierderi operaţionale de 2,2 miliarde de dolari în primele şase luni ale anului. Valoarea producătorului se ridică în prezent la 4,5 miliarde de dolari.

     

  • Cel mai mare fond suveran de investiţii din lume a înregistrat pierderi de 21 de miliarde de dolari în S1/2020

    Fondul Suveran de Investiţii al Norvegiei – primul la nivel mondial – a raportat pierderi de 21 de miliarde de dolari în primele şase luni ale anului, conform CNBC.

    „Ne-am confruntat cu fluctuaţii majore ale pieţei de capital în această perioadă. Anul a început cu optimism, însă peisajul pieţei de capital s-a schimbat drastic în momentul în care coronavirusul s-a răspândit la nivel global”, a declarat fondul.

    „Cu toate acestea, declinul din primul trimestru a fost limitat de o serie masivă de politici monetare şi financiare.”

    Fondul Suveran al Norvegiei este unul dintre cei mai importanţi investitori din lume, cu participaţii în aproape 9.000 de companii la nivel internaţional.

    Valoarea fondului ajungea la sfârşitul celor şase luni la 1,15 trilioane de dolari, 69,6% din sumă reprezentând investiţiile în acţiuni, 27,6% venituri fixe şi 2,8% active imobiliare. De asemenea, valoarea totală este echivalentul a aproximativ 214.000 de dolari pentru fiecare cetăţean al Norvegiei.

    Fondul a pierdut 153 de miliarde de dolari între ianuarie şi martie, cea mai proastă perioadă din istorie, însă a recuperat 131 de miliarde între aprilie şi iunie, cel mai bun trimestru de până acum.

     

  • Fintech-ul britanic Revolut a înregistrat pierderi de 106,5 milioane de lire sterline în 2019, în ciuda faptului că veniturile au crescut cu 180%

    Fintech-ul britanic Revolut a declarat că pierderile companiei s-au triplat în 2019, potrivit CNBC.

    Startup-ul cu sediul în Londra, care oferă servicii bancare prin intermediul aplicaţiei cu acelaşi nume, a declarat că a pierdut 106,5 milioane de lire (140 de milioane de dolari) de-a lungul anului 2019, în timp ce în 2018 înregistrase pierderi de 32,9 milioane de lire (43 milioane de dolari).

    Rezultatul vine în ciuda faptului că veniturile companiei au crescut cu 180% până la 162,7 milioane de lire faţă de 58,2 milioane în 2018. Compania a mai declarat că numărul de utilizatori s-a triplat în 2019 şi a ajuns astfel la 10 milioane.

    „Chiar dacă avem un drum lung de parcurs, suntem mulţumiţi de progresul înregistrat în 2019. (…) Numărul de utilizatori activi a crescut cu 231%, iar numărul clienţilor plătitori a înregistrat o creştere de 139%.”, a declarat Nik Storonsky, fondatorul şi CEO-ul Revolut.

    Compania este unul dintre cei mai mari unicorni europeni din fintech, cu o evaluare de 5,5 miliarde de dolari, obţinută în urma unei runde de finanţare de 580 de milioane de dolari.

     

  • OPINIE – Prof. Martina Huemann, Professional MBA Project Management în cadrul WU Executive Academy: „Ghid de managementul crizei: Ce ar trebui să ştie managerii de proiect”

    În perioadele grele precum cea actuală, caracterizată de limitări drastice determinate de producţia întreruptă, lucrările de scurtă durată şi restricţiile impuse de autorităţi, un management de criză eficient al proiectelor este foarte important. Acesta implică profesionişti cu o expertiză solidă, experienţă de leadership şi cu o mentalitate corectă.
    Indiferent de tipul, domeniul de aplicare şi complexitate, numeroase proiecte din practic toate industriile sunt afectate de criza prezentă. Acest lucru se întâmplă din cauză că multe organizaţii nu dispun de resursele necesare pentru a face faţă problemelor neprevăzute. Primul pas care ar trebui făcut este o evaluare cuprinzătoare a situaţiei. În opinia mea, există trei căi de acţiune posibile pentru a aborda provocările de care se lovesc proiectele în desfăşurare.

    1. Căutarea alternativelor
    Există alte opţiuni disponibile? Dacă da, de ce resurse suplimentare, atât în termeni de personal, cât şi de finanţări este nevoie pentru a le realiza? Rezultatul aşteptat justifică cheltuielile extra?

    2. Oprirea proiectului
    Uneori, are mai mult sens să îţi reduci pierderile şi să pui capăt unui proiect. Acesta este un pas pe care îl recomand atunci când modelul de afaceri din spatele proiectului nu mai este unul potrivit. Cu alte cuvinte: dacă un proiect nu mai poate obţine beneficiile estimate, managerii săi ar trebui să îl anuleze, deoarece continuarea acestuia ar fi mai scumpă decât oprirea sa. Aceasta este, cu siguranţă, o decizie greu de luat. De aceea experienţa de leadership în project manangement este crucială. 
    3. Amânarea proiectului
    A treia opţiune este cea mai populară în acest moment şi din motive bine întemeiate. Nu ar trebui să renunţăm la fiecare proiect; acest lucru ar îngreuna viaţa ulterior. Prin întreruperea proiectului, resursele şi echipa sa pot fi reactivate rapid într-o nouă fază, când economia este relativ redresată. Ceea ce este esenţial, însă, este să aveţi o despărţire „curată” şi să comunicaţi acest lucru în mod transparent tuturor celor implicaţi. De exemplu, părţile interesate trebuie să fie informate că proiectul va lua o pauză, dar că există un plan concret care să includă toate detaliile şi calendarul pentru continuarea ulterioară a acestuia. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că managerii de proiect trebuie să înregistreze detaliat rezultatele deja obţinute pentru a putea relua lucrul cu echipa cât mai repede posibil după pauză.

    Cum se pot adapta managerii de proiect
    Care este cea mai bună metodă pentru managerii de proiect să facă faţă situaţiei actuale? Cu toate că unele proiecte sunt acum întrerupte, multe companii investesc în modele de afaceri alternative. Un exemplu este cel al segmentului nostru: educaţia continuă. Practic peste noapte a trebuit să părăsim sălile noastre de curs şi să ne adapăm toate ofertele de învăţare online, cât mai repede posibil. O astfel de schimbare implică un efort imens şi este nevoie de un proiect pentru a-l duce la capăt.
    Pentru ca un proiect să aibă succes, este nevoie de o mentalitate „get it done”, care poate fi găsită la numeroşi manageri experimentaţi. Este vorba despre voinţa de a obţine rezultate cu adevărat performante într-un timp scurt. Aceast lucru necesită motivaţie intrinsecă, viteză, priorităţi şi obiective clare, structuri transparente şi deadlineuri perfect coordonate pentru a sprijini echipa în organizare, deoarece într-o astfel de situaţie trebuie ca toţi cei implicaţi să fie uniţi cu adevărat.
    Şi cu toate acestea, există o limită la cât de repede se pot realiza lucrurile. Gândiţi-vă la industria construcţiilor, de exemplu: unele lucrări pur şi simplu nu pot fi accelerate dincolo de un anumit punct. Totuşi, este benefic întotdeauna ca un proiect să fie structurat în etape distinctive, fără a pierde din vedere imaginea de ansamblu. Un stil de lucru agil şi o comunicare perfectă cu clientul vor ajuta la obţinerea rapidă a rezultatelor intermediare. Astfel, progresul devine vizibil, iar efect psihologic pe care acesta îl are nu trebuie subestimat. Este nevoie de curaj pentru a încerca o abordare nouă şi uneori neconvenţională, iar acest lucru presupune o mentalitate potrivită.

    Competenţele de care au nevoie managerii de proiect
    Mulţi manageri îşi pun întrebarea dacă actuala criză şi urmările sale vor necesita abilităţi şi expertize diferite în gestionarea proiectelor. Nu aş spune că este vorba despre abilităţi fundamental diferite. Criza a pus în lumină competenţele care sunt deosebit de importante: leadershipul adevărat, comunicarea solidă şi capacitatea de a lăsa echipa să se autoorganizeze, în timp ce tu ghidezi cursul acţiunii. Abilităţile de autoorganizare permit deciziile rapide şi o colaborare ţintită, ceea ce, la rândul său, va produce rapid rezultatele dorite. Managementul de proiect în perioade de criză se referă şi la rezilienţă: managerii trebuie să poată face faţă oricărei situaţii neprevăzute. O abordare de tip trial-and-error este utilă – de exemplu prototiparea rapidă sau la învăţarea de tip double loop – pentru a testa opţiunile disponibile, a le elimina rapid pe cele care produc rezultate slabe şi a le alege pe cele care livrează. 

    Continuarea proiectelor care stimulează relansarea economică
    După criză va trebui să ne concentrăm pe redresarea economiei, este clar. Va fi momentul să continuăm cu noile idei şi modele de afaceri care au fost dezvoltate. Proiectele nu sunt utile doar pentru a ghida o transformare pe termen scurt, ci pot fi implementate şi pentru a construi ceva pe o perioadă mai lungă de timp. Dacă doriţi ca o companie să se transforme cu adevărat în loc să se adapteze doar puţin, aveţi nevoie de un proces structurat de schimbare. Un exemplu este cel al întoarcerii la birou după perioada de lucrat de acasă. Condiţiile create pentru revenirea la modul de lucru normal vor avea un impact durabil, dincolo de sfârşitul crizei.

    Cererea de manageri de proiect, în continuă creştere
    În perioadele dificile, există o cerere crescută pentru managerii de proiect. Experţii care pot aduce structura într-o situaţie haotică şi care cunosc metodele de a introduce şi susţine schimbarea sunt o resursă umană foarte căutată. Managementul profesional al proiectelor poate servi ca o linie de salvare pentru orice criză; poate fi o busolă pentru organizaţie şi angajaţii săi în momentele dificile. Astfel, schimbarea sau o nouă strategie pot fi împărţite în obiective concrete, pe care personalul ulterior le poate îndeplini. Proiectele concepute inteligent ne vor ajuta să creăm un viitor pozitiv, pentru toată lumea.
    WU Executive Academy organizează pe plan local programul Executive MBA Bucharest, la care se înscriu anual circa 30 de manageri şi antreprenori.

  • „Trecem printr-o criză care se va dovedi mai rea decât Marea Depresiune”: Principalii producători de şampanie la nivel mondial anunţă pierderi de aproape 2 miliarde de euro

    În ultimele luni, criza creată de coronavirus a oprit nunţile, petrecerile, cinele în oraş şi transportul aerian – componente cheie pentru piaţa vinului de lux din Franţa, scrie Associated Press.

    Producătorii din regiunea Champagne, centrul industriei globale a vinurilor spumante, spun că vânzările au suferit pierderi de aproximativ 1,7 miliarde de euro anul acesta pe măsură ce cifra de afaceri a scăzut cu aproape o treime, fapt ce reprezintă un declin nemaiîntâlnit în istoria recentă Franţei şi mai mare decât Marea Depresiune a anilor 1930.

    De asemenea, producătorii estimează că aproape 100 de milioane de sticle vor rămâne nevândute până la sfârşitul anului.

    „Trecem printr-o criză care se va dovedi mai rea decât Marea Depresiune”, a declarat Thibaut Le Mailloux, director de comunicaţii în cadrul Comitetului Interprofesional al Vinurilor Champagne din Franţa (CIVC), care reprezintă aproximativ 16.000 de producători de vinuri.

    CIVC a lansat o serie de măsuri fără precedent în contextul crizei generate de pandemie. Precum ţările producătoare de petrol, comitetul reglementează mărimea recoltelor în fiecare an pentru a evita producţia în exces şi, în consecinţă, scădea masivă a preţurilor. De altfel, Comitetul va implementa pe 18 august o serie strictă de măsuri care prin care vor fi distruse sau vândute la preţuri reduse cantităţi record de struguri.

     

  • Cel mai mare producător de avioane din lume se prăbuşeşte: Uriaşul Airbus îşi reduce capacitatea de producţie după ce a înregistrat pierderi de peste 5 mld. dolari în T2/2020

    Airbus, cel mai mare producător de avioane din lume a decis să recurgă la reducerea capacităţii de producţie, după ce în cel de al doilea trimestru din 2020 acesta a înregistrat pierderi de 5,2 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Astfel, compania este forţată acum să producă pe lună cinci aeronave A350, nu şase aşa cum se anunţase în aprilie. Datorită instrumentelor fiscale şi financiare puse în joc în contextul pandemiei, Airbus a reuşit să economisească 900 mil. euro şi se pregăteşte să lanseze în viitor o schemă de restructurare, care i-ar putea aduce economiile până la pragul de 1.6 mld. euro.

    În T1/2020, Airbus a reuşit să livreze 74 de aeronave, dar această reuşită nu s-a tradus într-o creştere a veniturilor, pentru că a avut loc în perioada de lockdown, atunci când principalele flote aeriene au fost obligate să rămână la sol. Producătorul de avioane este forţat în acest context să adopte o poziţie defensivă şi să încerce să economisească bani, mai ales pentru că din cauza pandemiei, călătoriile cu avionul vor rămâne pentru câţiva ani sub nivelul din 2019.

    „Credem că ne vom reveni încet şi odată cu trecerea timpului. Încercăm să păstrăm o atitudine echilibrată faţă de această situaţie şi să nu fim prea pesimişti”, a declarat Guillaume Faury, CEO-ul Airbus.

    Potrivit CEO-ului, este greu de prezis mai ales în contextul actual felul în care va arăta piaţa la finalul acestui an, şi chiar şi mai târziu, către jumătatea lui 2021. Mai mult decât atât, acesta este de părere că traficul aerian şi călătoriile cu avionul nu îşi vor reveni până în 2025.

  • Cifrele dezastrului: Operatorul low-cost Ryanair a raportat pierderi de 185 milioane de euro pentru primul trimestru din anul fiscal 2021

    Compania aeriană Ryanair a raportat pierderi nete de 185 milioane euro pentru primul trimestru din anul fiscal 2021, ceea ce oferă o perspectivă asupra impactului resimţit de industrie în primele luni ale crizei sanitare, conform CNBC.

    Analiştii intervievaţi de Refinitiv estimau o pierdere netă de 205 milioane euro pentru trimestrul care s-a încheiat la 30 iunie.

    Operatorul low-cost a anunţat luni că se aşteaptă la „un an cu multe provocări”.

    „Este imposibil să estimăm cât va persista pandemia de Covid-19. Un al doilea val de Covid-19 în Europa la finalul toamnei (când începe sezonul îmbolnăvirilor de gripă) reprezintă cea mai mare temere a noastră în acest moment”, a transmis Ryanair într-o declaraţie.

    Sectorul a primit o lovitură dură în pandemie, în contextul în care flota Ryanair a stat la sol aproape patru luni din cauza restricţiilor de circulaţie impuse pentru a opri răspândirea virusului.

    De atunci, economiile din Europa au început să se redeschidă, iar avioanele au început din nou să plece de la sol. Cu toate acestea, activitatea este limitată de distanţarea socială şi de politicile de carantină ale fiecărei ţări în parte.

    Compania irlandeză a transmis că se aşteaptă ca traficul să menţină o scădere de 60% pentru 2020-2021, însă nu a putut face estimări mai concise din cauza incertitudinii generate de situaţia actuală.

    În timpul acestui prim trimestru, Ryanair şi-a redus costurile cu 85% prin mutări care au inclus tăieri de salarii.

    Principala temere a operatorului, care nu are legătură cu criza Covid-19, rămâne în continuare posibilitatea ca Uniunea Europeană şi Marea Britanie să nu încheie un acord comercial Brexit până la finalul anului.